Procesul de Eutrofizare (inclusiv modificare a biodiversitatii direct si indirect) lacului Snagov poate avea o evolutie naturala si relativ lenta, sau accelerata (datorita oamenilor – deci antropic).
* Cu cunostiintele si tehnologiile prezente, s-ar putea asigura un mix de conservare dar si refaceri (pe diferite componente) astfel incat lacul Snagov sa recastige din limpezime, biodiversitate, capacitatea de a furniza local peste, raci, diferite plante etc.
** In continuare sunt schitate cateva elemente (care trebuie reconsiderate si aprofundate) dar care pot reprezenta o prima baza de discutie si demarare macar a unor prime proiect pilot (la scara mica)
Principalele etape de modificare a (calității apei – biodiversității) lacului Snagov:
1) (pana prin 193x) lac natural (de fapt un adevărat liman fluviatil). S-a intervenit intre nordul satului Ghermanesti (de le Ciofliceni) pana la DN1 (Tâncăbești) prin decolmatare.
Limpezimea apei: 5-6 metri
Impact= relativ minor
2) (prin 195x, probabil 2-5 ani) Modificări majore hidrologice (amenajări)
2a) [o vara] Realizarea canalului de scurgere (mult mai scurt, drept) prin munca “voluntara”
2b) [1-2ani] “golire” a lacului [probabil circa 2-3 metri, cel putin 1 an] > realizare a barajului (betonat) > decolmatare a apei din zona de “delta” cu cumularea sedimentelor sub forma insulei de circa 10ha existenta si in prezent > “încheiere” (poate – totala) a canalului natural, șerpuitor care traversa satul Gruiu – cu deversare tot in Ialomița
2d) [1+ ani] (re)umplere lac cu apa
* Probabil s-a avut in vedere sa se asigure un nivel al apei – similar cu cel inițial
Limpezimea apei: (după 3+ ani de la terminarea lucrărilor): 5-6 metri
Impact= relativ devastator (pe multe criterii – cu implicații care vor apare in ani si decenii)
3) (intermitent): lucrări de “redare a terenului mlăștinos – agriculturii” care s-a tot făcut in etape principale majore (ex: Siliștea Snagovului si alte 2-5 cozi-golfuri de pe malul drept al lacului: Coada Lintei (intre Snagov sat si Ghermanesti, prin Ciofliceni etc.). Prin suitele anuale de arat si alte “amenajări” – chiar pana in 1989
Limpezimea apei: nu a influențat
Impact= relativ important (pe multe criterii – cu implicații care vor apare in ani si decenii)
4) (?dupa 1958) ICAB-ul (deci Primăria Bucureștiului – după preluarea administrării lacului si a pădurii riverane) – începe scoaterea plantelor acvatice ale lacului pe timpul verii (care au început sa crească in evident exces fata de trecut). Vara (iunie – octombrie in cursul săptămânii, cu angajații de la ICAB (vaporașele de agrement de care se lega o țeavă cu lanțuri) si se duceau – scoteau la maluri. Activitate cu foarte important rol in reducerea eutrofizarii (provocate de schimbarea hidrodinamica etc: din liman in lac de acumulare). Aceasta activitate s-a desfasurat intens si riguros incepand de prin 1958 si pana prin 1986, dar totusi cu reducere anuala (de la 3-4 zile/saptamana in sezon si cu un maxim de 3 vaporașe, la 1 zi/saptamana si cu numai 1 vaporaș. Un rol important (in continuarea acestei activități) l-a avut supervizarea Academia Romana – Comisia Monumentele Naturii, prin supervizarea Rezervației Naturale de la Snagov)
Limpezimea apei: scade in timp (corelat cu creșterea eutrofizării – datorate excesului de plante acvatice, plancton si alte procese si sisteme complexe)
195x: ∼ 5 metri primavara-iarna (intre Plaja si Parc)
1967: ∼ 4 metri (chiar si in sezon): Martor si dl. Ivan Patzaichin
1972: ∼ 3 metri vara (iarna, după “căderea” plantelor, limpezimea creste si cu 25-40%
1980: ∼ 2 metri vara
1990: ∼ 1,5 metri vara
2000: ∼ 0,8 metri vara
2010: ∼ 0,5 metri vara
2020: ∼ 0,3 metri vara
* Nota: Si in 2024, exista “golfuri” unde apa este limpede (cu vizibilitate si de 2m)
Impact= major (pe multe criterii – cu implicații care se constata comparativ la minim 3-5 ani)
5) (după 2000): înmulțirea lotusului indian (de la 1-3 locuri: Vila 10, Ciofliceni) cu maxim 1000mp. La peste 25 hectare in 2024 (peste 2 km de mal afectat si o suprafață uriașă in zona Delta Snagovului)
Limpezimea apei: scade datorita “putrezirii” “proaste” si a modificării si chimice a apei lacului
Impact= mare prin mix de modificări pe multe criterii)
6) (după 2000): creșterea nr. de ambarcațiuni motorizate si mai ales a practicării sporturilor nautice motorizate (ski nautic, wakeboard, tractări gonflabile, skijeturi, ambarcațiuni prea mari si prea puternice cu chila si care fac valuri uriașe). Malurile cu sedimente sunt distruse, erodate, habitatele – distruse continuu
Limpezimea apei: scade covârșitor (atât pe moment – prin ridicarea sedimentului cu nevoie de minim 5 ore de revenire la 80% din nivelul anterior) dar si a continuității (zeci de șalupe in weekend: doar joi-vineri se revine la 80% din nivelul anterior)
Impact= covârșitor prin mix de implicații
7) (după 1990): Autoritățile cu responsabilități nu si-au mai îndeplinit obligațiile anterioare
In special după 2002, Apele Romane au intrat intr-un litigiu cu Primăria Snagov (legat de administrarea lacului Snagov) – fapt ce le-a permis ambelor sa nu mai facă nimic din principalele obligații – dar si controale aferente. Acest nou context a dus la exacerbarea abuzurilor si distrugerilor prin: umpluturi cu moloz si pământ in lac, destufizari, betonari a malurilor, construcții ilegale pe lac si la maluri, nerespectarea zonei de protecție (de minim 5 m) unde ar trebui sa rămână vegetația cipariană. Eliminarea sălciilor (parte a habitatelor tradiționale) si aducerea de noi plante etc.
Limpezimea apei: afectata major
Impact= foarte mare (prin prin mix de implicații) Rezervație – Arie Naturala Protejata)
8) (după 2010): mix (in creștere) de “altele”:
riveranii arunca resturi vegetale in lac (iarba tăiată, frunze, craci etc.) / golesc piscinele cu chimicale / deversări fose / erbicidări pe proprietăți dar si pe lac contra lotusul indian / îngrășăminte pentru gazon dat in exces si infiltrat ij lac etc.
Limpezimea apei: afectata
Impact= mare (prin prin mix de implicații)
Comparatie intre liman fluviatil (initial) si lac de acumulare (prezent)
1) liman fluviatil (ce a fost Snagovul inainte de realizarea barajului de la Santu-Floresti) prin 195x
2) lac de acumulare (ce este de circa 2024-195x=70 de ani)
Compararea limanului fluviatil (a fostului lac natural Snagov) bazinul sau lacul de acumulare (creat in anii 195x prin construirea unui baraj cu mentinerea unui fix al apei, din perspectiva diferențelor în biodiversitate. Analiza și explicatia schimbărilor pot apare atunci când un liman fluviatil este transformat într-un bazin de acumulare, luând în considerare aspecte precum calitatea apei și lanțurile trofice.
Compararea unui Liman Fluviatil cu un Bazin – Lac de Acumulare în Contextul Lacului Snagov
- Definiții și Caracteristici
Liman fluviatil (în context de apă dulce):
– Formare: Situat la gura unui râu, unde apa se acumulează natural din fluxurile râu și izvoare.
– Hidrodinamică: Caracterizat prin variații naturale ale nivelului apei și curenților, influențate de debitul râului și aportul izvoarelor.
– Biodiversitate: Habitat complex, adăpostind specii variate de apă dulce.
– Fluctuații sezoniere: Nivelul și calitatea apei variază în funcție de aportul din amonte și izvoarele submerse.
Bazin – lac de acumulare:
– Formare: Creat artificial prin construirea unui baraj pentru a controla și stoca apa.
– Hidrodinamică: Nivelul apei este controlat și menținut constant, cu fluctuații limitate și previzibile.
– Biodiversitate: Mai puțin variată, predominând specii de apă dulce adaptate la condiții mai stabile.
– Fluctuații sezoniere: Nivelul apei este menținut relativ constant, reducând variabilitatea naturală.
- Diferențe în Biodiversitate
2.1. Compoziția Speciilor
– Liman fluviatil: Specii diverse de apă dulce, adaptate la variații sezoniere și la condițiile fluctuante.
– Bazin de acumulare: Specii predominant de apă dulce, mai puțin variate și mai puțin adaptate la fluctuații.
2.2. Habitate
– Liman fluviatil: Diversitate de habitate, incluzând zone de apă stagnantă și curgătoare.
– Bazin de acumulare: Habitat relativ uniform, cu zone adânci și puține variații structurale.
2.3. Lanțuri Trofice
– Liman fluviatil: Lanțuri trofice complexe, cu producători primari variati (e.g., plante acvatice, alge) și consumatori secundari diversificați (e.g., pești, insecte).
– Bazin de acumulare: Lanțuri trofice simplificate, cu producători primari predominant de apă dulce (e.g., fitoplancton).
- Impactul Transformării unui Liman Fluviatil într-un Bazin – Lac de Acumulare
3.1. Calitatea Apei
– Liman fluviatil: Calitatea apei fluctuează în funcție de aportul de apă din amonte și din izvoare, având o capacitate naturală de auto-curățare.
– Bazin de acumulare: Tendința de stagnare a apei poate duce la eutrofizare, acumulare de nutrienți și scăderea calității apei.
3.2. Ecosistem și Lanțuri Trofice
– Liman fluviatil: Ecosistem dinamic, cu cicluri naturale de nutrienți și variații sezoniere.
– Bazin de acumulare: Disrupție a ciclurilor naturale, reducerea diversității lanțurilor trofice și schimbări în compoziția speciilor.
3.3. Impactul asupra Speciilor
– Liman fluviatil: Habitat pentru specii diverse, inclusiv pentru specii migratoare și adaptate la fluctuații sezoniere.
– Bazin de acumulare: Reducerea habitatului pentru speciile adaptate la fluctuații sezoniere și apariția speciilor mai stabile, ceea ce poate duce la dispariția unor specii.
- Categorii de Diferențe și Modificări Ierarhizate
- Compoziția Speciilor
– Liman fluviatil: Diversitate mare de specii de apă dulce, inclusiv specii migratoare.
– Bazin de acumulare: Reducerea diversității și predominanța speciilor de apă dulce adaptate la condiții stabile. - Calitatea Apei
– Liman fluviatil: Capacitate de auto-curățare și variații naturale.
– Bazin de acumulare: Tendință spre stagnare și eutrofizare. - Habitate și Structuri Fizice
– Liman fluviatil: Varietate mare de habitate și structuri fizice.
– Bazin de acumulare: Habitat uniformizat, reducerea complexității structurale. - Lanțuri Trofice
– Liman fluviatil: Lanțuri trofice complexe și variate.
– Bazin de acumulare: Simplificarea lanțurilor trofice și reducerea diversității ecologice.
Concluzie
Transformarea unui liman fluviatil într-un bazin sau lac de acumulare, cum ar fi în cazul Lacului Snagov, implică schimbări semnificative în biodiversitate, calitatea apei și structura ecosistemului. Aceste modificări trebuie luate în considerare cu atenție pentru a minimiza impactul negativ asupra mediului și pentru a menține echilibrul ecologic natural.
Refacerea biodiversității unui lac precum Lacul Snagov
poate fi realizată printr-o serie de măsuri ecologice, de management și de educație.
EVIDENT, cel mai rapid si de impact mod ar fi stoparea principalelor factori antropici (de distrugere) care si sunt deja stabiliti si in legislatie – MO318bis din 18.05.2016 (Vezi Regulamentul si Planul de Management al ANPLS)
Iată un top 20 de modalități, ierarhizate în funcție de impactul lor potențial asupra biodiversității:
1. Monitorizarea și Controlul Calității Apei
– Importanță: Crucială pentru detectarea și prevenirea poluării.
– Acțiuni: Instalarea de stații de monitorizare a apei și implementarea unui sistem de alertă pentru poluanți.
2. Reducerea Poluării cu Nutrienți
– Importanță: Previne eutrofizarea și creșterea excesivă a algelor.
– Acțiuni: Controlul surselor de nutrienți, cum ar fi fertilizatorii agricoli și apele uzate.
3. Refacerea Vegetației de Mal
– Importanță: Stabilizează malurile și oferă habitat pentru diverse specii.
– Acțiuni: Plantarea de vegetație nativă pe maluri și crearea de zone tampon vegetale.
4. Introducerea Speciilor Native de Plante Acvatice
– Importanță: Îmbunătățește habitatul și calitatea apei.
– Acțiuni: Replantarea speciilor native de macrophyte și alge.
5. Repopularea cu Specii Autohtone de Pești
– Importanță: Menținerea echilibrului ecologic și suportul pentru lanțurile trofice.
– Acțiuni: Introducerea și gestionarea speciilor de pești nativi.
6. Crearea Zonelor de Refugiu pentru Fauna Acvatică
– Importanță: Asigură locuri de reproducere și adăpost.
– Acțiuni: Construcția de structuri subacvatice și recife artificiale.
7. Gestionarea Speciilor Invazive
– Importanță: Previne competiția și distrugerea habitatelor native.
– Acțiuni: Identificarea și eradicarea speciilor invazive.
8. Controlul Eroziunii Malurilor
– Importanță: Protejează habitatele și previne sedimentarea excesivă.
– Acțiuni: Stabilizarea malurilor cu plante native și bariere naturale.
9. Programe de Educație Ecologică
– Importanță: Crește conștientizarea și implicarea comunității.
– Acțiuni: Organizarea de workshop-uri, excursii educative și campanii de informare.
10. Restricționarea Activităților Umane Nocive
– Importanță: Reduce impactul antropic asupra ecosistemului.
– Acțiuni: Implementarea zonelor de protecție și reglementarea pescuitului și navigației.
11. Restaurarea Zonelor Umede Adiacente
– Importanță: Furnizează habitate suplimentare și filtrează poluanții.
– Acțiuni: Reconstrucția zonelor umede naturale și crearea de noi zone umede.
12. Crearea de Coridoare Ecologice
– Importanță: Permite migrația și dispersia speciilor.
– Acțiuni: Conectarea habitatelor fragmentate prin coridoare verzi.
13. Gestionarea Surselor de Apă
– Importanță: Asigură un debit constant și calitate optimă a apei.
– Acțiuni: Monitorizarea și gestionarea surselor de apă din amonte și izvoare submerse.
14. Implementarea de Programe de Conservare a Speciilor Rare
– Importanță: Protejează speciile aflate în pericol.
– Acțiuni: Identificarea și protejarea speciilor vulnerabile.
15. Promovarea Turismului Ecologic
– Importanță: Reduce impactul negativ al turismului tradițional și susține economia locală.
– Acțiuni: Dezvoltarea de activități turistice sustenabile și prietenoase cu mediul.
16. Crearea de Puncte de Observație și Educare
– Importanță: Oferă oportunități de educare și implicare a publicului.
– Acțiuni: Instalarea de platforme de observare și centre de informare.
17. Implementarea de Programe de Monitorizare a Biodiversității
– Importanță: Permite evaluarea continuă a stării ecosistemului.
– Acțiuni: Crearea de baze de date și monitorizarea periodică a speciilor și habitatelor.
18. Reintroducerea Speciilor Dispărute
– Importanță: Restaurează diversitatea inițială.
– Acțiuni: Reintroducerea speciilor care au dispărut din zonă, dacă condițiile permit.
19. Promovarea Agriculturii Sustenabile în Zona Adiacentă
– Importanță: Reduce impactul negativ al practicilor agricole.
– Acțiuni: Promovarea metodelor agricole ecologice și reducerea utilizării fertilizatorilor și pesticidelor.
20. Colaborarea cu ONG-uri și Instituții de Cercetare
– Importanță: Beneficiază de expertiză și resurse suplimentare.
– Acțiuni: Parteneriate pentru proiecte de cercetare și conservare.
Aceste măsuri, implementate în mod integrat și adaptate specificului local al Lacului Snagov, pot contribui semnificativ la refacerea și menținerea biodiversității acestuia.
(câteva) Prime – simple – Propuneri / Soluții
1) respectarea prevederilor specifice (deja obligatorii) din Regulamentul si Planul de Management al ANPLS (si aplicate – preventiv – pentru tot lacul). Fiecare autoritate a primit (2016+2017) de cel puţin 2x un set extras de obligații (in raport cu care aveau termen de 6 luni de a trece la implementări)
2) Primăriile (urbanismul) sa stopeze avizele – autorizațiile date “aiurea” (pe multe criterii) / sa facă controale
3) orice construcție de la mal, sa fie si in evidenta Apelor Romane + tarif luciu apa
4) Apele Romane sa folosească taxele colectate (+de la buget) si sa asigure motorina + salariile necesare pentru ca apoi sa si folosească moto coasa acvatica care sta de ani de zile pe teren in locația OGA Snagov de pe malul lacului Snagov). Urgenta nr. 1: eliminarea Nelumbo nucifera
5) apa: sa fie monitorizata intr-un mod relevant: ca nr. locuri – adâncimi, parametri, frecventa anuala
6) nivelul apei lacului Snagov ar trebui variat (in cursul unul an) pentru a “largi” zona umeda din zona ripariană (si astfel a mari biodiversitatea locala – așa cum natural erau ciclurile firești)
6) stoparea stropirilor nu ierbicide a lotusului indian (este infracțiune!)
[cel puţin alte 20 de masuri – pot fi rapid enumerate]
* Pentru proiecte / masuri mai sofisticate ori care necesita bugete, Fundatia Snagov se oferă sa facă gratuit (autorităților) Notele de Fundamentare (cu tot cu argumentație științifică, bugetare, planuri – normare – calendar – indicatori de performanta aferente.
** Lacul se distruge si ar trebui sa facem si un album foto cu fetele tuturor incompetenților si vinovaților (din diferite autorități) care nu si-au îndeplinit atribuțiile si obligațiile de serviciu, chiar si după (cel puţin) ce au fost sesizați si in scris (cel puţin) de Fundatia Snagov. Am avea (deja) circa 16 “capete” + nume + funcții si pentru care avem dovezi (adrese înregistrate – uneori chiar repetat). Pentru a-i cunoaște, vedea si putea arata cu degetul (peste generații). Si poate odată ajung si copii lor la Snagov si ii vor revedea si aici. In cadrul Colecțiilor Muzeale Snagov, secțiunea dedicata este “Personalități Bune si NeBune”.
TU CE PARERE AI? Ce amintiri? Ce propuneri?
Scrie mai jos parerea – propunerea ta si sa vedem ce rezulta (cumulativ). Aspecte care se vor cumula cu ceea ce exista deja prin studii stiintifice dar si managementul (bun si rau) al altor lacuri din lume, similar cu Snagovul.
There are no reviews yet. Be the first one to write one.