Tema “MÂNĂSTIRI şi BISERICI” (1408-prezent) prezintă (pe scurt) imagini şi scurte întâmplări reprezentative asociate principalelor mânăstiri din zona Snagov:
MO1) Mânăstirea Vlad Ţepeş (sau Snagov) aflată pe insula din mijlocul lacului (poate fi vizitată şi cu vaporaşul)
MO2) Mânăstirea Căldăruşani (de călugări)
MO3) Mânăstirea Ţigăneşti (de maici)
MC1) Mănăstirea Regina Carmelului (rit catolic, specific carmelitan: Wk-En, Wk-Ro) / Mănăstirea Părinților Carmelitani Desculți

BISERICI:
Sat Snagov >
         Biserica ortodoxă  Buna Vestire  / Parohia Dobroșești (F1, P1) * Preot Panaite Dan – Tel: 0728 989 567
       + Biserica Penticostală (Snagov sat) / Tel: 0730 737 003

Sat Ghermănești >
         Biserica ortodoxă Sf. Nicolae /  (din 1941 / o primă mică construcție din lemn a fost făcută în 1790) [ref1]

Sat Ciofliceni  >
         Biserica ortodoxă Sf. Ierarh Nicolae / Parohia Ciofliceni / Preot Șerban Ștefan Tel: 0744 622 081
         + > Biserica Evanghelică:  
Sat Tâncăbești >
          Biserica ortodoxă Sfinții Împărați / F1 , T1/ Corul de copii Alexandru NEAGU / Preot Marian-Daniel Vasluianu Tel: 0741 170 318 
         + > Biserica Evanghelică:  

Troițe din Comuna Snagov
Fântâni (vechi – publice) din Comuna Snagov

Lăcaşele ortodoxe (manastiri si biserici) sunt realizări materiale  ale unor concentrări de putere administrativă şi economică (din diferite perioade) şi deci dovezi ale unei unităţi şi continuităţi culturale (valori). Apariţia cronologică a celor trei mânăstiri (Snagov <1408), Căldăruşani – 1638), Tigăneşti – 1805) poate fi analizată în corelaţie cu  defrişările din Codrii Vlăsiei, apariţiei de noi drumuri comeciale, a morilor pe râul Ialomiţa şi apoi schimbarea importanţei acestora, dezvoltarea comunităţilor din apropiere, preferinţele diferiţilor voievozi pentru unele sau altele, variaţii ale sistemelor de taxe aplicate de mânăstiri comunităţilor învecinate (şi numărul de robi – ţigani – folosiţi).

Fiecare mânăstire ortodoxă are atât propria istorie, cât şi interdependenţe cu celelalte (căci alternativ au fost favorizate unele în detrimentul altora, diferite moşii au fost mutate de la una la alta şi împreună adunau averi importante din care o importantă parte era anual trimisă către Athos. Astfel că abia când (pe de-o parte) comunităţile locale au crescut suficient de mult (ca populaţie şi conştiinţă de sine/identitate) şi (pe altă parte) puterea coercitivă (fanariot – feudală) a Mănăstirilor a scăzut suficient, cu începere de pe la 1850, a fost posibilă apariţia bisericilor în localităţile de jur împrejurul lacului.
În prezent, în cele trei comune: Snagov, Gruiu şi Ciolpani (o populaţie cumulată de circa 18.000 locuitori) există circa 10 Biserici, relativ diferite între ele şi cu propria poveste.

Poate fi foarte interesant de urmărit (de exemplu în cazul Mănăstirii Snagov), cum au evoluat în timp atât construcţia principală cât şi cele auxiliare (inclusiv zidurile de protecţie, podul şi tunelul – de la insulă la mal).
Cel puţin pentru localnici, Biserica este o instituţie şi un loc important. Pentru adevăraţii ţărani (care plecau la baltă sau intrau în pădure, făcând mai întâi o cruce şi apoi o rugăciune/cerere însoţită de o promisiune), Mânăstirile şi Bisericile din zonă reprezintă baza – centrul comunităţii.
Iată de ce, din perspectiva devenirii locale, înţelegerea dezvoltării mânăstirilor şi bisericilor locale, sunt corelate cu ajustarea obiceiurilor, diversificarea etnografică, marile şocuri şi drame sociale.