Inconjurata de un curs de apa cunoscut sub numele Lacul Maicilor, Manastirea Tiganesti, aflata intre Bucuresti si Ploiesti, este vestita atat prin frumusetea sa, cat si prin atelierele ei de tesatorie, in care calugaritele realizeaza adevarate opere de arta. Aici se tese stofa pentru vesmintele preotesti si tot aici a fost lucrata broderia pentru sala maura din Castelul Peles.
Manastirea Tiganesti este atestata de documentul de donatie si vanzare-cumparare din iulie 1780 al lui Matei Tiganescu si al verisoarei sale Paraschiva Caplescu, care construieste o bisericuta pe acest teren. 

Sub numele de Tiganesti o intalnim si in hrisoavele domnesti de danii ale lui: Moruzi 1793, Caragea 1813 si al lui Dimitrie Ghica Voievod din 1824.
Legenda sustinuta de faptul ca pomelnicul manastirii incepe cu Mihai Viteazul si Doamna Stanca, ne arata ca asezarea monahala exista inca de la inceputul sec. XVII, fiind zidita de calugari romani de la muntele Athos, cand in aceste locuri erau codrii Vlasiei.
La inceput aici a fost o biserica de lemn in care ctitorii, familia Clapescu, asezasera pe Altar o bucata de marmura pe care era inscriptionata data: 1752. Boierul Tiganescu donase terenul si de aici numele “tiganesti” dat locasului respectiv. 
Din aceasta biserica din lemn s-a pastrat icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus in brate. 
Schitul Tiganesti, populat de calugari, trece sub obladuirea Manastirii Caldarusani, apoi la scurt timp calugarii de aici sunt transferati la Caldarusani, locul lor fiind luat de calugaritele de la Schitul Turbati – Silistea Snagovului si Schitul Maicilor din Bucuresti – fapt atestat de hrisovul de la 5 iunie 1805.

In 1812 este inaltata biserica din zid, avandu-i ctitori pe banul Radu Golescu, sprijinit de staretul Arhimandrit Dosoftei de la Caldarusani, logafatul Gheorghe Florescu, sotia sa Anica si multi alti credinciosi. 
Locasul cu hramul Adormirea Maicii Domnului este construit in spiritul vremii, cu pridvor si o singura turla, decorata cu ferestre prelungi. 
Usa de la intrarea in pronaos prezinta un ancadrament cu motive florale, admirabil executate. 
Pictura interioara, executata in 1853, in stil neobizantin, a fost opera egumenului Eftimie.
A urmat o serie de restaurari in 1880, 1895, 1911 iar in 1929 biserica a fost repictata de Dimitrie Belizarie. Pridvorul pasteaza insa cateva scene din pictura originala. 

Cele doua cladiri din incinta Manastirii, avand cerdacuri sustinute de coloane, adapostesc chiliile, staretia, trapeza si o minunata colectie de arta bisericeasca si carte veche. 
Construite in 1920, cladirile inconjoara biserica. Manastirea se afla pe o peninsula, terenul nefiind bine stabilizat, in anii 1980-1984 constructia a fost consolidata.
 Printre mandriile locasului pot fi amintite clopotnita cu trei clopote mari si unul mic, si mai ales ceasul mare, cu doua cadrane.
Adus din Germania, in 1911, are un mecanism care cantareste mai mult de 1300 kg.
Cladirea muzeului, construita in 1848, a fost mai intai orfelinat, apoi scoala, arhondarie, iar din 1989 muzeu. Aici sunt expuse icoane pe lemn, panza, sticla si metal, vesminte vechi, carti si obiecte religioase.

Prin pictura sugestiva, realizata in culori vii, prin eleganta constructiilor din jur, prin faima atelierelor si linistea pe care o degaja, Manastirea Tiganesti ramane un loc de reculegere, deosebit de indragit de credinciosi.

Linkuri utile: www.crestinortodox.ro