PATRIMONIUL CULTURAL al Zonei Snagov
(istorie / credințe – meșteșuguri – tradiții – obiceiuri / povestiri = identitate)
Scop : documentare > conservare > diversificare
** Potențial de Plus valoare + Îmbunătățiri pentru toate părțile implicate (comunitate – autorități etc.)

1) Principale 3 perspective asupra patrimoniului (cultural) al Zonei Snagov

De regulă,  “Patrimoniul natural determină patrimoniul cultural“. Iar  diversitatea și bogăția patrimoniului Snagovului – trebuia (și mai poate) să asigure o creștere (și bunăstare) mult mai mare decât există.  Mulțimea  discontinuităților, dis-proporțiilor, incoerențelor de-a lungul secolelor (în special – ultimul), merită detalieri și au fost (mereu) create prea mulții “conducătorii”, atât de diferiți și mai ales cu “mandate” atât de scurte.
Cele 3 perspective principale asupra patrimoniului (cultural) al Zonei Snagov, sunt:
1) întreaga organizare – meșteșuguri – competențe a comunității locale (sustenabile și corelate cu resursele locale) – a fost distrusă de comunism (1945 – 1989): pescuit (cu rețea de distribuție de la București la Buzău), comercializare stuf, gheață etc. A fost distrusă intenționat și rețeaua locală de agricultori – apicultori –  pescari și mai ales  meșteșugari (pentru nevoile locale – dezvoltate lent în secole): agricultori, croitori, fierari etc. Inclusiv bătrânele din comunități, cu rețele lor bazate pe plantele locale. Idem – cunoașterea expertă a tipurilor de sol (5+) cu utilizările lor ideale (olărit, sobe, pereți, “lipirile” – spoirile periodice etc.).
2) Pe altă parte, cam tot  ce a fost realizat “accelerat” prin decizii “centrale” și fără implicarea reală/semnificativă a comunității locale, ulterior tot așa a fost și “dezmembrat”  (CAP-uri,  sporturi nautice, infrastructura turism, liceul Snagov, ape termale de  78ºC etc.). Nu s-a încercat nici măcar salvarea unei părți din realizările benefice, măcar la nivelul (auto)sustenabilității asigurate de piață (cerere) – cu implicarea (reală) a băștinașilor
3) după 1989 (în lipsa unei identități conștiente, a unui “axis mundi”  asumat,  fără valori – repere sănătoase și mai ales conștiente)  a început o “explorare” a “noului” ca avalanșă de forme și aparențe – inclusiv culturale – pentru care nu mai există criterii de clasificare / ierarhizare / alegere (și apoi demersuri pragmatice de asimilare – schimbare). Nevoia de validare – acceptare individuală și argumentele gen: “nimic românesc nu e bun și tot ce este occidental e bun“, “modă“,  oportunitate, corectitudine politică etc. – au înlocuit atât logica cât și bunul simț. “Dadaismul” experimentat si ca stres patologic
* Fundatia Snagov consideră drept cea mai valoroasă componentă –  partea de până în 1945 (înainte de comunism). 
Astfel că și-a propus să identifice – documenteze (ex: interviuri, foto – film, articole, cărți etc. + adnotări – reconstituiri etc.) – cât a putut în ultimii 15 ani. Și astfel a regăsit “urmele” unei armonii din care doar parțial se regăsește în “ultimele concepte”  (sustenabilitate, economie circulară, smart X etc.). Aproape tot ce era valoros (..) a fost eliminat violent ori ignorat cu consecvență până la estompare (..) înainte de a se prelua din ele tot ce era bun (..) și apoi și astfel corela cu noutățile (tehnologice etc.). “Modă”  globală (și nu doar la Snagov)

2) Categorii ale Patrimoniul cultural al Zonei Snagov

1) patrimoniul construit : așezări istorice  (93+), fântâni publice (12+),  troițe (10+) , monumente (15+), case tradiționale cu stuf (3+) + anexele specifice, biserici (9+), mănăstirile Snagov + Regina Carmelului + Țigănești + Căldărușani, Palatul Snagov, Yacht Club Snagov, 10+ vile cu arhitecturi deosebite, Colecțiile Muzeale Snagov etc. De exemplu, sunt tulburătoare creșterile și descreșterile infrastructurii de turism și a sporturilor nautice (la Snagov).
2) patrimoniul arheologic (45 de menționări – la situri arheologice etc.)
3) patrimoniul cultural mobil (ex: colecții muzeale intinerante – “Vlad Basarab Țepeș Dracula – Istorie și Legende” fiind premiată cu peste 30 de medalii –  majoritatea internaționale)
4) patrimoniul cultural imaterial (ex: tehnici de pescuit : orețe (Antipa), “racii și plătica de Snagov” (Odobescu, Aricescu) / tehnici speciale – magie “Vrăjitorul de șerpi” (Sadoveanu)/  balada lui Antofiță – ajustată + simfonia Snagovului / anumite modele pe carpete și ștergare / branduri din perioada comunistă: țigări + televizoare + bere + chibrituri etc.). Evenimente speciale: Regata Snagov, Ziua Lacului Snagov, Ziua Racilor etc.
5) [+] Extrem de multe și diversificate poveștipovestiriîntâmplări (induse și multiplicate de mulțimea de conducători si personalități (bune și ne-bune) are au venit la Snagov și au făcut “ceva” cu consecințe)
6) numeroase sinteze, articole (pierdute), serbări populare (cu rol de concentrare + reconstituire a specificului local) realizate în special de diferite generații de profesori inimoși, au fost “pierdute” de recenții conducători (“numiți politic” etc.).

3) Principalele Teme ale Patrimoniului Cultural al Zonei Snagov

explorate / documentate de Fundatia Snagov:
A) un CALENDAR cu menționarea diferitelor momente relevante / interesante / atipice etc. (cu 400+ de subiecte adnotate, “publicate” 60+)
B) Monografia Snagovului (de până în 1989, mai puțin date socio-statistice și administrative ori similare) concepută în 2 părți principale: prima (1 volum –  realizat 98%) iar a 2-a necesită referențieri a surselor din cele peste 1200 utilizate + tehnoredactare)
C) Istorie – Cronologie – Evenimente (principale), cu 12 subiecte relevante din peste 50 avute în vedere
D) Colectiile Muzeale Snagov (8 teme), bazate pe 2000+ de elemente colectate și a căror interdependențe se redefinesc la fiecare reparcurgere, însă forma de descriere rămâne o provocare de rezolvat 
E) Meșteșuguri și Tradiții – cu 4 principale categorii (unele cu sub elemente)
F) Mănăstiri, Biserici, Troițe, Fântâni (ca forme de materializare a preocupărilor spirituale și lăsare a unor elemente materiale tangibile, generațiilor următoare)
G) Scurtă istorie a vilelor de la Snagov (ca exemplu de subiect specific/atipic – din 12+ subiecte avute in vedere)
H) Vlad Țepeș – legende (ca exemplificare a potențialului de expandare a unui singur subiect dintre 10+ subiecte care pot asigura Snagovului diferențiere / unicitate)
I) POVESTIRI din/despre ZONA SNAGOV (3 din 20+ creionate in diferite stadii)
J) BIBLIOTECĂ – Donații – Activități asociate (care cuprinde tot ce mentionează Snagovul și am putut achiziționat, plus stocarea integrală a Wikipedia (En și Ro), inclusiv 67.000+ de cărți din cele considerate a fi cele mai relevante global, din patrimoniul global – cu drepturi de proprietate cedate)

* Ajutați cu bani pentru achiziționarea (din lista noastră de priorități) a peste 200 de cărți, reviste – publicații si scanarea a peste 30 de materiale (aflate ca unicat în ceva biblioteci) și vă putem menționa ca sponsori în diferite locuri ..4

Situația culturală curentă – în Zona Snagov

Cu atât de multe valori/repere (socio – economice) tulburate mai ales după 1989, nici la Snagov nu mai există o comunitate propriu-zisă. Cu ceva identitate (1, 2, 3), spirit  de “noi”, auto-percepere într-un cadru și evoluție istorică – spirituală, cu reale atașamente de aceste locuri / resurse. Iar implicațiile profunde, nefiind din cele dezbătute public (..) – rămân ignorate, cu rol de covârșitoare limitări de eficiență socială. Ritualurile religioase (mecanice, pre gurmand – ?)  nu au legături cu spiritualitatea. Nici sărbătorile școlare “demonstrative” cu recitaluri și șabloane al căror sens inexplicat nu mai interesează pe nimeni – rezultat din chinuirea acelorași top 10% din elevi (pentru camuflarea majorității sub-mediocrilor de-conectați, de motivați)

* Locuitorii prezentului  (băștinași și nou veniți) nu știu cât de mult nu știu despre trecutul Snagovului (partea sănătoasă, utilă, pozitivă, demnă, spiritual – culturală etc..) și mai ales capacitatea (compențele care au existat) de a obține cât mai mult de la resursele naturale locale (în mod sustenabil). “Uitare” care a și fost un obiectiv major (în comunism) – și care se menține (după 1989) și în globalismul (comercial) de formare/menținere de dependențe (și deci control).

Suplimentar și (iar) specific Snagovului – este ca toate “serviciile” au avut/au (și) vile (proprii), timp de decenii. Acestea au încurajat/format rețele locale de “bârfitori” (pasivi / activi) astfel că la Snagov (aceasta în sine) a devenit un diferențiator “pozitiv” (și chiar semi-sursă de bunăstare) – pe o durată de chiar 1,5 generații (încât unii și în prezent “caută” un “stăpân” la care să “toarne” “ceva” … din reflex și tradiție de familie). Astfel că la Snagov capacitatea de coagulare (informală) pare mai redusă (sau cu nișe) într-o măsură chiar mai mare decât cea dintre locuitorii din blocuri (unde și acolo – nici după 50+ ani, nu s-au format reale relații de vecinătate și comunități cu identități conștiente – construite,  întâlniri informale firești și sănătoase).

Noii veniți (la “țară” nu în occident) (mereu și oriunde) se consideră “superiori” (financiar, educațional, tehnologic) “țăranilor” care (de nevoie) le-au vândut terenuri (și deci după 1989 “nu au făcut nimic” și doar “au mâncat pământ”).
După 1989, la Snagov avem și o concentrare (suplimentară) de “Alibaba și sutele de frați ai săi“, încă aflați într-o etapă de acerb[ “acumulare” și concurență cu “orice” și (deci) foarte departe de stadiul de normală și constructivă curiozitate – empatie – generozitate, toate, precondiții ale unei reale colaborări  – coeziuni locale.

Astfel că  (nici) în Zona Snagov nu au putut funcționa procesele uzuale de ajustare a unei culturii locale existente, cu contribuțiile/cerințele noilor veniți (și a noului în general). Și la Snagov coexistă o populație cu o mulțime de “bule” izolate (și cu frustrări acumulate) care are sinergie negativă  (2+2 fac mai puțin de 4) și nu formează o (reală) comunitate.

În lipsa de reale modele / lideri / repere valorice (sociale), chiar și la Snagov, diferitele bule ar dori “catalizatori” foarte diferiți:
1) oameni cu mulți bani (=succes) / nu contează deloc cum au făcut banii etc. – mai ales dacă vor și pot “da” și altora “ceva” (măcar odată la 4 ani)
2) ceva (noi) sfinți dar cu proiecte punctuale (imposibil de definit) care să ajute la/pentru “viața de apoi”
3) oameni cu putere (mai ales asociabili cu “servicii”) la care să poți turna, care să dovedească și să garanteze că ei (și ai lor) nu respectă legile și nu pățesc nimic;
4) Carpe diem > furnizori de “circ pe pâine” + pomeni socio-economice (chiar dacă în acest fel îndatorează și distrug orice resurse – viitor pentru următoarele generații). Să fie cât mai multe spectacole, meciuri, mese gratuite /  subvenționate – toate asezonate cu gonflarea ego-urilor (naționaliste / “crescut și născut ..” / “pe vremea noastră …” / etc.)
5) extremiști (religioși, justițiari, ecologiști, sociali etc.)
6) garantăm că  “schimbăm tot – imediat” (fără a face dovada că se înțelege ce există, ce e bun și pe ce criterii / cu cine – ce vorbim și ce impact poate avea etc.). Dacă și care ar putea fi ceva “numitor comun” / fără drive (doar pentru un volitiv = pentru că “afară este altfel” și vrem și noi și mai mult)
7) “hoți – dar care promit să împartă”. “Ia” de la stat / UE / etc. și “dă” (“la frați”) – căci haiducul local are un înțeles duplicitar (în vest statul a apucat să mai și funcționeze, pe când în est tâlharii şi cetăţenii de rând au trebuit și să se mai unească împotriva statului fanariot, arendașilor, comuniști etc.). În prezent, două condamnări cu suspendare sunt preferate celor cu reale studii în școli de renume internațional – care par doar să amintească “poporului” cum (abia) au “trecut clasa”;
*) Neîncrederea în politicieni / autorități pare să înceapă cu Tiganiada  până la recentul candidat (deja) mort – dar care a fost ales primar de comunitate (Deveselu). 

SOLUȚII – există:
1a) pornind de la minoritatea care  nu (mai) amestecă murdarul cu curatul (compromisuri). Cu (re) enunțarea unor prime (noi seturi de) reguli – valori  ce se face și ce nu (+detalii) – ca diferențiere de oceanele de “reguli” existente, care tind a fi ignorate în totalitate. Tocmai pentru a preveni (reala) anarhie (..)
1b) gradual (“de la mic la mare” – ex: gen Cercetasii Romaniei etc.) sau în pragul / contextul unor pericole / probleme majore (care nu se mai fac “din vorbe”)
1c) pornind “din înăuntru în afară” (individual, familiar, mici grupuri – comunități). Cu caraule / patrulări reale – pentru protejarea resurselor locale – comune.
1d)resource based” și “competency based”  intr-un context de knowledge base management.
Context care poate fi reformulat (cultural +) și în diverse religii (ori alte sisteme sustenabile – in raport cu decadenta curentă și în accelerare)
2) Concret (și punctual): networking în și între “bule” (=grupuri) de oameni pragmatici –  competenți – orientați către rezultate (concrete)

*** Subiectul (..) este complex, necesită o abordare multi-criterială (+specialiști) și Fundatia Snagov (vă) invită să contribuiți la multele informații și demersuri inițiate (și aflate în diferite stadii) cât și la oricare altele (noi) – pentru care (și) împreună să căutăm resursele necesare.

# Pentru orice detalii suplimentare, îmbunătățiri, contribuții, propuneri – vă invităm să ne contactați la office@FundatiaSnagov.ro  / Tel: 0720762468

+Link la (alte) PROIECTE: REALIZATE / PROPUSE  / Idei-Schițe / COMUNITĂȚI Sustenabile + DIY / COVID-online+Educatie / Nevoi Punctuale + Recurente

AJUTĂ  / DONEAZĂ – proiectele și demersurile Fundatiei Snagov

Total Page Visits: 895 - Today Page Visits: 1