Monahul Casian Cernicanul, fiul spiritual al acestor locuri si primul istoriograf al manastirii, la 1870, o descrie ca fiind asezata in marginea codrilor Vlasiei pe o peninsula, imprejmuita de frumosul lac Caldarusani, care avea rol de aparare in vremurile tulburi. Aici a ctitorit Matei Basarab in 1637 – 1638 manastirea Caldarusani, pe locul unui schit de lemn, pierdut in mijlocul padurii. 

Domnitorul ar fi gasit acest loc cu prilejul unui conflict militar, avut cu Vasile Lupu, domnul Moldovei in anul 1637, cand departandu-se de tabara, in ostrov a zarit bisericuta din lemn si staretul cu cei 8 ucenici. Lupta nu a mai avut loc ca urmare a retragerii domnului Moldovei, iar Matei Basarab cu ostirea sa se opreste in apropiere de satul Caldarusani si se hotaraste sa zideasca “o manastire frumoasa” cu biserica in centru si casele de jur imprejur asemenea unei cetati.

Despre provenienta numelui Caldarusani sunt multe legende, insa denumirea, dupa parerea marelui istoric Nicolae Iorga, provine probabil de la forma terenului si anume de la pravalirea campiei in aceasta regiune, intr-o forma de caldare sau caldarusa. Ansamblul manastiresc este compus din biserica mare, chiliile asezate initial pe trei laturi, partea de rasarit fiind un simplu zid. De-a lungul timpului atat biserica cat si chiliile au suferit transformari. Incendiul din 1945 a pricinuit mari distrugeri, iar in anul 1964 pe locul trapezei si paraclisului s-a ridicat o frumoasa sala cu bolti ce adaposteste colectia de obiecte religioase si o serie de icoane pictate de Nicolae Grigorescu.
Biserica mare cu hramul Sfantului Dimitrie Izvoratorul de Mir are dimensiuni mari si forma trilobata, cu o turla pe naos, sprijinita de patru stalpi de zidire si doua turle mici pe un pronaos supralargit, fiind asemanatoare intrucatva cu biserica Manastirii Dealu si cu cea de la Curtea de Arges.  
Cu  volumetrie impunatoare, pictura interioara, decoratii exterioare si elemente artistice valoroase, marcheaza o noua etapa in evolutia elementelor arhitectonice autohtone.Intrarea in incinta manastirii se face pe latura de vest pe sub turnul clopotnita, construit din caramida cu ziduri masive si firide avand initial functie defensiva. 
Aceasta avea initial o tainita intre bolta gangului si camera clopotnitelor care a disparut prin modificarile ulterioare.
Ansamblul manastirii cuprinde si biserica de cimitir Sf. Ioan Evanghelistul zidita in 1817, staretia, cancelaria, arhondaria si alte anexe zidite in sec. XIX, printre care si o constructie ce apartine Institutului de Seismologie. 
Manastirea are o bogata colectie de obiecte bisericesti si picturi randuite in trei sali. 
Are icoane vechi din anii 1739 – 1799, 10 icoane realizate de Nicolae Grigorescu intre anii 1854 – 1855 cand acesta a locuit aici, vase sfinte, vesminte, broderii si o importanta colectie de picturi de mari dimensiuni ale lui Gheorghe Tatarescu si Sava Hentia.
De asemenea biblioteca manastirii are un numar insemnat de carti si manuscrise in limbile romana, greaca, latina, italiana, franceza si germana.

Situata intr-o adevarata constelatie a vechilor noastre vetre monahale, manastirea Caldarusani, ctitorie a lui Matei Basarab voievod, a indeplinit, asadar, cu stralucire, in cursul istoriei sale, menirea de binecuvantat focar de cultura, spiritualitate si cultura bisericeasca si romaneasca, totodata.

Sursa: DJC – Ilfov