Pontoane legale și ecologice pentru lacul Snagov

Riveranii lacului Snagov au modificat si construit (in special in ultimii 30 de ani) gresit (si chiar ilegal)  in zona malurilor. Fata de solutia traditionala (piloni din stejar), s-a trecut masiv la piloni metalici + betonari (a malurilor si ca plaforme a debarcaderelor).
Mentinerea cat mai naturala a malurilor – este normala in lume (si sustinuta si legal) pe cand la Snagov, pentru a epata (+ ignoranta si mimetism social in cadrul “elitelor”) – cam toti au antropizat masiv malurile lacului (cu semnificatie de distrugere, partial ireversibila)

In Europa (si in lume), pe marginea lacurilor (mai ales – cele cu sedimente), amenajarile accesului la lac sunt minimale (cativa piloni de lemn) si in special (in ultimele decade) – pontoane plutitoare ecologice, modulare etc.

Insa astfel de oferte nu au existat in Snagov – si care sa aiba un raport pret/calitate/beneficii – ca in strainatate. Si pentru ca la Snagov s-a lucrat si la negru si fara avize – autorizatii – taxe, cumva, in ultimii 30 de ani, constructiile pe piloni metalici (in lipsa altceva) au ramas singura varianta si cea mai buna …

Prezentul articol reia acest subiect (tratat de Fundatia Snagov de cel putin 12 ori si in forme si cu suporturi diferite) si prezinta un mix de detalii si solutii concrete. Ca referinta (cautati si alte oferte similare, comparati si decideti dvs.).

Draft 1.0 (acest articol va fi finalizat in 26.06 pe la ora 11:00)
+++

Accesul la lacul Snagov
, traditional (pana prin 1940) se facea prin deschideri inguste in stuful de la mal – care trebuia taiat periodic.
Nevoile oamenilor – erau: sa mearga cu luntrea la pescuit, sa taie (aduca) stuf, papura si gheata la mal, sa se spele / scalde si sa adape animalele.

Satele (in prezent 8) din jurul lacului Snagov (16 km lungime si deci maluri de peste 2×16 (+cozi) … ≈ 45 km) aveau in 1989 circa 26 de de “iesiri” (late in medie de circa 2-3 metri). Aici gaseai intre 0 și maxim 10-16 pari din stejar infipti in mâlul lacului, pentru a ancora lutrile ori pentru cate o mica punte de lemn.

Abia dupa 192x au inceput sa apara vile in zona malurilor iar reducerea cordonului de stuf (lat – in medie – de 5-12 metri) a inceput a se face abia de prin 193x (dar si atunci, in doar cateva locuri).

In 2020 exista cel putin 500+ de riverani (poate chiar 700) cu o iesire (medie) la lac de 18 metri (rezulta 10 km, deci ≈25% din total). Maluri care au fost  modificate (atat in zona de protectie de 5m de la mal cat si in lac – in special in zona de stufaris) prin betonari, umpluturi, escavari, eliminarea solului si plantelor specifice etc. 
Si cu constructii pe domeniul public (luciul lacului), unde in locul unor constructii provizorii au aparut constructii cu beton, fiare, stalpi metalici (deci constructii permanente).
Nu se cunoaste a fi posibil ca un privat sa construiasca pe domeniul public, o constructie cu caracter permanent (si mai ales – ilegal). Caci in majoritatea covarsitoare a cazurilor, constructiile si modificarile sunt fara autorizatii de constructie (urbanism) si fara contracte de inchiriere “luciu de apa” de la administratorul lacului “Apele Romane”. Pentru zece ani, o estimare a sumelor neincasate de statul roman, variaza intre 2-4 milioane euro (poate doar un alt fel de “pensii speciale”). Exista corespondente schimbate cu autoritatile despre acest subiect, care trebuia rezolvat (cu implicarea si responsabilitatea prioritara a Primariei Snagov – de prin 2017).
Din 18.05.2016 a aparut si Regulamentul Ariei Naturale Protejate Snagov (MO 318bis), care reintareste restrictiile legate de cei 5 m de la mal (protejate si de legea Apelor 107/1994) – unde (pentru conservarea biodiversitatii) trebuie sa existe habitatul cu vegetatia specifica lacurilor (Snagovului).

Si in prezent (2020) – in mod normal ar fi suficiente (doar) iesirile la lac. Urmatoarea solutie (ca grad de invazivitate) este pontonul (ancorat – permanent) de mal. Insa oferta si solutii tehnice adecvate (pret – calitate) nu au existat in Romania si Snagov pana in 1989. Dar iata (prin acest articol) ca Fundatia Snagov prezinta din nou aceste alternative si le recomanda. Caci sunt preferabile “modei” de la Snagov (din ultimii 30 de ani) si anume debarcaderele – care se justifica pentru iesirile publice (cu trafic de persoane / marfa). 
Nota: Debarcaderele necesita mai multe aprobari si cu costuri mai mari (daca nu se lucreaza la negru si fara aprobari).  Pontoanele (daca sunt ancorate defintiv – puternic de mal) si mai sunt si avizate de Autoritatea Navala Romana, nu mai necesita proiecte, avize de urbanism de la Primarii si apoi o serie de masuri / obligatii la constructie, la reparatii si la dezafectare.

+++
1) Traditional (si ecologic), lemnul (de esenta tare si in special – stejarul) este materialul ideal pentru constructii (in apa). De exemplu, stalpii podului facut de Vlad Tepes prin 1452 catre insula Snagov, au rezistat pana prin 1982 cand au fost extrasi cu vaporasul Porumbelul. Adica ..530 de ani. In poza de mai jos puteti vedea cum arata circa 100 din acesti stalpi, in anul 1938 (deci dupa 486 ani). Algele lacurilor, protejeaza cumva lemnul si nici ciclurile cu gheata, soare, valuri, vant – nu ii  afecteaza relevant. Mai mult: suprafetele astfel rezultate sunt bune (ca suport) pentru scoici, alge si alte specii.
Cert este ca debarcaderele facute (si) de comunisti intre 195x-1989, au folosit doar lemn. Asa cum vedem la malurile lacurilor in filme, vacante, reclame etc. (lacurile au la maluri sedimente si specii de flora si mai ales fauna – sensibile / si deci la maluri nu sunt valuri precum la oceane si marile, caz in care oamenii folosesc piatra / beton).
A existat (ca exceptie) doar zona de la Parcul si Plaja Snagov si apoi la Palatul Snagov (care in total si in contextul de dinainte de 1989) cumulat avea o pondere nerelevanta. Ceea ce este diferit fata de “regula” (moda) “amenajarilor” din ultimii 30 de ani (si “normalitatea” cererilor si ofertelor ilegale).

2) Pontoanele (plutitoate) si din materiale ecologice, reprezinta solutia cea mai frecventa in majoritatea tarilor mai “avansate”.

Pret orientativ : 400 Euro/mp. Tevi din plastic umplute cu polistiren. Durata de viata: 50 de ani (mai putin puntea de deasupra care poate fi realizata cu brad (ieftin) sau ? (din plastic si “tine” pana la 20 ani, un “set”)

0Shares

Ajutați cu un comentariu / Leave a Reply: