Planta invazivă Nelumbo nucifera (= Lotusul indian) pe lacul Snagov

Lotusul indian (Nelumbo nucifera)  este o plantă adusă (alohtonă – importată – deși este interzis!) în România, în special pentru rolul decorativ.
Plantată intenționat de unii riverani, în special după 1989. Astfel încât  de la sub 3000mp a ajuns la peste 20+ hectare (200.000+ mp!)

Provine din sudul Asiei (China, India, Japonia, Thai, Corea etc.) unde este apreciată pe multe criterii (alimentare,  medicale, culturale – religii etc.).
În lume (dar și în Romania – Snagov), plantată în afara unor bazine (mini) iazuri dedicate,  poate avea comportament invaziv (adică să înceapă să se înmulțească – extindă în + peste alte habitate. Adică în locul unor asocieri de plante locale – tradiționale, se poate ajunge  la existența doar a acestei singure specii (adică toate celelalte specii cu tot cu multiplele lanțuri trofice – inclusiv terestre – să dispară). Acest lucru este cu atât mai grav în habitate și arii naturale protejate, unde menținerea biodiversității este asigurată și prin legi clare (așa cum este cazul și la Snagov).

Caracterul / comportamentul invaziv al Nelumbo nucifera (=lotul indian) pe lacul Snagov

este similar si celor constatate de cercetători pe alte lacuri din lume (US etc.):
1) lipsa totală a luminii sub masa compactă de frunze, care poate ajunge chiar și la 3 generații de frunze anuale [iunie (w1) – iulie (w3) – august (w4)]
2)  agresivitate în raport cu alte specii de plante (ex: alte zone cu nuferi autohtoni Nymphaea alba, Nuphar lutea), stuf (Phragmites autralis) ori papură (2-3 specii) etc. Concret; începe prin a crește printre acestea și în 2-3 ani, le acoperă și acelea dispar total;

Implicații (cele mai vizibile);
a) dispar (asocierile de)  plante acvatice (de pe fundul apei, din masa apei, de la suprafața acesteia) – din habitatele 3150, 3160 (peste 30 de plante) > toate, dispar. Odată cu acestea – și toate speciile de faună dependente (insecte, melci, scoici, raci pești, apoi și păsări etc.)
b) scade viteza de circulație a apei. Căci (totuși) lacul primește un flux de apă din amonte – din Ialomița (Bilciurești) și alte ape colectate în 15+ km (..) la care se adaugă și apa din propriile izvoare
c) descompunere îndelungată (2-3 ani) a plantei (frunze, tulpini) față de celelalte plante acvatice (în doar câteva luni).  Apoi, modul de descompunere (este “deosebit” > se formează niște pete aparent unsuroase – remanente pe suprafața apei și suspensii de fragmente relativ compacte în apă)
e) scade nivelul de oxigen din masa apei lacului (și mai ales pe verticală) – scade. Din lipsa luminii, curentului de apă și a transparenței apei etc.
d) contribuție mare la (accelerare) eutrofizarea  lacului

* Nu există consumatori (suficienți / specializați). Câțiva localnici au dat-o vacilor spre consum (pe timpul verii), însă nr. vacilor a scăzut la zero (prin 2019).

REFERINȚE (cele relevante sunt contra cost în site-uri și biblioteci – cu acces plătit): 
1) setul de studii stiintiifice POS MEDIU 2011-2013 (existente la Fundatia Snagov + Ministerul Mediului > Biodiversitate)
2) Iată câteva link-uri:   1 / 2 / 3 / 4 / (deci cele mai relevante cercetari pot fi accesate doar prin site-uri cu plata ori de cercetatori acreditati)
3) Link-uri cu state / organizații competente – care au declarat ca invazivă + interzisă Nelumbo nucifera (la import – comercializare – plantare etc.): 1 / 2 / 3 / 4 / 5 / 6 / 7 … si alte peste 37.xxx link-uri din internet!

Estimări (câteva):
1) Densitate: 4000-800 plante per hectar
2) masă vegetală: 8-40 tone/hectar
3) viteza de extindere: (15×100 ft > 52×163 intr-o luna)
4) adâncime (de creștere):
4.1) 4-21 metri (radial / corelat si cu adâncimea apei, sol, grad de ocupare cu alte specii acvatice)
4.2) 1-12 metri (si lacul Snagov are o adâncime medie de 5-6 metri!)
*) la Snagov, o medie (estimată) este de 7metri (radial)
5) înmultire:
5.1) covârșitor prin rizomi – în zonele invadate (semințele pot supraviețui și sute de ani – excepțional: mii de ani)
5.2) curentii care duc seminte / plante dizlocate (de om)
6) temperaturi: pana la minus 5 grade (in apa: rizomi) si minus 30 de grade (in aer)
7)  Ecosystem Impacts:
7.1) Composition May outcompete other floating and submerged aquatics due to shading5,9,14
7.2) Structure Major changes in invertebrate species composition14 Function
7.3) Dense populations can block waterways and reduce light availability in the water column5,14
8) Biodiversity Declines in macrophyte and invertebrate richness and diversity
9) Biotic Effects: May impact wildlife populations 
10) Impacts of Restriction Negatives Increase in monitoring, education, and research costs / Dense populations can block waterways Decreased recreational value
decline in ecological integrity / increased research expenses / 
“Eradication” Cost:  Extremely difficult to control or eradicate due to dense growth and extensive rhizome system / 

*** Iata 1 criteriu (studiat) prin care se dovedește o reducere importantă a oxigenului din apă (cu impact covârșitor în existența majorității altor specii + lanțurilor trofice aferente): “When treated with Nymphaea, the BOD value in water decreased by 64.5% and the COD value increased by 50.5%” { BOD measures the amount of oxygen required by the aerobic organisms to decompose organic matter and COD measures the oxygen required to decompose organic and inorganic constituents present in the wastewater by chemical reaction. Hence, the value of COD is greater than BOD }

** În România / Europa (încă) nu se consumă (utilizează) (frunzele, rădăcinile, florile – semințele) acestei plante, care în Asia este consumată de comunități (și chiar există și plantații speciale, numai frunze comercializându-se peste 800.000 tone/anual)

*** In multe tari (..) interzicerea importului de specii plante exotice – decorative (alogene) etc.  este ingreunata (intarziata) de interesele comerciale aferente (fata de lipsa de reprezentanti cu bani ai putinilor care inteleg – si stiintific – semnificatiile, pericolele, costurile pe termen lung etc.). Sau, autoritatile cauta proiecte (cu multi bani  / comisioane etc. in care doar sa pretinda ca proiectele lor au relevanta … si deci ignora abordari mai ieftine si eficiente – eficace … etc.)

CONTEXT (în România și pe lacul Snagov)

1) pe lacul Snagov, Lotusul indian (Nelumbo nucifera) are un comportament invaziv (a ajuns la peste 20 de hectare, cu o rată de extindere de 7+ metri per an). Confirmat și prin set de studii științifice (2011-2013) recepționate (si asumate) și de Ministerul Mediului (în 2014)
2) Este prevăzut explicit ca obligație pentru autorități  în Planul de Management al ANPLS ca măsură > reducerea (eliminarea) acestei specii alohtone (vezi MO 318 bis din 18.05.2016)
3) este responsabilitatea Administratorului lacului Snagov = Apele Române. Care are (deja) în dotare (încă de prin 2012) o motocoasă acvatică (de circa 240.000 Euro) – deci cât și cam ca o combină acvatică, care poate tăia sub nivelul apei și până la 50 cm și pe o lățime de 4 metri (la o singură trecere). Exista și personal angajat și instruit. Dar (cumva) de mai mulți ani – nu există motorină (suficientă) alocată
3) responsabilități explicite are și Custodele (de după 2018) al ANPLS și anume ANANP-ul (care însă se scuză că nu are buget, resurse nici măcar să mai ajungă să constate zecile de infracțiuni anuale
3) există o procedură clară și relativ simplă de gestionare (reducere) a plantei pe lacul Snagov: 5-6 tăieri succesive ale frunzelor plantei (când se pregătește să ajungă la suprafață ori tocmai a ieșit). Astfel de instruiri a facut si Fundatia Snagov, operatorilor de la OGA Snagov (adica cei care ar trebui sa lucreze cu motocoasa pe lacul Snagov)
4) în lipsă de suficientă informare / educație, opiniile locale variază foarte mult între:
4a) (dar) “este frumoasă“: susținută de ignoranți (..) cât și de cei care și-au pus singuri planta (după ce au aflat că au săvârșit o ilegalitate – au devenit partinici, iubitori de frumos etc,)
4b)este bună că nu îți mai vin hoții, pescarii, sportivii și toți ciudații” la mal – limita proprietății ori pe debarcader;
4c)e rea că îți afectează șalupa (se înfășoară pe elice / îți trebuie un culoar printre ele) se înfășoară pe elice etc.
5) blochează tot lacul în zona Vlădiceasca – Tâncăbești (deci nu se mai poate naviga de-a lungul lacului!)
6) “pădurea” de tulpini și masele compacte de frunze – accelerează colmatarea lacului (reduce circulația apei, sedimentele se depun “altfel” etc.;
7) descompunerea plantei (frunzelor) afectează calitatea apei, într-un mod deosebit de negativ;
8) în special prin 6+7 > contribuie la accelerarea eutrofizării lacului Snagov

PERSPECTIVA ISTORICĂ:
1) prin 192x, Sadoveanu, Bratescu Voinesti etc. mentioneaza claritatea neobisnuita a apei lacului Snagov (chiar de 5-6 metri). Sadoveanu chiar recunostea ca nu isi explica cum la campie, poate exista un lac cu apa atat de limpede …
2) prin 195x (in contextul epurarilor politice), apar multi morti (aparent inecati) in lac, pe care sunt pusi localnicii (pescarii din familia Laita) sa ii scoata. Si se consemneaa si in procecele verbale (Jandarmerie) cum erau vazuti la adancimi de 4-5 metri (pe fundul lacului)
3) prin 1953 (Leon Rotman n) ori 1967 (Ivan Patzaichin) > confirma cum scoteau monede ori capace de sticle de pe fundul lacului de la 4 metri adâncime …
4) intre 195x – 1986, ICAB-ul administra lacul Snagov și toată vara (în cursul săptamânii) avea echipaj de marinari care folosea 1-2 vaporașe (din cele cu capacitate de 50-80 locuri) pentru a scoate plantele acvatice de la maluri (foloseau o țeavă de 3-5 metri, legata cu sarma – lanț de vaporaș). Trasa prin apă, dezrădăcina plantele (in stadii incipiente), respectiv le trăgeau în anumite zone de unde urcau cu furcile (o parte) pe maluri. Cert este că reduceau creșterea (masa) vegetala din lac (creșterea curgerea / lumina etc.)

OPORTUNITATE și (risc de) abordare “balcanica”:
> tocmai pentru ca exista atat fundamentare stiintifica cat si (chiar) masura (obligatie) explicita (in Planul de Management ANPLS) > exista eligibilitate pentru Fonduri UE. Ori ar trebui sa reprezinte un subiect prioritar pentru “Fondul de Mediu” (..) (comparat cu diferite masuri care stimulează tot consumul – globalizarea etc.). Deci daca este initial (ori macar partener) o autoritate centrala / regionala / locala => proiectul este finantabil
> in locul solutiei simple si implicite (de taieri succesive, circa 2 ani in aceeasi parcela “tinta”) cu motocoasa acvatica (deja) existenta si deci cu bani doar pentru motorina … Se vehiculeaza abordari (solutii) “eroice” precum dragare – decolmatarea lacului (poate si pentru ca astfel de proiecte sunt de zeci de milioane de euro, nu sunt sesizabile oamenilor obisnuiti, asa proiecte nu au criterii de evaluare clare, sunt pe mai multi ani, nu sunt ori dispar reperele de comparatie si deci de analiza a eficientei etc.)

Este bună calitatea apei din lacul Snagov? Da. 

Apa lacului Snagov este (administrata = garantata si) de Apele Romane, conform Directivei 4 UE SEA UNECE
(“Apa”)

Deci monitorizarea (asigurarea / garantarea mentinerii) calitatii apei din lacul Snagov, este o obligatie / prioritate pentru Apele Romane (si via angajamente UE).

(concret) Apele Romane fac anual (cel putin o masuratoare) si prezinta public concluziile > “calitatea apei lacului Snagov este buna”.

Fundatia Snagov (via proiect POS – MEDIU (2011-2013) si deci set de specialisti), timp de un an, au analizat in laboratoare specializate 22 parametri de apa, din 15 locuri (la momente diferite / adancimi diferite etc.). Per ansamblu, calitatea apei a fost tot buna. Insa trendul si previziunea era de inrautatire (accelerata) si de aici si cerintele (sarcina) de a reduce / elimina (si) Nelumbo nucifera

DIN PERSPECTIVA ISTORICA:
1) calitatea apei lacului Snagov, fata de exceptionala (192x = limpezime si de 5-6 metri), a scazut continuu, in special dupa 1989, odata cu oprirea activitatii anuale de extragere a plantelor acvatice + inmultirea valurilor si marimii lor (salupe + sporturi nautice motorizate etc.) + aruncarea de materii vegetale de catre riverani in lac + distrugerea + modificarea malurilor + inmultirea Nelumbo nucifera (de la circa 3000 mp la peste 20 hectare in 2020)
2) accelerarea procesului de eutrofizare
3) una este daca (in prezent) chimic si bacteriologic apa lacului este buna (comparativ cu media – “normalitatea” statistica. In ipoteza ca masuratorile sunt facute bine – corect – credibil (si ca nu se triseaza – ceea ce devine plauzibil pe fondul de decadere institutionala (si) din Romania).
Dar alta este daca am dori refacerea lacului (reducerea eutrofizarii / reutilizarea lacului pentru mai multe beneficii etc.). Criterii fata de care, apa lacului nu este (suficient de) buna

SE POATE STOPA + CRESTE (REFACE) CALITATEA APEI din LACUL SNAGOV? DA
1) implementarea obligatiilor exlicite din Planul de Management al Ariei Naturale Protejate Lacul Snagov (MO 318bis 18.05.2016)
2) implementarea obligatiilor rezultate din Directiva Ape
3) Primariile (Snagov, Gruiu, Ciolpani – > urbanism) sa impuna limitarile legale existente (sa nu mai tolereze ilegalitatile facute curent)
4) Regulamentul de Navigatie pe Lacul Snagov sa fie modificat prin preluarea restrictiilor de mediu (asa cum trebuia sa faca din 2016!)
5) comunitatii locale sa ii pese (inclusiv riverani = nou veniti) si sa sustina acestea
6) riveranii (sa nu mai distruga lacul prin cele 3-6 modalitati practicate curent)

CINE – CE AR TREBUI / PUTEA sa FACA CEVA?

Apele Romane > sa isi indeplineasca obligatiile legale si sa taie toata vara (non-stop) – prioritar Nelumbo nucifera, dar si alte zone cu plante acvatice (..). Ar mai trebui sa creasca debitul de apa prin lacul Snagov (din Ialomita) si mai ales sa stopeze tolerarea destufizarii malurilor, escvari – umpluturi (deci modificarile mecanice ale malurilor)

PRIMARIILE sa asigure faptul ca nu se mai arunca in lac:
1) deseuri vegetale (primavara, vara, toamna)
2) unele deversari – ape uzate
3) nu se mai modifica malurile lacului (cu distrugerea habitatelor = asocierilor de plante specifice cu rol filtrant etc.)

>>> Fata de toate acestea mai sus mentiontate, iata ca Fundatia Snagov a facut un set de articole, mesaje in comunitate, eveniment > prin care (vizand reducerea prin consumul plantei) prezinta noi utilizari : “sa o mancam – ca in Asia!” …

Toti cei interesati (comunitati, Primarii, ANPA, ANANP, ONG-uri de mediu, asociatii de pescari etc.) > sa sustina demersuri pentru reducerea (stoparea) eutrofizarii lacului (si prioritar si eliminarea Nelumbo nucifera)

Finanțatori – Sponsori / Parteneri / Voluntari / etc.

Finanțațori –  Sponsori: Prezenta pagină este parte a Proiectului  „Multiplicarea comunicării și promovării nevoii de conservare a patrimoniului natural protejat al Zonei Snagov prin mix de demersuri creative și inedite“.
Co-Finanțat de: Fundatia pentru Parteneriat (www.REPF.ro) și MOL Romania (https://MolRomania.ro)

Parteneri: Fundatia Snagov / + (oricine – invitați pentru multiplicarea activităților operaționale de întreținere – hrănire – observare – monitorizare

Pagina realizată în cadrul  proiectului “Multiplicarea comunicării și promovării nevoii de conservare a patrimoniului natural protejat al Zonei Snagov prin mix de demersuri creative și inedite.
Proiectul este co-finanțat de MOL România    (https://molromania.ro/ro/) și Fundația pentru Parteneriat –  (http://www.repf.ro/)
Pagina curentă reprezintă exclusiv opinia Fundatiei Snagov (a autorului), iar finanțatorii nu răspund în nici un fel de  demers ori informațiile din prezentate.

* Mai multe detalii la Ofice@FundatiaSnagov.ro * Tel: 0720 762 468

 

Open chat
Concret: CUM putem - ajuta?