snagov.ro - prima pagina
Acasa



· CONTACT
· Casa cu Stuf
· Harta-Localizare
· Calendar
· Galerie Foto
· Galerie Video
· Mass Media
· NOUTATI
· CUSTODE ANPLS
Documente
Newsletters
FORUM=Discutii
Harta site

Vizitatori:   1.723.352
On-line:   2
Cereri:   7.730.072

English versionenglish version
cauta
Despre
NOI
Despre
SNAGOV
COLECTIE
Muzeala
MEDIU
Ecologie
EVENIMENTE
Cronologie
PROIECTE
Liste
SCOALA
Altfel
C

Prima pagina > COLECTIE Muzeala > Istorie-Cultura


Istoria și Cultura zonei Snagov

Reconstituirea istoriei și implicațiilor culturale a zonei Snagov, rămâne o provocare.
Căci prea puține lucruri sunt știute și chiar mult mai puține au fost prezentate publicului, despre Snagov.
Ciclurile de mărire și decădere ale Snagovului au fost datorate deosebitelor bogății (în special naturale – cu excelente configurații strategice și militare)  corelate cu utilizările date locului de diferiții conducători: loc secret de refugiu, de adăpostire a familiilor, de detenție politică a principalilor adversari, centru cultural, centru religios, centru administrativ, destinație cu infrastructură excelent organizată pentru agrement turistic pentru zeci de mii de oameni  – sau dupa al 2-lea război mondial  - de relaxare în vile (pentru nomenclaturiști).
Arheologia ne sugerează ca zonă (deși aflată adânc în mijlocul vechilor codrii) a avut continuitate cu momente de înfloriri acum circa 4000 de ani cât și acum circa 2000 de ani, când exista în “Coada Linții” chiar un grup de cuptoare pentru prelucrarea metalelor și deci zona era integrată cel puțin în niște circuite economice mai largi. Și dacă cele circa 30 de situri arheologice din jurul lacului Snagov nu ne pot spune prea mult despre viața, realizările și speranțele primiilor sosiți în zonă și nici despre geții de mai tarziu, iată că un nou ciclu (poate fi considerat) ca începănd cu slavii care au venit în zonă prin 600 e.n. (care au schimbat și denumirea locului în Snagov).


Patrimoniul natural extrem de bogat (fost mijloc al Codrilor Vlăsiei, cu cel mai mare lac din câmpia Romănă, cu cea mai mare biodiversitate – cu excepția Deltei Dunării) a dus în timp la atragerea personalităților fiecărei perioade, acumularea multor întâmplări, dezvoltarea unui minim de infrastructură (insula Vlad Țepeș a avut ziduri, poduri, felurite grupări de clădiri), crearea unor centre religioase sau administrative sau operative, de-a lungul secolelor.

În ceea ce privește patrimoniul cultural, am putea considera cel puțin două categorii:
a) cel dezvoltat de locuitorii din zonă (mai mereu mereu tulburați, abuzași, exploatași de “mărimile” care aveau nevoie de mână de lucru, ajutor, felurite servicii asigurate local). Patrimoniu încă observabil prin obiceiuri, particularități ale meșteșugurilor tradiționale, în elemente de port și limbaj, chiar comportament etc.
b) cel dezvoltat de cei veniți în zonă, în rol de conducători, ctitori, felurite personalități (bune și nebune) - și care au dus la atât realizarile materiale, cât și la felurite realizări culturale, religioase, administrative – atât în plan local cât mai ales la scară mai mare (regional, național și chiar internațional).
Comunitatea și cultura locală (de regulă) a fost cea mai desconsiderată de cei veniți în zonă (mereu cu mărită forță militară, politică), localnicii supraviețuind în măsura în care au învațat a-și ascunde adevăratele gânduri și sentimente și a-și “pleca capul” convingător. Astfel încât și în prezent, localnicii numesc “venetici” pe noii veniți și au nevoie de mulți ani și dovezi de prietenie, până a-i accepta și a le împărtăși o parte din povestirile, credințele, obiceiurile lor.

Câteva din elementele patrimoniului cultural reprezentativ pentru localnici:
a) toponime legate într-o bogată încrengătură de povestiri, întâmplări, legende, credințe – corelate cu repere felurite precum troițe, fântâni cu cumpană
b) propriile biserici (când li s-a permis de către mânăstiri și au avut și puterea economică necesară) cât și monumente istorice (ale eroilor români și străini căzuți în diferite războaie)
c) meșteșuguri atât specifice (pescuit, olărit, împletituri din nuiele) cât și cele tradițional rurale (țesături, crescutul animalelor etc). Despre care Antipa și Sadoveanu menționau că includ  cuvinte și chiar obiecte/tehnici unice
d) combinații de decorațiuni și culori (traforajele din prispa caselor cât și prin combinațiile de felurite flori ornamentale de prin curțile localnicilor)
e) nu s-a conștientizat (încă) relevanța unor scriitori locali (Anatolie Paniș, Constantin Georgescu) sau sportivi locali (Vasile Nicoară, Sanda Toma) sau chiar personalități locale (care au fost lideri apreciați în comunitate, fie între pescarii din Snagov Sat, fie cu ocazia unor revolte populare – din Gruiu etc)
Astfel de elemente înfloreau în clăcile și șezătorile comunității și în raporturile economice bazate pe cooperare și utilizarea resurselor comune precum islazurile și mai există în aminitirea câtorva bătrâni (peste 70 de ani) – fiind distruse de comunism și mai ales de desconsiderarea masivă asociată țăranilor (comparativ cu muncitorii) și în prezent desconsiderarea celor care nu au față au). Astfel încât, în prezent, în lipsa manifestărilor culturale tradiționale se ignoră și mai rapid dovezile existente sub forma de obiecte (prin poduri), poze vechi și înscrisuri cu detalii amanunțite etc.
* Pentru patru, cele mai reprezentative meștesuguri locale, Fundația Snagov a creat dotarea, condiții și primele evenimente – care să permită doritorilor să vadă, înțeleagă, experimenteze, în mod plăcut.

Câteva din elementele patrimoniului cultural create de cei veniți (de multe ori, cu o considerabilă parte de muncă și resurse materiale locale – luate cu forța):
a) monumente religioase/istorice (mănăstirile Snagov, Căldărușani, Țigănești,
b) nu sunt marcate locurile din zonă, în care au existat cel putin 6 lupte armate relevante istoric
c) pentru foarte puține personalități “legate” de zona Snagov, există monumente (sau plăci comemorative). Da, pentru: Vlad Țepeș, Virgil Madgearu, Zelea Codreanu, Imre Nagy dar nu (încă) pentru Lucrețiu Pătrășcanu, Dem Dobrescu, și cel puțin alte circa 12 personalități și întâmplări importante)
d) pentru sporturile nautice profesioniste (prin care s-au câștigat zeci de medalii olimpice și România a fost prezentă timp de decenii la nivel mondial în top) abia recent s-a realizat un monument pentru Aurel Vernescu și prima colecție tematică de către Fundația Snagov
e) nu sunt menționate zecile de reuniuni și evenimente aferente competițiilor cicliste (circuite), ale deținătorilor de automobile de epocă, ale celor cu motociclete, ale poștașilor, ale cercetașilor, yacht, vele, pescuit,  etc
f) nu sunt marcate reuniunile internaționale organizate la Snagov și în care s-au luat decizii foarte imporatante (economic și social)
g) nu sunt menționate adecvat multele episoadele mai triste precum detențiile forțate (ex:  Jozef Beck, etc) felurite asasinate etc

Zona Snagov a fost în unele scurte perioade promovată energic (și chiar cu rezultate remarcabile) iar în altele a fost protejată, ascunsă, minimizată ca rol, importanța, personalitățile asociate acesteia. Pentru detalii/enumerare a perioadelor istorice (+ detalii legate de conjuncturile și motivațiile aferente) vă invităm să solicitați detalii ghidului (există materiale scrise) și/sau să sponsorizați publicarea unei lucrări mai detaliate de istorie locală.

Însă (de regulă) conducătorii din diferite perioade, au preferat să  omită / ignore / reducă rolul și vizibilitatea zonei Snagov (în istorie și chiar în cultură). Pentru că în timpul lor, aveau interese și activități în zonă, care nu trebuiau să fie (prea) publice. Din diferite motive: ascuzatoare strategică, loc de detenție politică, loc de relaxare (inclusiv cu încălcarea legilor, moralei și a normelor sociale  - de ei sau membrii familiilor lor – pentru care nu doreau martori/vizibilitate publică).

Dacă în perioada interbelică Snagovul a avut circuite / trasee tematice, hărți, publicații dedicate - după
venirea comuniștilor și mai ales după 1989, tăcerea s-a re-impus în zonă.

Până în prezent Fundația Snagov a identificat peste 100 de personalități (voievozi, istorici, personalități religioase, scriitori,dregători și demnitari etc), 8 asasinate/execuții relevante și deosebite, 14 puncte de atracție, peste 30 de cărți / publicații importante legate de Snagov, peste 30 de întâmplări relevante istoric, cultural, religios, militar. Majoritatea acestora pot (deja) fi văzute (drept prima prezentare) ca și colecții (reprezentate cronologic). Iar această primă expunere, reprezintă doar începutul structurării
multitudinii de (alte) informații surprinzătoare despre zona Snagov.

Cert este că până în 2009 zona Snagov (spațiul cu păduri și lac dintre Mănăstirile Căldărușani, Snagov și Țigănești) nu avea nici o reprezentare culturală și turistică (ex: muzeu / colecții / grupări tematice) în ciuda
bogăției de obiective, atracții, întămplări și referințe istorice, culturale, religioase și chiar politice. Iar ceea ce s-a început, necesită multe completări (în raport cu bogăția și potențialul de reprezentat). Contăm și pe dvs.














© 2017 Snagov Tur srl Web design : Direct Design