C02=Etnografie și tradiții locale

Context:
Prin tema “Etnografie şi Tradiţii locale” ne-am propus să reconstituim (şi conservăm) specificul vieţii arhaice (ţărăneşti) din zona Snagov şi în timp să realizăm chiar un “muzeu viu”. Sursele de informaţii sunt limitate, motiv pentru care demersul este dificil (dar chiar prin aceasta) – mult mai interesant.
Aflat în această zonă, îţi poţi pune câteva întrebări simple:
1) oare cum s-a ajuns de la stadiul de masiv codru de stejar (de nepătruns) – la stadiul actual?
2) cu se ocupau primii veniţi în aceste zone, ce ocupaţii/meșteșuguri au avut, cum s-au organizat, cum au evoluat, în ce s-au specializat, ce li s-a întâmplat, ce au devenit?
Faţă de obiceiurile relative cunoscute ale geţiilor existenţi şi aici acum 2000 de ani, schimbări importante au apărut odată cu sosirea slavilor (prin 600 e.n.) – de la care ne-a rămas şi denumirea de Snagov (“sneg” însemnând “fulg de zăpadă”). Slavii fiind oameni paşnici, toleranţi, cu preferinţe pentru agricultură – au reuşit să colaboreze şi mai apoi chiar să se integreze în comunităţile existente, contribuind consistent la creşterea demografică, apoi la promovarea valorilor şi obiceiurilor lor. Astfel că şi în zona Snagov, regăsim multe nume, toponime, obiceiuri, mentalităţi – cu vădite rădăcini slave (Snagov, Dobre, Dobroşeşti, Nedelea, Bugean, Gheorghe, Bojdani, etc).
Analiza limbii, cuvintelor şi rostirilor relevă diferenţe interesante chiar între satele din zonă, fapt sesizat şi de Grigore Antipa şi Mihail Sadoveanu (care au sesizat utilizarea de cuvinte diferite şi scule unice de pescuit la localnici – de parcă ar fi fost izolaţi de restul tării timp de cel puţin câteva secole).
Întreg ansamblul etnografic a parcurs câteva perioade distincte: coabitare (600-1300), apoi omogenizare (1300-1800), apoi crearea unei noi identităţi (1848-1907). În perioada interbelică, România părea să îşi consolideze o identitate şi un specific, însă în perioada comunistă (1944-1989) a urmat un regres datorat pierderii resurselor, organizării tradiționale, a rosturilor şi valorilor fundamentale.
Au existat perioade lungi în care au existat puternice presiuni externe (perioada fanariotă, cea comunistă) şi relativ puţine perioade (1848-1944) în care s-ar fi putut cristaliza (mai mult şi bine) o identitate locală, regională, naţională. Cert este că valorile, activităţile/meşteşugurile, dezvoltarea economică, socială, culturală – toate au fost influenţate de aceste puternice presiuni externe şi prea puţinul timp de introspecţie, maturizare şi alegeri proprii. Patrimoniul imaterial format – este surprins în colecţiile, meşteşugurile, obiectele de la Fundaţia Snagov.

DESCRIERE colecţie:
1) Panouri cu imagini (cărţi poştale, timbre, hărţi vechi, poze, decupaje din publicaţii etc.). Informaţii, imagini şi obiecte legate de porturi, locuinţe, obiecte, tradiţii (într-o zonă cu lac, stuf, pescuit şi pădure) – care prezintă un set de particularităţi cu lac (pescuit) şi pădure (vânătoare) dar şi meşteşuguri (olărit, ţesături, împletituri etc) şi o suită de tradiţii locale.
2) Colecţie de piese etnografie (vase, unelte, etc.) – expuse per teme, într-o formă foarte vizuală
3) Pentru meşteşugurile: pescuit, olărit, împletituri şi ţesături (inclusiv război de ţesut) există set de scule şi materiale pregătite la sediul Fundației Snagov, astfel încât pentru grupuri se pot organiza ateliere experimentale.

Colecţia prezintă:
a) tradiţii şi obiceiuri locale
b) ocupaţii / meşteşuguri locale tradiţionale: pescuit, agricultură (cultivarea cerealelor şi creşterea animalelor), olărit, albinărit, exploatare de stuf şi prelucrare de lemne (inclusiv împletituri)
c) aspecte/imagini din viaţa satului
d) detalii despre evoluţia în timp a populaţiei, moşiilor, relaţiilor de muncă, infrastructurii socio-economice

Colecţia include:
1) În principal o scurtă povestire/prezentare cronologică a transformării vechilor Codrii ai Vlăsiei în localităţile existente în prezent (evoluţie cât mai vizuală a restrângerii Codrilor Vlăsiei – creşterii câmpiei Vlasiei – şi creşterii şi diversificării comunităţilor umane din Zona Snagov (în sens restrâns – formată din trei comune: Snagov, Gruiu, Ciolpani, iar în sens extins – formată din şapte comune – prin includerea Grădiştea, Moara Vlăsiei, Baloteşti, Periş – formând partea de nord a Ilfovului).
2) Suportul vizual sub formă de panouri realizate sub formă de planşe A4 (circa 32 – deci minim 70 de piese: cărţi poştale, timbre, poze – relevante, texte explicative)
3) un set de minim 30 de piese (obiecte) – din viaţa de zi cu zi a ţăranilor / localnicilor: diferite obiecte de ceramică (asociate olăritului din zona Piscu şi Lipia), diferite scule şi unelte (aferente activităţilor spefice locului: pescuit, tâmplărie, agricultură, ţesături), câteva ţesături tradiţionale, câteva obiecte de mobilier din lemn

Meşteşuguri ce pot fi experimentate (pentru grupuri, cu programare prealabilă):
1) pescuit: demonstraţii şi exerciţii pentru un bun pescar: felurite noduri din diferite materiale / 
confecţionarea unei luntre  şi a sculelor de pescuit (undiţe, proţapuri pentru scoici şi raci, cârlige, fire de borangic, pripoane, plase/setcă, coş şi vârşe, ostie, frecălau, ancoră, minciog, etc) / conservarea peştilor (la fum, cu sare, în gheţării) / citirea semnelor de pe balta 
2) olărit: demonstraţii şi exerciţii pentru un bun olar: compararea şi alegerea pământurilor / pregătirea – frământarea lutului şi stocarea lui / confecţionarea diferitelor produse – la roată / confecţionarea diferitelor figurine (ex: fluierici) şi alte jucării – pentru cei mici dar şi pentru distracţiile şi bâlciurile periodice
3) împletituri: (realizate din trestii, papură, pănusi (frunze porumb), nuiele de răchită ) demonstraţii şi exerciţii pentru un împletitor: recunoaşterea materiei prime / recoltare  – pregătire – stocare – conservare / confecţionarea diferitelor produse  dintr-un nomenclator destul de vast (peste 20 de tipuri de piese diferite)
4) ţesături:  demonstraţii şi exerciţii pentru un bun ţesător: recunoaşterea materiile prime / cunoaşterea operaţiilor de recoltare, stocare, conservare, pregătire a materiei prime / pregătirea – reglarea  sculelor folosite (război de ţesut, urzitor, etc).

ORIGINI (+primii veniți în Zona Snagov)

Cum arată un panou cu imagini explicate
Înainte de a se stabiliza definitiv - în zonă, Initial - grupurile migrau la circa 7-20 de ani
Până în secolul 19, ciobanii migrau între munte și Dunăre, unii trecând deci și Câmpia Vlăsiei (locuri despădurite relativ recent)

TRADIȚII (specifice – locale) (bazate pe specificul resurselor locale + cumularea celor mai bune practici și tehnici / credințe – valori)
4 MEȘTEȘUGURI sunt considerate – reprezentative (și la sediul Fundatiei Snagov există și ateliere derulate periodic, cel puțin de două ori pe an): 1) Pescuitul > Noduri + Confecționare unelete de pescuit + Pescuit sportiv 2) Împletituri și confecții din fibre vegetale (trestii, papură, nuiele etc. ) > Păpușele din pănuș   + Împletituri din nuiele 3) Olărit – cuptoare – sobe > Atelier LUT- Figurine   +  LUT- Olărit //  4) Țesături: tors, război, cusături – carpete etc.

Lacul cu peștii, racii și scoicile sale - a reprezentat o sursă stabilă și bogată de hrană
Vegetația specifică - a fost valorificată: trestii, papură, nuiele
Producția pentru nevoile proprii - în unele perioade cu surplus - era și ea schimbată/vandută

LOCUINȚE – PORTURI – OBICEIURI
 > (influențele romane, pescărești, datorate apei și codrilor etc.)

Producția agricolă (cereale) - se regăsește și la comunitățile locale
Oamenii își adaptează traiul la resursele locale
În special în etapele inițiale (..) cultura rezultă mereu din obiceiurile (rutina) și "interpretările" legate de interacțiunile cu natura.

COMERȚ (+ particularități) : (Moșilor – Buzău) / gheață / pește / trestie – papură ș confecții / lemn + dulgherie / “import”: chibrituri, tămâie, lumânări, fier …

Comerțul local ...
Vânzare de pește (local + cu căruțele de la București până la Buzău)
Căruțele duceau în târguri pește + gheață + obiecte făcute local + stuf

PLANURI / NEVOIE de DEZVOLTARE – COMPLETARE:
1a) completare cu noi piese locale, relevante + explicatii / povestiri asociate [in permanenta]
1b) dezvoltare de activitati legate mestesuguri, utilizarea sculelor, producerea diferitelor produse, alimente, etc
1c) conservarea pieselor existente (materiale speciale pentru lemn, fier, hartie, clasoare, etc + manopera asigurata de specialisti) + evaluarea/documentarea pieselor relevante (facute de specialisti)

SPONSORIZATI:
1) Cine + De ce as contribui? (Motivatii / Beneficii)
2) Ca persoana Juridica 3) Ca persoana fizica 
4) La ce pot contribui (lista mai sus mentionata sau la proiectele prezentate la acest link)

VIZITARE (preferabil – grupuri organizate):
1) cu inscriere/rezevare prealabila – la office@FundatiaSnagov.ro 
2) in general, vizitatorii necesita intre 7 minute si 60 minute (media: 15 min) pentru aceasta colectie
3) la cerere (prealabila) se poate asigura prezentare multimedia (powerpoint) sau audioguide sau ghid local
4) taxa de vizitare: 3-10 lei/persoana (depinde de marimea grupului, cu sau fara prezentare – ghid – flyere – durata etc)
5) (va) exista (dispnibil) un flyer de prezentare in limbile romana si engleza (din 01 mar 2013)

Pagina realizata prin proiectul cultural “Mestesugurile traditionale din zona Snagov – 4 zile pentru activitati in atelierele in aer liber pentru vacanta ta culturala“, proiect cultural finantat de Administratia Fondului Cultural National.

 

Notă: Pentru orice detalii suplimentare, îmbunătățiri, contribuții, propuneri – vă invităm să ne contactați la office@FundatiaSnagov.ro

REZULTATE apar doar prin  MUNCĂ (în echipe) … Tu CUM ajuți – concret?

# Pentru orice detalii suplimentare, îmbunătățiri, contribuții, propuneri – vă invităm să ne contactați la office@FundatiaSnagov.ro  / Tel: 0720762468

AJUTĂ  / DONEAZĂ – proiectele și demersurile Fundatiei Snagov

+Link la alte PROIECTE: REALIZATE / PROPUSE  / Idei-Schițe / COMUNITĂȚI Sustenabilee + DIY / COVID-online+Educatie

Open chat
Concret: CUM putem - ajuta?