STEJARI multiseculari în Codrul Vlăsiei – sunt tăiați
21 dec 2011. Grupul de cercetatori care lucreaza la inventarierea speciilor de fauna si flora din zona Snagov, face un nou circuit pentru colectare de date in sezonul rece. Despre specii, habitate, populatii etc.
Si iata (in pozele de mai jos) ce vad: taieri masive, in graba – de stejari multiseculari.
Lucratorii, se agita si ameninta cand vad ca se folosesc aparate foto.
Cateva intrebari simple: De ce se fac taieri in acest tip de paduri? De ce sunt taiati stejari? Si mai ales din cei multiseculari (care sunt protejati?) De ce lucreaza (cu spor si graba) acum – in ajunul craciunului? De ce sunt speriati? De ce se nelinistesc – cand vad oameni care pun intreabari si mai ales care fac poze?
Localnicii – stiu ca s-au mai taiat (masiv) stejari si acum cativa ani.
Cercetatorii – sunt socati: pentru ei (care stiu legislatia si mai ales valoarea / importanta speciilor, habitatelor si a raritatii acestora in Romania) asa ceva nu este admisibil.
Oricum, iata ce este evident:
1) stejarii seculari – sunt taiati (fie ca sunt sanatosi, fie ca mai au ceva scorburi)
2) ca si alta data, taierile par haotice si mai ales sunt facute cu oameni nevoiasi, in graba, cu grija de a nu fi vazuti si cu aversiune fata de oricine pune orice intrebari. Comportament mai mult decat suspect
3) aceste bucati de padure, sunt ultimele bucati din fostii Codri ai Vlasiei. Sunt frumoase, inca pline cu vietati. Sunt si pot fi o atractie in sine
4) fauna si flora, habitatele – biodiversitatea – este puternic distrus
Dar un punct de vedere de specialitate este prezentat in textul de sub poze.
Puteti comenta si in www.facebook.com/FundatiaSnagov (si acolo sunt poze).
Un filmulet este postat in Youtube la: https://www.youtube.com/watch?v=JBI0VGd2xC0
Cazul necesita imediata verificare din partea autoritatilor competente: Garda de Mediu, Romsilva, Politie etc. Sens in care in dimineata zilei de 22-dec-2011, Fundatia Snagov a transmis o adresa de sesizare (in vederea verificarii de urgenta si a stoparii infractiunii).
SALVAȚI CODRII VLĂSIEI
Cine n-a auzit din clasa a doua, de la școala generală, sau din liceu de Codrii Vlăsiei? De Vlad Țepeș și refugiul său din Codrii Vlăsiei, de Rezervația Complexa Snagov sau de Ariile Naturale Protejate „Lacul Snagov” și „Pădurea Snagov”?
Din miile de hectare existente până acum 2000 de ani au mai rămas doar în jurul lacului Snagov circa 50-60 de hectare de păduri cu stejari multiseculari cu vârste cuprinse între 300 și 600 de ani, mândrie a României și, ar fi trebuit să fie, și a autorităților ROMSILVA.
Sunt stejari din 5 specii: stejar comun, stejar pedunculat, stejar pufos, cer și gârniță.
Din punct de vedere silvic, pădurile țării sunt împărțite în 3 categorii de cel puțin 50 de ani:
(a) păduri cu rol de producție (departe de localități);
(b) păduri cu rol mixt (de producție și protecție – situate pe terenuri degradate) și
(c) păduri cu rol de protecție (situate în jurul localităților, pentru a le proteja de efectul nefast al ploilor, inundațiilor, alunecări de teren, secete, vânturi, viscole puternice, etc.).
Ca urmare a acestei impărțiri, stejarii multiseculari de la Snagov au scăpat de tăieri, inclusiv în perioada comunistă.
În general, aceste păduri trezesc un repsect pentru silvici în special, pentru politicieni și pentru tot poporul de rând.
Cum e posibil ca în ajunul anului (mizand pe neatentie?) să se lanseze acest dezastru apocaliptic cu stejarii din vecinătatea Complexului Astoria – martori ai evoluției, care fac parte din cea mai veche pădure de stejari din România? Nu se poate înțelege decât prin lăcomia crizei dublată de lăcomia postrevoluționară!
Trebuie să fie verificată documentația silvică. Cum și-au permis să facă acest lucru?!
Aș putea să vă indic un scenariu al documentației fraudei și până unde merge nerușinarea și îndrăzneala la furat și lipsa de intervenție a societății civile.
S-a realizat un amenajament silvic în care să se scrie un fals: motivarea unei infecții cu o ciupercă de carantină în regim silvic sau creșterea ratei de atac a omizilor unui fluture – Lymantria dispar. Dar totul este fals. Aceste păduri sunt extrem de echilibrate din punct de vedere ecologic – ceea ce vor recunoaște și autoritățile ROMSILVA dacă vor analiza amenajamentele silvice trecute de 60 de ani încoace care niciodată n-au recomandat tăierea acestor parcele forestiere.
În loc să le protejeze mai bine pentru ca acești stejari valoroși să furnizeze „ghindă” pentru pepinierele forestiere și parcelele să fie declarate rezervații de semințe, se procedează la tăiere – fiecare stejar masiv face cu ochiul: la 10-15m3 de lemn de stejar sănătos de 500 de ani, iese foarte multă mobilă, un butuc îl vând pentru masă, altul pentru amenajări peisagistice sau rezidențiale.
Facem un apel la conștiința tuturor celor care pot opri măcelul stejăretelor din Pădurea Snagov.
Rugăm media audio-vizuală să meargă să filmeze, să ia interviuri. Are ocazia să surprindă pe viu o nelegiuire incredibilă.
Mă mai întreb și eu: „Codrul e frate cu românul”?
S-au găsit tocmai acum în prag de sărbători să creeze un dezastru ecologic la Snagov.
Subsemnatul lect. dr. Crăciun Nicolae, președinte al Societății Ecologice Aquaterra și cadrul didactic de la Universitatea București, Facultatea de Biologie, lucrând împreună cu Fundația Snagov, reprezentată de domnul Constantin Turmac, tocmai am pregătit memoriul științific pe care să-l depunem la Academia Română – Comisia Monumentelor Naturii, pentru extinderea rezervației Snagov, încât să cuprindă toate arboretele multiseculare din jurul Lacului Snagov și uite ce se întâmplă?
Vă cerem ajutorul urgent. Vă rugăm să interveniți pentru a salva ultimele trupuri de pădure din Codrii Vlăsiei. Acum, înainte de a fi prea târziu.
Vom rezolva o problemă civică a României. Nici nu știm cât de mare e dezastrul planificat. Se taie în continuare!
Vă cerem disperați să interveniți! Vă trimitem alăturat un filmuleț și câteva fotografii surprinse ieri, în plin proces de deforestație.
Articol realizat de
Lect. Univ. Dr. Crăciun Nicolai (tel: 0742 35 77 17; 0768 485 515)
Facultatea de Biologie, Universitatea București
Presedinte
Societatea Ecologică Aquaterra