| Pagină realizată cu ocazia Campaniei de Informare și Conștientizare “ANPLS chiar există! Informeaza-te și Protejeaz-o!” prin proiectul „Aria Naturală Protejată “Lacul Snagov” – Management adecvat prin revizuire Plan de mangement pe bază de studii ştiinţifice, Informare şi Conştientizare” cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională. |
HABITATE – Snagov
Table of Contents
HABITATELE NATURALE ALE ZONEI SNAGOV
Structură, funcționare și stare de conservare
Ce este un habitat?
În sens ecologic și conform Directivei 92/43/CEE, un habitat este o unitate ecologică relativ omogenă definită prin:
• condiții abiotice specifice (climat, hidrologie, sol, pH, troficitate)
• structură fizică (adâncime, microrelief, substrat)
• compoziție floristică caracteristică
• relații funcționale stabile între organisme
• procese ecologice dominante
Un habitat NU este doar o listă de plante. (deși este o cerință şi de a exista majoritatea speciilor din seturi generice – specifice)
El reprezintă un sistem funcțional, rezultat din echilibrul dintre: apă, sol, lumină, nutrienți, interacțiuni biologice, perturbări naturale și antropice.
Conform Art. 1 din Directiva 92/43/CEE, starea favorabilă de conservare este atinsă atunci când:
• aria naturală și suprafața ocupată sunt stabile sau în creștere
• structura și funcțiile specifice sunt menținute pe termen lung
• speciile caracteristice se află într-o stare favorabilă
Procesele ecologice implicate includ: cicluri ale nutrienților, succesiune vegetală, relații trofice, stabilizare hidrologică.
Cadrul legal și metodologic
Evaluarea habitatelor Natura 2000 se bazează pe:
• Council Directive 92/43/EEC (Habitats Directive)
• European Commission (2013). Interpretation Manual of European Union Habitats – EUR28
• Gafta & Mountford (2008). Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România
• Doniță et al. (2005). Habitatele din România
• Ghidurile de raportare Articolul 17 (EEA)
Criteriile fundamentale de evaluare sunt:
Suprafață / Structură și funcții / Specii caracteristice / Presiuni și perspective viitoare
Raportarea stării se face periodic conform Articolului 17 din Directiva Habitate.
Cum știm că un habitat este sănătos?
Un habitat este sănătos atunci când:
• ocupă suprafețe stabile sau în creștere
• păstrează structura sa tipică (stratificare, dominanță vegetală)
• procesele ecologice funcționează natural
• speciile caracteristice sunt prezente și viabile
• presiunile antropice nu depășesc capacitatea de reziliență
4. Habitatele identificate în zona Snagov
Zona Snagov include patru tipuri de habitate Natura 2000 principale / relevante:
• 7210* – Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus (habitat prioritar)
• 3150 – Lacuri eutrofe naturale cu vegetație Magnopotamion / Hydrocharition
• 3160 – Lacuri și iazuri distrofice naturale
• 91M0 – Păduri balcano-panonice de cer și gorun
HABITAT 7210* = Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus (habitat prioritar)
Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus
Definiție ecologică
Habitat palustru dezvoltat pe substrat calcaros, cu ape stagnante sau slab circulante, alcaline, caracterizat prin dominanța speciei Cladium mariscus.
Este habitat prioritar la nivel european.
Condiții abiotice
apă permanentă sau semipermanentă / pH alcalin (7.5–8.5) / substrat bogat în carbonat de calciu / nivel hidrologic stabil
H 7210* Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus şi specii din Caricion davallianae
– acest tip de habitat, prioritar în conservare, este destul de rar în ţara noastră. Astfel, prezenţa lui este menţionată din Câmpia Română (Căldăruşani, judeţul Ilfov), Depresiunea Braşovului şi zona colinară din Transilvania (Valea Morii) (Mountford şi colab. 2008).
În cursul cercetărilor efectuate în 2011 în zona Snagov, a fost identificat pe malul drept a lacului (Snagov sat – zona Pădurea Fundul Sacului), în Coada Căţelului (N44º43’14.6″, E26º11’06.3″), pe o suprafaţă de circa 300 mp.
Speciile caracteristice acestui habitat sunt şi dominante: Cladium mariscus, Phragmites australis (Stuf), Schoenoplectus tabernaemontani (Pipirig).
Alte specii de floră notate sunt: Typha angustifolia (Papură cu frunza îngustă), Hydrocharis morsus-ranae (Iarba broaştelor), Theliyteris palustris (Ferigă de baltă), Calystegia sepium (Cupa vacii), Ceratophyllum demersum (Cosor), dar şi Amorpha fruticosa (Salcâmul pitic) care este specie invazivă, cu impact negativ asupra habitatelor naturale şi seminaturale.
Vegetaţia ajunge la o înălţime de 100-130 cm şi are o acoperire de aproximativ 95%.
Structură
• strat dominant: Cladium mariscus
• strat secundar: Phragmites australis, Schoenoplectus
• strat inferior: plante palustre și acvatice
Acoperire vegetală ridicată (~95%).
Procese ecologice
acumulare de turbă / filtrare naturală a apei / stabilizare maluri / fixare carbon
Indicatori de stare favorabilă
• dominanță >50% Cladium mariscus
• lipsa drenajelor
• absența invazivelor dominante
• stabilitate hidrologică
Stare de Conservare > Degradare:
În 2014 a fost excavat ilegal. Fundaţia Snagov a reacționat si Apele Romane au sancționat cu amenda de 15.000 lei (plătită). Politia nu a reușit sa confiște (prin flagrant) echipamentele.
In 2017, s-au reluat excavările. De aceasta data nu au mai reacționat autoritățile. 70% din sit a fost afectat. Există condiții pentru refacere ecologica. Necesita proiect – finanțare – implementare.
Ce îl degradează?
Drenaje / destufizări mecanice / betonarea malurilor / trafic nautic intens / ierbicidări / invazive (Amorpha fruticosa) / scăderea nivelului apei / canalizări / valuri produse de ambarcațiuni rapide
Acestea destabilizează substratul și distrug structura fitocenozei.
Ce îl ajută?
Menținerea nivelului hidrologic natural / interzicerea bărcilor motorizate în zonele sensibile – limitarea valurilor antropice / controlul speciilor invazive / zone tampon fără intervenții mecanice / monitorizare periodică
Faună dependentă
Exemple: Amfibieni (Pelophylax ridibundus) / insecte acvatice, nevertebrate palustre / păsări de stufăriș (Acrocephalus arundinaceus) / microfaună acvatică
Ce poate observa vizitatorul?
Densitate mare de vegetație rigidă / zone aparent impenetrabile / zgomote intense de insecte / diferență clară între apă liberă și zona de mlaștină
HABITAT 3150 = Lacuri eutrofe naturale cu vegetație Magnopotamion / Hydrocharition
Definiție ecologică
Habitat al apelor stagnante bogate în nutrienți, caracterizat prin vegetație natantă și submersă abundentă.
H 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de Magnopotamion sau Hydrocharition este un habitat ce caracterizează bazinele cu ape eutrofice, lacuri, bălţi, ghioluri, crovuri, braţe moarte, canale de irigaţie, canale de drenaj situate pe cursul inferior şi mijlociu al celor mai multe râuri din ţară, precum şi în Delta Dunării (Mountford şi colab. 2008). În zona Snagov a fost identificat în „cozile” lacului (N44º42’10.7″, E26º09’34.1″, alt. 96 m; N44º42’22.9″, E26º09’36.6″, alt. 101 m; 44º42’32.1″, E26º09’28.9″, alt. 100 m; N44º43’35.3″, E26º09’28.8″, alt. 93 m; N44º44’21.6″, E26º12’20.2″, alt. 83 m; N44º44’26.9″, E26º11’29.3″, alt. 86 m) pe suprafeţe cuprinse între 1 şi 10 mp, printre stufăriş, păpuriş şi la marginea fitocenozelor cu Nelumbo nucifera (cu comportament invaziv). Speciile caracteristice şi dominante sunt: Lemna minor (Lintiţă), Spirodela polyrhiza, Salvinia natans (Peştişoară). Fitocenozele acestui habitat sunt natante, dar se întrepătrund cu stufăriş sau păpuriş care pot ajunge la peste 2 m înălţime.
Acoperirea realizată este de peste 95%.
Plantele rare întâlnite adăpostite de acest habitat sunt: Wolffia arrhiza, Salvinia natans, Najas minor.
De asemenea, 3150 este habitat adecvat pentru Aldrovanda vesiculosa (Otrăţel), plantă care a fost raportată în trecut din mai multe zone ale lacului Snagov, dar care a fost identificată de noi până în prezent doar la Siliştea Snagovului, în afara ariei protejate ANPLS. Speciile asociate cu Aldrovanda vesiculosa sunt: Typha angustifolia, Wolffia arrhiza, Lemna trisulca, Salvinia natans, Hydrocharis morsus-ranae, Phragmites australis, Ceratophyllum demersum, Lycopus europaeus, Lythrum salicaria, Sparganium ramosum. Au putut fi număraţi 7 indivizi, dar cu siguranţă în ochiurile stufărişului ar putea fi mai multe exemplare.
Alte specii de floră identificate în habitatul 3150: Phragmites australis, Typha latifolia, Typha angustifolia, Myriophyllum spicatum, Ceratophyllum demersum, Hydrocharis morsus-ranae, Sparganium ramosum, Potamogeton natans, Alisma plantago-aquatica, Ranunculus rionii, Butomus umbellatus, Carex riparia, Lysimachia vulgaris, Lycopus europaeus. Dintre factorii cu impact negativ asupra habitatului 3150 menţionăm: prezenţa speciilor alohtone (Nelumbo nucifera, Azolla filiculoides, Elodea canadensis), seceta, îndiguirea malurilor, utilizarea ambarcaţiunilor care determină formarea de valuri ce împiedică dezvoltarea fitocenozelor cu lintiţă şi peştişoară, caracteristice apelor stagnante. În Coada Lungă frunzele de Nelumbo nucifera (Lotus indian) umbresc fitocenozele cu lintiţă şi peştişoară determinând reducerea suprafeţelor habitatului.
Alte link-uri: Natura 2000 / Europa – eunis + harti /
Structură
• strat natant: Lemna minor, Spirodela, Salvinia
• strat submers: Myriophyllum, Ceratophyllum
• margini: stufăriș și păpuriș
Procese ecologice
producție primară ridicată / cicluri intense azot/fosfor / fluctuații de oxigen
Indicatori de stare favorabilă
• mozaic între apă liberă și vegetație
• prezența speciilor caracteristice
• absența hipereutrofizării
• control invazive
Stare de conservare: > Continuarea degradării prin:
noi destufizări, construcţii la şi pe maluri (deci restrângerea suprafeţelor şi scăderea calităţii)
Ce îl degradează?
Valuri produse de jet-ski – ambarcațiuni rapide / îndiguiri și betonări / invazii: Nelumbo nucifera, Elodea canadensis, Azolla / umbrare excesivă / secetă / aport masiv de nutrienți
Ce îl ajută?
Zone fără trafic nautic (reducerea valurilor) / management invazive / restaurare zone cu ochiuri deschise / monitorizarea – reducerea nutrienților
Faună dependentă
pești juvenili / broaște / insecte acvatice / păsări limicole
HABITAT 3160 = Lacuri și iazuri distrofice naturale
Lacuri și iazuri distrofice naturale
Definiție ecologică
Habitat cu apă slab mineralizată, bogată în substanțe humice, caracterizat prin nuferi și macrofite submerse.
H 3160 Lacuri şi iazuri distrofice naturale – este caracteristic bazinelor acvatice ( lacuri, bălți, ghioluri, brațe moarte), apelor lin curgătoare (canale de drenaj, canale de irigaţie), având ca şi caracteristică, din punct de vedere al mineralizării, o apă distrofică până la mijlociu eutrofică. Dezvoltarea şi evoluţia acestui habitat este strâns legată de evoluţia reţelei hidrografice din România (Mountford şi colab. 2008). Are o răspândire destul de largă, fiind raportat în toate regiunile ţării. La Snagov a fost identificat în mai multe zone (N44º42’24.8″, 26º09’38.6″, alt. 99 m; N44º43’42.8″, E26º10’00.7″, alt. 80 m; N44º44’21.1″, E26º12’20.9″, alt. 83 m), dar suprafeţele cele mai însemnate, ajungând până la circa 5000 mp, se află în afara ariei protejate, spre Siliştea Snagovului şi Sanţu Floreşti. Vegetaţia este natantă şi are o acoperire de circa 95%. Speciile caracteristice şi dominante sunt Nymphaea alba (Nufăr alb), Nuphar lutea (Nufăr galben) şi Potamogeton natans. Alte plante prezente în habitat sunt: Ceratophyllum demersum, Myriophyllum spicatum, Hydrocharis morsus-ranae, Potamogeton crispus, Lemna minor. Nu au fost identificate specii rare, în schimb speciile caracteristice sunt concurate de Nelumbo nucifera (Lotus indian) – cu comportament invaziv (pe lacul Snagov).
Structură
• dominant: Nymphaea alba, Nuphar lutea
• macrofite submerse prezente
• acoperire mare (~90–95%)
Procese
descompunere lentă / sediment organic / echilibru trofic specific
Indicatori de stare favorabilă
• dominanță nufăr
• mineralizare scăzută
• absența conversiei către eutrofie
Stare de conservare: Degradare prin:
a) inlocuire si creştere accelerată a Nelumbo nucifera în locul celor două specii locale.
b) scăderea calităţii apei (în general), a biodiversităţii (si interdependenţelor)
Ce îl degradează?
Invazii Nelumbo nucifera / drenaje / eutrofizare artificială / tulburarea substratului
Ce îl ajută?
menținerea regimului natural / limitarea intervențiilor mecanice
Observații de teren
Frunze mari de nufăr / zone calme / diferență clară între ape limpezi și ape brunificate
HABITAT 91M0 = Păduri balcano-panonice de cer și gorun
Păduri balcano-panonice de cer și gorun
Definiție ecologică
Habitat forestier mezofil dominat de stejar (Quercus cerris, Q. pedunculiflora) cu structură verticală complexă.
| Deşi nu a fost găsit în zona cercetată, ar putea fi prezent, de asemenea, Himantoglossum caprinum, specie rară, protejată la nivel comunitar. Prezenţa speciilor alohtone (Parthenocissus inserta, Acer negundo, Ailanthus altissima) poate reprezenta un factor cu impact negativ asupra structurii acestei păduri. Menţionăm că pădurile de pe marginea lacului Snagov se întind pe mai multe sute de hectare, dar inventarierea s-a făcut de-a lungul lacului, pe o adâncime de până la 100 m. Este posibil ca, în afara perimetrului de inventariere, unele corpuri de pădure să aibă o structură diferită şi să fie încadrate în alte tipuri de habitate. |
Structură
strat arbori maturi / strat arbustiv divers / strat ierbos bogat / lemn mort prezent
Procese ecologice
regenerare naturală / ciclu lent nutrienți / microhabitate în lemn mort
Indicatori de stare favorabilă
• arbori maturi prezenți
• regenerare naturală
• lemn mort >10 m³/ha (orientativ)
• absența dominanței invazivelor
Stare de conservare: Degradare prin:
1) amenajament silvic diferit de realitate, priorități şi nevoi
2) tăieri (răriri) prea mari cu creștere iluminat, scăderea umidității, reducerea bălților temporare si permanente
Ce îl degradează?
Tăieri selective necontrolate / specii invazive (Ailanthus altissima, Acer negundo) / fragmentare – rărire excesivă cu modificare: iluminare, umiditate, deplasare aer, temperaturi / compactarea solului
Ce îl ajută?
management forestier adaptativ / control invazive / păstrarea arborilor scorburoși / păstrarea lemnului mort / limitarea construcțiilor / zonare strictă
Presiuni antropice la nivelul lacului Snagov
Această secțiune tratează presiunile transversale, comune mai multor habitate.
Trafic nautic motorizat
• valuri artificiale care destabilizează fitocenozele natante
• eroziunea malurilor
• tulburarea sedimentului
• distrugerea zonelor de reproducere pentru pești și amfibieni
Impact major asupra habitatelor 3150 și 7210*.
Betonarea și îndiguirea malurilor
• eliminarea zonelor de tranziție (ecoton)
• fragmentarea habitatelor palustre
• pierderea microhabitatelor pentru faună
Afectează 7210*, 3150 și 3160.
Eutrofizarea
• aport de nutrienți (fosfor, azot)
• înfloriri algale
• episoade de anoxie
• reducerea biodiversității
Impact critic asupra 3150 și 3160.
Specii invazive
• Nelumbo nucifera
• Amorpha fruticosa
• Elodea canadensis
• Azolla
• Ailanthus altissima
• Acer negundo
Invazivele modifică structura habitatelor și reduc diversitatea.
Fragmentarea forestieră
• construcții
• drumuri
• tăieri selective necontrolate
Impact asupra habitatului 91M0.
Ce putem face concret?
La nivel instituțional
• zonare strictă a sectoarelor sensibile
• limitarea ambarcațiunilor motorizate în zonele critice
• monitorizare anuală a habitatelor
• control activ al speciilor invazive
• interzicerea betonării malurilor naturale
6.2 La nivel comunitar
• educație ecologică pentru locuitori și turiști
• promovarea turismului lent (canoe, caiac, observare)
• implicarea voluntarilor în monitorizare
• semnalizare informativă (panouri + QR)
La nivel individual
• evitarea circulației în zone de stuf și mlaștină
• neutilizarea substanțelor chimice în proximitatea lacului
• raportarea speciilor invazive
• respectarea perioadelor de reproducere a faunei
Concluzii
Habitatele lacului Snagov sunt sisteme ecologice complexe și interdependente.
Menținerea lor în stare favorabilă necesită:
• înțelegere științifică
• reglementare adecvată
• responsabilitate comunitară
• monitorizare continuă
8. Bibliografie (stil APA)
- Barbati, A., Corona, P., & Marchetti, M. (2014). A forest typology for monitoring sustainable forest management. Forest Ecology and Management, 321, 113–122. https://doi.org/10.1016/j.foreco.2013.07.040
- Council of the European Communities. (1992). Council Directive 92/43/EEC on the conservation of natural habitats and of wild fauna and flora. Official Journal of the European Communities. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:31992L0043
- Doniță, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., & Biriş, I. (2005). Habitatele din România. Editura Tehnică Silvică. (PDF disponibil prin ProPark) https://propark.ro/images/uploads/file/publicatii/Habitatele%20din%20Romania.pdf
- European Commission. (2013). Interpretation Manual of European Union Habitats – EUR28. Directorate-General for Environment. https://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/habitatsdirective/docs/Int_Manual_EU28.pdf
- European Environment Agency. (2017). Reporting under Article 17 of the Habitats Directive – Explanatory Notes and Guidelines. https://www.eea.europa.eu
- Gafta, D., & Mountford, J. O. (Eds.). (2008). Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România. Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile. https://www.researchgate.net/publication/332523574_Manual_de_interpretare_a_habitatelor_Natura_2000_din_Romania
- Wetzel, R. G. (2001). Limnology: Lake and River Ecosystems (3rd ed.). Academic Press.
Alte link-uri utile:
1) Albume Foto (din Facebook) – realizate de Fundatia Snagov (și cu ajutorul unor fotografi profesioniști):
1a) Habitate – Snagov
2a) Tipuri de Habitate (din Romania) – ANANP
2b) Habitatele din Romania (2005 – Nicolae Doina + / 442p – pdf)
2c) Lista habitatelor (Ministerul Mediului) (are asociate doar site-urile N2000)Sursa date: Plan de management și Regulament RNLS + studii științifice aferente.
Sunt interzise copierea, multiplicarea și/sau preluarea de informații (text – imagini) – fără acordul scris al Fundației Snagov.
Participă la activități de Ecologizare (ex: 1, 2..6)) ori de Igienizare (ex: 1, 2 ,3 , 4, .. 16) a habitatelor (padure – lac) din Zona Snagov
* Pagina completată (actualiza#) Participă la activități de Ecologizare (ex: 1, 2..6)) ori de Igienizare (ex: 1, 2 ,3 , 4, .. 16) a habitatelor (padure – lac) din Zona Snagovtă) și în 2021 în cadrul proiectului “Explorează și ajută patrimoniul natural al Zonei Snagov, cu cel mai mare lac natural al României“. Proiect co-finanțat de MOL România și Fundația pentru Parteneriat.
> AJUTĂ / DONEAZĂ – proiectele și demersurile Fundatiei Snagov
# Mai multe detalii la [email protected] * Tel: 0720 762468