Specii PROTEJATE – FIȘE

In Zona Snagov (lac de 16 km lungime si suprafata de 550 hectare plus ansamblu de paduri – parti ale fostilor Codrii ai Vlasiei), exista o bogata biodiversitate, fiind si culoar de migratie al pasarilor migratoare.

De fapt, prin HCM 894 / 1952 (deci acum 61 de ani) la Snagov a fost infiintata “Rezervatia Complexa Snagov” in suprafata de 1452 hectare.

La circa 10 ani dupa 1989, prin legea 5/2000 s-au infiintat doua mici arii naturale protejate: “Lacul Snagov” (100 hectare – doar luciu de apa) si “Padurea Snagov” (10 hectare) – riverana ANPLS. La infiintarea acestora, erau enumerate circa 5+1 specii de protejat. Partea buna a demersului (in 2000) a fost ca a existat initiativa infiintarii acestora, partea slaba a fost ca s-a protejat o suprafata prea mica si pentru/prin prea putine specii de protejat (mai ales ca anterior fusese deja rezervatie si ca speciile de protejat pot fi usor observate si vizual). Ulterior, partea proasta a constat in nerespectarea legilor (in special de catre autoritatile locale, facilitata de “toleranta” Garzii de Mediu).

Inventarierile stiintifice facute in perioada 2011-2012 au confirmat existenta a 171 specii protejate si rare in zona (in special in vecintatatea ANPLS), recomandarile specialistilor fiind pentru unificarea celor doua arii naturale protejate, impreuna cu extinderea acesteia. Sens in care s-a si facut dezbatere publica si obtinut aviz de mediu, dupa procedura SEA. Caci distributia speciilor de protejat, din studiile in teren au aratat ca se afla mai multe specii de protejat in afara ariilor decat in cele desemnate (din birou), intr-un raport de 4:1. Date ce reconfirma necesitatea extinderii suprafetelor ariei (unificate) de protejat.

Concret, INVENTARUL PATRIMONIULUI NATURAL de protejat in aria naturala protejata “Lacul Snagov” si vecinatatile sale  (asa cum s-a cerut a se cerceta – prin caietul de sarcini al proiectului POS MEDIU – elaborat si derulat de Fundatia Snagov) consta in:

4 habitate naturale protejate: 
   [3150] Lacuri eutrofe naturale
   [3160] Lacuri si iazuri distrofice naturale
   [7210] Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus
   [91M0] Paduri balcano-panonice de cer si gorun

Un total de 171 specii protejate (fata de 5 cate se stiau inainte de realizarea acestor studii), dintre care:
– 51 specii protejate prin Directiva Pasari 79/409/CEE (26 prin Anexa 1, 8 prin Anexa 2 si 17 prin Anexa 3) 
– 82 specii protejate prin OUG 57 / 2007 (modificata prin Legea 49 / 2011): 3 prin Anexa 2 (inclusiv 2 habitate), 38 prin Anexa 3 (necesita desemnare de arie protejata), 7 prin Anexa 4A (necesita protectie stricta), 22 prin Anexa 4B (necesita protectie stricta), 5 prin Anexa 5A si 10 prin anexa 5B (fac obiectul masurilor de management)
– 166 specii protejate prin Lista Rosie la nivel mondial – RED LIST IUCN 2012 – din care: 1 pe cale de disparitie, 7 amenintate si 3 vulnerabile
– 66 specii protejate prin Lista Rosie nationala / locala (Romania)
– 4 prin Conventia CITES
– 3 prin Conventia de la BERNA

* Vezi lista completa / detaliata: Specii protejate in ANPLS si imprejurimi

Fata de situatia reala si de nevoia de fond (conform confirmarilor stiintifice rezultate), in prezent, din perspectiva legilor in vigoare, a rezultat (cu ceva exces de zel – aplicat limitari de catre institutiile statului) ca intr-o prima etapa, se va proteja printr-un Regulament aferent Planului de Management al ANPLS, doar suprafata (si deci speciile) aflate strict in perimetrul definit de legea 5/2000 (deci cele 100 hectare). Si astfel rezulta un partimoniu natural de protejat, mai mic. Prezentat in continuare.

Inventarul patrimoniului de protejat strict in limitele ANPLS (delimitata prin L5/2000), sunt:

2 habitate naturale protejate:
  [3150] Lacuri eutrofe naturale
  [3160] Lacuri si iazuri distrofice naturale

Un total de 42 specii protejate (fata de 5 cate se stiau inainte de realizarea acestor studii), dintre care:
– 13 specii protejate prin OUG 57 / 2007 (modificata prin Legea 49 / 2011): 2 prin Anexa 2 (cele 2 habitate), 9 prin Anexa 3 (necesita desemnare de arie protejata), 2  prin Anexa 4A si 2 prin Anexa 4B (strict protejate)
– 13 specii protejate prin Directiva Pasari 79/409/CEE (7 prin Anexa 1, 1 prin Anexa 2 si 5 prin Anexa 3)
– 41 specii protejate prin Lista Rosie la nivel mondial – RED LIST IUCN 2011
– 13 specii protejate prin Lista Rosie locala (Romania) 
– 1 prin Conventia de la BERNA

* Vezi lista completa / detaliata: Specii protejate in ANPLS

Oare cum este posibil sa rezulte doar 42 de specii de protejat in ANPLS (aflata in centrul zonei studiate), cand in zona cu vecintatile ei, se regasesc 171 specii. Pai acest rezultat ne-a surprins si pe noi (beneficiar si elaboratori). Dar, desi explicatia este simpla, autoritatile au preferat mentinerea interpretarii “riguroase” si “litera legii”. Si anume, ne-au cerut sa prezentam/dovedim ca in studiile elaborate (deci coordonatele si pozele depuse cu circa 1-2 ani in urma) au existat determinari ale speciilor protejate, chiar in ANPLS (care este numai luciul de apa – ceea ce in sine reprezinta o gafa de definire a unei arii protejate, caci habitatele majoritatii speciilor necesita si apa si uscat, cu tot cu ceva teren la mal) si numai pe acelea sa le pastram.

O astfel de “socoteala” a rezulta diferita atat de cea a cercetatorilor cat si de cea a unui om simplu (dar cu ceva logica si bun simt). Adica, daca am gasit broasca testoasa si sarpe de apa pe un mal si apoi si pe malul opus, aceste specii avand nevoie critica de un habitat cu apa, dar nu am gasit (notat) cu 2 ani in urma si un punct exact in apa, acum rezulta ca nu poate fi trecut in lista “oficiala” a speciilor de protejat din ANPLS (care va fi semnata de un ministru). Cercetatorii au avut o abordare fireasca si anume: daca se prezinta un set de 3-8 puncte in care s-a gasit o anumita specie si in zona exista si habitatul specific, atunci intre toate aceste puncte, este un loc in care poate exista acea specie si nu se justifica alocarea de timp pentru a gasi fie toate exemplarele, fie de a “asigura” un punct si in mijlocul zonei rezultate. Dar iata ca ulterior, lipsa acelui punct (redundant la culegerea datelor din teren), ulterior, in fata birocratiei, a dus la rejectarea acelei specii (neincluderea in lista). Si la raportul de 42:171 (deci de peste 4 ori mai putine!).

Pierderi de biodiversitate (in ultimii ani). In alte lucrari de inventariere/specialitate, au fost mentionate si alte plante protejate si rare (circa 40) care in prezent nu au mai fost regasite. Noi vom continua sa le mai cautam (avem actiuni – circuite dedicate la care va invitam sa participati!). Dar concluzia este evidenta – clara: exista pierderi (reduceri) de biodiversitate si trebuie intervenit. 40 de specii protejate/rare – este un numar important!

Deci, ce daca un peste este prezent si in amonte si avalul ANPLS, dar nu s-a notat un punct si in ANPLS (in studiile depuse), nu se admite (“pe procedura” anuntata verbal, ulterior). Si astfel, au fost eliminate multe specii (iata doar cateva exemple: egreta alba mica, buhaiul de balta, caracuda, Proterorhinus marmoratus (guvidul mic), boarta, broasca testoasa, lintita mica si mare, sageata apei, stanjenelul de apa galben, salcia plangatoare, pestisoara etc).

Si astfel avem categorii intregi care lipsesc:  pesti, insecte, moluste. 

Totusi, rezultatul bun al intregului proiect (dovada ca in zona sunt 4 habitate si nu 2, respectiv 171 de specii si nu doar 42 si mai ales – oricum mai mult decate cele 5 specii cunoscute oficial la MMSC) – a fost asigurat de faptul ca beneficiarul (Fundatia Snagov) a cerut explicit in caietul de sarcini initial, o inventariere si in zona tampon (de influenta) a ariei naturale protejate, ceea ce legal a permis explorarea si notarea acelor habitate si specii. Dar ramane trist ca ulterior, birocratii (cu presupuneri din birou) pot sa ignore dovezile material ale cercetatorilor care au fost in repetate randuri in teren, au fotografiat speciile in cauza, au luat coordonate GIS, au estimat populatii, au desenat harti cu limitele habitatelor  si facut recomandari.

Tabelul speciilor de protejat, aflate in limitele ANPLS conform legislatiilor nationale si internationale (din care: 3 amfibieni, 1 insecta, 24 pasari, 12 plante si 2 reptile). 

Nr.CategorieDenumire stiintificaDenumire popularaRED LIST IUCN 2012 (mondial)Trend populatie (mondial) OUG57 (RO)LISTA ROSIE (Ro)
1amfibieniBombina bombinaIzvoraș cu burtă roșie; Buhai de baltă cu burta roșieLCScadeAnexa 3 
2amfibieniPelophylax kl. esculentusbroasca de baltă, broasca comestibilăLCScade  
3amfibieniPelophylax ridibundusbroasca de baltă, broasca mare de lacLCCreste  
4NE-insecteLucanus cervusrădașca  Anexa 3 
5pasariAcrocephalus arundinaceuslăcar de stufLCScade  
6pasariApus apusLăstunul mare, drepneaua neagrăLCScade  
7pasariAsio otusciuf de pădureLCScade  
8pasariCorvus corone sardoniusCioara griva sudicaLCScade  
9pasariEgretta albaegreta mare (alba)LCnuecunoscutAnexa 3X
10pasariEgretta garzettaegreta mică (alba)LCCresteAnexa 3X
11pasariEmberiza citrinellapresură galbenă, de câmpLCScade  
12pasariFalco subbuteoȘoimul rândunelelorLCScadeAnexa 4B 
13pasariFalco tinnunculusVânturel rosu, vindereul / Șoimul roșu, de turnLCScadeAnexa 4B 
14pasariFicedula parvamuscar micLCStabilAnexa 3X
15pasariFulica atraLișițăLCScade X
16pasariIxobrychus minutusstârcul piticLCScadeAnexa 3X
17pasariLarus argentatuspescăruș argintiuLCnecunoscut X
18pasariLarus minutuspescăruș mic / de baltaLCCresteAnexa 3X
19pasariLarus ridibunduspescăruș râzător / de balta LCScade X
20pasariNycticorax nycticoraxstârc de noapteLCScadeAnexa 3X
21pasariParus aterpițigoi de brădetLCStabil  
22pasariPhalacrocorax carbocormoranul mareLCCreste  
23pasariPica picacoțofană, țarcăLCStabil X
24pasariRallus aquaticuscârstei de baltăLCScade X
25pasariRiparia ripariaLăstun de malLCScade  
26pasariSterna hirundochira de baltăLCScadeAnexa 3X
27pasariTroglodytes troglodytesochiul boului / pantarusulLCnecunoscut  
28pasariTurdus merulamierlăLCStabil X
29planteCeratophyllum demersumCosorLC/AquaStabil  
30planteLemna minor LintiţăLC/Aquanecunoscut  
31planteLemna trisulca Lintiţă mareLCnecunoscut  
32planteMyriophyllum spicatum Peniţa apeiLC/Aquanecunoscut  
33plantePersicaria amphibia [syn. Polygonum amphibium]Sălcuţă, Troscot de baltăLC/Aquanecunoscut  
34plantePersicaria lapathifolia Iarbă roşieLC/Aquanecunoscut  
35planteSalvinia natansPeştişoarăLC/AquaScade  
36planteSpirodela polyrrhizaLC/Aquanecunoscut  
37planteTaxodium distichumChiparos de baltăLCStabil  
38planteTypha angustifoliaPapurăLC/Aquanecunoscut  
39planteUrtica kioviensis Urzică mareLC/AquaScade  
40planteVallisneria spiralisSârmuliţăLC/Aquanecunoscut  
41reptileLacerta agilissoparla cenusieLCScadeAnexa 4A 
42reptileNatrix tessellatașarpele de apăLCScadeAnexa 4A 

CONCLUZII:

1) In Zona Snagov exista un numar mare de specii de protejat, care reprezinta o atractie (este deci un fel de gradina botanica si zoologica – in aer liber, in care te poti plimba, in anumite conditii). Trebuie procedat in acest sens.
2) administratia locala (Primaria Snagov) este parte a problemelor (si are o lunga traditie in distrugerea consecventa a acestei biodiversitati – vedeti declaratiile publice ale fostului primar Musat Apostol, autorizatiile de constructii la marginea lacului, neparticiparea la nici un eveniment legat de mediu, organizare de evenimente cu focuri de artificii, promovarea intereselor imobiliare si favorizarea repetata a unor infractori). Pozitie continuata si de actualul primar Oancea Marian (si majoritatea echipei de consilieri).

0Shares