Specii PROTEJATE – FIȘE (necesită actualizare, completare, detalieri link-uri / precizarea referințelor)
În Zona Snagov (lac de 16 km lungime și suprafață de 600 hectare plus ansamblu de păduri – părți ale foștilor Codrii ai Vlăsiei), există o bogată biodiversitate, fiind și culoar de migrație al păsărilor migratoare.
De fapt, prin HCM 894 / 1952 (deci acum 70 de ani) la Snagov a fost înființată “Rezervația Complexă Snagov” în suprafață de 1447 hectare.
La circa 10 ani după 1989, prin legea 5/2000 s-au înființat două mici arii naturale protejate: “Lacul Snagov” (100 hectare – doar luciu de apă) și “Pădurea Snagov” (10 hectare) – riverană ANPLS. La înființarea acestora, erau enumerate circa 5+1 specii de protejat. Partea bună a demersului (in 2000) a fost că a existat inițiativa înființării acestora, partea slabă a fost că s-a protejat o suprafață prea mică și pentru prea puține specii de protejat (mai ales ca anterior fusese deja rezervație și că speciile de protejat pot fi ușor observate și vizual). Ulterior, partea proastă a constat în nerespectarea legilor (în special de către autoritățile locale, facilitată de “toleranța ” Gărzii de Mediu).
Inventarierile științifice făcute în perioada 2011-2012 au confirmat existența a 171 specii protejate și rare în zona (în special în vecinătatea ANPLS), recomandările specialiștilor fiind pentru unificarea celor doua arii naturale protejate, împreună cu extinderea acesteia. Sens în care s-a și făcut dezbatere publică și obținut aviz de mediu, după procedura SEA. Caci distribuția speciilor de protejat, din studiile in teren au arătat că se află mai multe specii de protejat în afara ariilor decât în cele desemnate (din birou), într-un raport de 4:1. Date ce reconfirmă necesitatea extinderii suprafețelor ariei (unificate) de protejat.
Concret, INVENTARUL PATRIMONIULUI NATURAL de protejat în aria naturală protejată “Lacul Snagov” și vecinatățile sale (așa cum s-a cerut a se cerceta – prin caietul de sarcini al proiectului POS MEDIU – elaborat și derulat de Fundatia Snagov) constă în:
4 habitate naturale principale identificate:
[3150] Lacuri eutrofe naturale
[3160] Lacuri și iazuri distrofice naturale
[91M0] Păduri balcano-panonice de cer și gorun
[7210] * Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus (prioritar!)
Un total de 171 specii protejate (față de 5 câte se știau înainte de realizarea acestor studii), dintre care:
– 51 specii protejate prin Directiva Păsări 79/409/CEE (26 prin Anexa 1, 8 prin Anexa 2 si 17 prin Anexa 3)
– 82 specii protejate prin OUG 57 / 2007 (modificată prin Legea 49 / 2011): 3 prin Anexa 2 (inclusiv 2 habitate), 38 prin Anexa 3 (necesită desemnare de arie protejata), 7 prin Anexa 4A (necesită protecție strictă), 22 prin Anexa 4B (necesita protecție strictă), 5 prin Anexa 5A și 10 prin anexa 5B (fac obiectul măsurilor de management)
– 166 specii protejate prin Lista Roșie la nivel mondial – RED LIST IUCN 2012 – din care: 1 pe cale de dispariție, 7 amenințate și 3 vulnerabile
– 66 specii protejate prin Lista Roșie națională / locală (România)
– 4 prin Convenția CITES
– 3 prin Convenția de la BERNA
* Vezi lista completă / detaliată: Specii protejate in ANPLS și împrejurimi.
Față de situația reală și de nevoia de fond (conform confirmărilor științifice rezultate), în prezent, din perspectiva legilor în vigoare, a rezultat (cu ceva exces de zel – aplicat limitări de către instituțiile statului) că într-o primă etapă, se va proteja printr-un Regulament aferent Planului de Management al ANPLS, doar suprafața (și deci speciile) aflate strict în perimetrul definit de legea 5/2000 (deci cele 100 hectare). Și astfel rezultă un patrimoniu natural de protejat, mai mic. Prezentat în continuare.
Inventarul patrimoniului de protejat strict în limitele ANPLS (delimitată prin L5/2000), sunt:
2 habitate naturale acvatice:
[3150] Lacuri eutrofe naturale
[3160] Lacuri si iazuri distrofice naturale
Ministerul Mediului a hotărât s-a “rețină” doar un total de 42 specii protejate din 171 justificate de specialiști prin studii științifice. Criteriul MM a fost “doar speciile cu coordonate GPS aflate strict din perimetrul ANPLS”. Deci 42/171. Însă tot este mult față de 5 câte se “știa” oficial MM (după 2000) și înainte de realizarea acestor studii. Astfel s-a reținut oficial:
– 13 specii protejate prin OUG 57 / 2007 (modificata prin Legea 49 / 2011): 2 prin Anexa 2 (cele 2 habitate), 9 prin Anexa 3 (necesita desemnare de arie protejata), 2 prin Anexa 4A si 2 prin Anexa 4B (strict protejate)
– 13 specii protejate prin Directiva Păsări 79/409/CEE (7 prin Anexa 1, 1 prin Anexa 2 si 5 prin Anexa 3)
– 41 specii protejate prin Lista Roșie la nivel mondial – RED LIST IUCN 2011
– 13 specii protejate prin Lista Roșie locala (Romania)
– 1 prin Convenția de la BERNA
* Vezi lista completa / detaliata: Specii protejate in ANPLS.
Oare cum este posibil să rezulte doar 42 de specii de protejat în ANPLS (aflată în centrul zonei studiate), când în zonă, în vecinătățile ei, se regăsesc 171 specii. Păi acest rezultat ne-a surprins și pe noi (beneficiar și elaboratori). Dar, deși explicația este simplă, autoritățile au preferat menținerea interpretării “riguroase” și “litera legii”. Și anume, ne-au cerut să prezentam/dovedim că în studiile elaborate (deci coordonatele și pozele depuse cu circa 1-2 ani în urmă) au existat determinări ale speciilor protejate, chiar în ANPLS (care este numai luciul de apă – ceea ce în sine reprezintă o gafă de definire a unei arii protejate, căci habitatele majorității speciilor necesită și apa și uscat, cu tot cu ceva teren la mal) și numai pe acelea să le păstrăm.
O astfel de “cerință” din partea DC de la Ministerul Mediului – Direcția Biodiversitate – a surprins atât cercetătorii cât și oamenii simpli (dar cu ceva logică și bun simț). Adică, dacă am găsit țestoasa și sarpele de apă pe un mal și apoi și pe malul opus, aceste specii având nevoie critică de un habitat cu apă, dar nu am găsit (notat) cu 2 ani în urmă și un punct exact în apă, acum rezultă că nu poate fi trecut în lista “oficială” a speciilor de protejat din ANPLS (care va fi semnată de un ministru). Cercetătorii au avut o abordare firească și anume: daca se prezintă un set de 3-8 puncte în care s-a găsit o anumită specie și în zonă există și habitatul specific, atunci între toate aceste puncte, este un loc în care poate exista acea specie și nu se justifică alocarea de timp pentru a găsi fie toate exemplarele, fie de a “asigura” un punct și în mijlocul zonei rezultate. Dar iată că ulterior, lipsa acelui punct (redundant la culegerea datelor din teren), ulterior, în fața birocrației, a dus la rejectarea acelei specii (neincluderea în listă). Și la raportul de 42:171 (deci de peste 4 ori mai puține specii păstrate în lista finală!).
Pierderi de biodiversitate (în ultimii ani). În alte lucrări de inventariere/specialitate, au fost menționate și alte plante protejate și rare (circa 40) care în prezent nu au mai fost regăsite. Noi vom continua să le mai căutăm (avem acțiuni – circuite dedicate la care vă invităm să participați!). Dar concluzia este evidentă – clară: există pierderi (reduceri) de biodiversitate și trebuie intervenit. 40 de specii protejate/rare – este un număr foarte mare (numărul total de specii pierdute – se poate estima înmulțind cu 7-15 (via lanțul trofic etc.) , deci un total de 280 – 600 și este foarte mare și important!)
* Deci, ce dacă un pește este prezent și în amonte si avalul ANPLS, dar nu s-a notat un punct și în ANPLS (în studiile depuse), nu se admite (“pe procedura” anunțată verbal, ulterior). Și astfel, au fost eliminate multe specii (iată doar câteva exemple: egreta albă mică, buhaiul de baltă, caracuda, Proterorhinus marmoratus (guvidul mic), boarța, țestoasa, lintița mică și mare, săgeata apei, stânjenelul de apa galben, salcia plângătoare, peștișoara etc).
Și astfel avem categorii întregi care lipsesc: pești, insecte, moluște, lilieci, vidra (și alte mamifere).
Totuși, rezultatul bun al întregului proiect (dovada că în zonă sunt 4 habitate și nu 2, respectiv 171 de specii și nu doar 42 si mai ales – oricum mai mult decât cele 5 specii (re)cunoscute oficial la MMSC) – a fost asigurat de faptul ca beneficiarul (Fundatia Snagov) a cerut explicit în caietul de sarcini inițial, o inventariere și în zona tampon (de influență) a ariei naturale protejate, ceea ce legal a permis explorarea și notarea acelor habitate și specii. Dar rămâne trist că ulterior, birocrații (cu presupuneri din birou) pot să ignore dovezile materiale ale cercetătorilor care au fost în repetate rânduri în teren, au fotografiat speciile în cauză, au luat coordonate GIS, au estimat populații, au desenat hărți cu limitele habitatelor și făcut recomandări.
Tabelul speciilor de protejat, aflate în limitele ANPLS conform legislațiilor naționale și internaționale (din care: 3 amfibieni, 1 insectă, 24 păsări, 12 plante și 2 reptile).
| Nr. | Categorie | Denumire stiintifica | Denumire populara | RED LIST IUCN 2012 (mondial) | Trend populatie (mondial) | OUG57 (RO) | LISTA ROSIE (Ro) |
| 1 | amfibieni | Bombina bombina | Izvoraș cu burtă roșie; Buhai de baltă cu burta roșie | LC | Scade | Anexa 3 | |
| 2 | amfibieni | Pelophylax kl. esculentus | broasca de baltă, broasca comestibilă | LC | Scade | ||
| 3 | amfibieni | Pelophylax ridibundus | broasca de baltă, broasca mare de lac | LC | Creste | ||
| 4 | NE-insecte | Lucanus cervus | rădașca | Anexa 3 | |||
| 5 | pasari | Acrocephalus arundinaceus | lăcar de stuf | LC | Scade | ||
| 6 | pasari | Apus apus | Lăstunul mare, drepneaua neagră | LC | Scade | ||
| 7 | pasari | Asio otus | ciuf de pădure | LC | Scade | ||
| 8 | pasari | Corvus corone sardonius | Cioara griva sudica | LC | Scade | ||
| 9 | pasari | Egretta alba | egreta mare (alba) | LC | nuecunoscut | Anexa 3 | X |
| 10 | pasari | Egretta garzetta | egreta mică (alba) | LC | Creste | Anexa 3 | X |
| 11 | pasari | Emberiza citrinella | presură galbenă, de câmp | LC | Scade | ||
| 12 | pasari | Falco subbuteo | Șoimul rândunelelor | LC | Scade | Anexa 4B | |
| 13 | pasari | Falco tinnunculus | Vânturel rosu, vindereul / Șoimul roșu, de turn | LC | Scade | Anexa 4B | |
| 14 | pasari | Ficedula parva | muscar mic | LC | Stabil | Anexa 3 | X |
| 15 | pasari | Fulica atra | Lișiță | LC | Scade | X | |
| 16 | pasari | Ixobrychus minutus | stârcul pitic | LC | Scade | Anexa 3 | X |
| 17 | pasari | Larus argentatus | pescăruș argintiu | LC | necunoscut | X | |
| 18 | pasari | Larus minutus | pescăruș mic / de balta | LC | Creste | Anexa 3 | X |
| 19 | pasari | Larus ridibundus | pescăruș râzător / de balta | LC | Scade | X | |
| 20 | pasari | Nycticorax nycticorax | stârc de noapte | LC | Scade | Anexa 3 | X |
| 21 | pasari | Parus ater | pițigoi de brădet | LC | Stabil | ||
| 22 | pasari | Phalacrocorax carbo | cormoranul mare | LC | Creste | ||
| 23 | pasari | Pica pica | coțofană, țarcă | LC | Stabil | X | |
| 24 | pasari | Rallus aquaticus | cârstei de baltă | LC | Scade | X | |
| 25 | pasari | Riparia riparia | Lăstun de mal | LC | Scade | ||
| 26 | pasari | Sterna hirundo | chira de baltă | LC | Scade | Anexa 3 | X |
| 27 | pasari | Troglodytes troglodytes | ochiul boului / pantarusul | LC | necunoscut | ||
| 28 | pasari | Turdus merula | mierlă | LC | Stabil | X | |
| 29 | plante | Ceratophyllum demersum | Cosor | LC/Aqua | Stabil | ||
| 30 | plante | Lemna minor | Lintiţă | LC/Aqua | necunoscut | ||
| 31 | plante | Lemna trisulca | Lintiţă mare | LC | necunoscut | ||
| 32 | plante | Myriophyllum spicatum | Peniţa apei | LC/Aqua | necunoscut | ||
| 33 | plante | Persicaria amphibia [syn. Polygonum amphibium] | Sălcuţă, Troscot de baltă | LC/Aqua | necunoscut | ||
| 34 | plante | Persicaria lapathifolia | Iarbă roşie | LC/Aqua | necunoscut | ||
| 35 | plante | Salvinia natans | Peştişoară | LC/Aqua | Scade | ||
| 36 | plante | Spirodela polyrrhiza | – | LC/Aqua | necunoscut | ||
| 37 | plante | Taxodium distichum | Chiparos de baltă | LC | Stabil | ||
| 38 | plante | Typha angustifolia | Papură | LC/Aqua | necunoscut | ||
| 39 | plante | Urtica kioviensis | Urzică mare | LC/Aqua | Scade | ||
| 40 | plante | Vallisneria spiralis | Sârmuliţă | LC/Aqua | necunoscut | ||
| 41 | reptile | Lacerta agilis | soparla cenusie | LC | Scade | Anexa 4A | |
| 42 | reptile | Natrix tessellata | șarpele de apă | LC | Scade | Anexa 4A |
CONCLUZII:
1) In Zona Snagov exista un numar mare de specii de protejat, care reprezinta o atractie (este deci un fel de gradina botanica si zoologica – in aer liber, in care te poti plimba, in anumite conditii). Trebuie procedat in acest sens.
2) administratia locala (Primaria Snagov) este parte a problemelor (si are o lunga traditie in distrugerea consecventa a acestei biodiversitati – vedeti declaratiile publice (televizate) ale fostului primar Musat Apostol, constructii permanente in zona de mal a lacului, neparticiparea la nici un eveniment legat de mediu, promovarea de evenimente cu focuri de artificii in marginea padurilor si ANPLS, promovarea intereselor imobiliare (vezi PUG Snagov din 2005) si favorizarea repetata a unor infractori). Pozitie continuata si de actualul primar Oancea Marian (si majoritatea echipei de consilieri).