A] 1952.06.02 = INFIINȚARE RNCS prin HCM 894 (vezi adresa oficiala a Secretariatului General al Guvernului – care conține în anexă, HCM 894/1952 cu anexele aferente: 1, 2, 3 ,4 + 5)

B] 07.01.2020 = RE-CONFIRMARE VALABILITATE LEGALĂ a existentei RNCS, a actului de înființare (a HCM 894/1952) si a confirmării de către Ministerul Mediului că nu există bază legală (ori demers) de anulare a înființării /existenței RNCS  (ori a altor aspecte legale legate de aceasta). Sub forma de adresa (raspuns) oficial al Ministerului Mediului, semnat de secretar de stat Iulian Octavian STANA.
Citat relevant Pag 2: “Cu privire la valabilitatea Hotărârii nr. 894/2951, conform cu prevederile art. 64 și 65 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, atâta timp cât o dispoziție nu a fost abrogată în mod expres, aceasta își menține valabilitatea.”

C1] Angajamente internaționale ale României asociate RNCS – din răspunsul scris din 07.01.2020 al Ministerul Mediului, rezultă ca RNCS este inclusă în acestea (semnarea fiind făcută de România în prima parte a anilor 199x). 
Citat relevant Pag 2: Re: VALABILITATE HCM 894/1952 > Re: (RNCS) Rezervația Naturală Complexă Snagov – are o biodiversitate (dovedită prin ~ 70 studii și articole științifice) iar conservarea biodiversității asumată de România prin convenții și tratate internaționale.
Iată re-confirmarea detaliată făcută de Ministerul Mediului (pag 2):
„În ceea ce privește semnarea și ratificarea de către România a principalelor convenții și tratate internaționale care privesc conservarea biodiversității, acestea au fost adoptate în legislația românească abia după anul 1990 (a se vedea:
> Decretul nr. 187 din 30 martie 1990 pentru acceptarea Convenției privind protecția patrimoniului mondial, culturaș și natural adoptată de Conferința generală – Organizația Natiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură la 16 noiembrie 1972;
> Legea nr. 5 din 25 ianuarie 1991 pentru aderarea României la Convenția asupra zonelor umede, de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice;
> Legea nr. 13 din 11 martie 1993 pentru aderarea României la Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979;
> Legea nr. 13 din 8 ianuarie 1998 pentru aderarea României la Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1978;
> Legea nr. 14/1995 pentru ratificarea Convenției privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea (Convenția pentru protecția fluviului Dunărea) semnată la Sofia la 29 iunie 1994;
> Legea nr. 58 din 13 iulie 1994 pentru ratificarea Convenției privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992;
> Legea nr. 69 din 15 iulie 1994 pentru aderarea României la Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție, adoptată la Washington la 3 martie 1973, etc.

C2] Angajamente ale României asociate aderării UE (după 2007) – preluate și în legislația romanească
1) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică
2) Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice
* Incluse în legislația românească prin OUG 57/2007 (L41/2011)D] Custode – Administrator = Academia Română (și Fundația Snagov posedă atât câteva documente cu detalii operative din momentul înființării RNCS cât și unele detalii de la custodele local din anii ?195x-196x – numitul Hârtopan ?).
* Operativ, administarea s-a făcut printr-un mix: Primăria Capitalei (apoi prin ICAB) și Romsilva (prin pădurari). Și aceștia raportau și către Academia Română.

D1] Re: Înființare – modificare – reducere – anulare a tuturor ariilor naturale protejate (și similare) * Se pot face numai cu avizul AR-CoMN, pe baza de fundamentare științifică

Conform legislației din România (cel puțin din 1950 – până în prezent – vezi si prevederile art. 64 și 65 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă): nu se poate înființa – modifica – reduce/anula nicio arie naturală protejată (ori similară) – fără avizul Academiei Române (prin Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii).

D2] 1996-2000 (aferent fundamentării L5/2000): CoMn din AR nu a fost informată și nici nu s-a pronunțat pentru desființarea (eliminarea și deci omiterea) RNCS. Nu era posibil nici științific (..) și chiar dacă ar fi fost, există un întreg parcurs procedural care trebuia parcurs. Însă toate acestea nu s-au făcut. Ceea ce pune în mare discuție legalitatea actelor oficiale rezultate.
Notă: prezentele afirmații ale lui Constantin Turmac sunt n baza corespondenței schimbate cu CoMN-AR și mai ales a suitei discuțiilor avute direct cu Președintele CoMN, dl. Dr. Dan Munteanu)

?] Este cel putin surprinzător cum (aferent publicării L5/2000), atât de multe autorități (de mediu, administrative, ierarhice, dar și la nivel local) – nu s-au sesizat la o schimbare atât de mare. Mai ales că autoritățile de mediu (anii 199x) raportau anual despre ariile naturale protejate (și există un flux de documente transmise către mai multe autorități de specialitate și ierarhice). 
în condițiile în care RNCS era monitorizată și raportată de către APM Ilfov, anual – cel puțin până în 1999 (înainte de L5/2000).

CONCLUZIA 1: Ministerul Mediului a recunoscut în scris (07.01.2020) ca RNCS este în vigoare și la data curentă (începand de la înființare – și din punct de vedere legal).

CONCLUZIA 2: Neincluderea RNCS din L5/2000 reprezintă (în scenariul “nevinovat'”) o simplă omisiune administrativă. Care nu înseamnă că nu sunt în vigoare toate cerințele și măsurile legale legate de conservarea biodivesității care se impun.
Sunt relevante răspunsurile scrise ale Ministerului mediului din primăvara anului 2020 prin care pe de-o parte scrie că nu își poate explica omisiunea autorităților (..), că despre neincluderea în L5/2000, MM a solicitat clarificări scrise și altor autorități. Și că (separat de aceste clarificări – solicitate prin L544/2001 de Fundatia Snagov) – Ministerul  Mediului va face demersurile necesare ca RNCS să fie inclusă (prin act adițional) și în L5/2000. Sens în care a și organizat Dezbaterea Publică necesara (publicata si in site-ul MM) în martie 2020 (și apoi nu se mai știe exact ce a făcut – dat fiind contextul COVID).

OBSERVAȚIA 1: Ministerul Mediului (totuși) nu a transmis o adresă către toate autoritățile administrative și interesate – pentru a le informa (explicit) de valabilitatea legală a HCM 894/1952. Și care are impact juridic relevant atât imediat (cel puțin prin încetarea unor activități – distrugeri) cât și în multe alte forme (având în vedere că și alte autorități aveau capacitatea și obligația juridică să respecte HCM 894/1952 – chiar dacă RNCS nu se mai regăsea și în L5/2000).

OBSERVAȚIA 2: Legat de “omisiunea” RNCS din L5/2000 – este necesar a se identifica vinovații (la nivel instituțional (intrari-iesiri de adrese) și apoi de funcționari responsabili) cât și abateri de la procedurile existente (cel puțin pentru a înțelege contextul neobișnuit care a apărut). 
În opinia Fundatiei Snagov, această “omisiune” nu este întâmplătoare și decidenții – executanții (și influențatorii) se regăsesc într-o lungă suită de alte “greșeli”, “amnezii”, întârzieri de reacții – rezolvare și diferite alte forme de abuzuri. Toate legate (cel puțin) cu miză imobiliară creată (astfel) la Snagov, de multe sute de milioane de euro.

A] ELEMENTE AGRAVANTE (asociate: falsuri > penal):
A] 1) în contextul emiterii – aprobării L5/2000, concomitent au apărut două noi și mici arii naturale protejate (de 100ha “Lacul Snagov” și 10 ha “Pădurea Snagov”), incluse și în L5/2000,  în locul RNCS de 1147,7 ha. Iar aceasta nu mai poate fi o “întâmplare” (chiar dublă). Mai ales că “apariția” lor nu se poate face fără avizul CoMN-AR, care nu există. Așa cum nu există nici studiile științifice necesare (si nici fundamentarile limitelor). Și nici documentele aferente unor circuite administrative – specifice. De fapt nu există documentații pentru acestea două noi și mici arii naturale protejate. Dovedibil și prin mulțimea de cereri scrise (și înregistrate) depuse în mai mulți ani de Fundatia Snagov la mai multe autorități – inclusiv în baza L544/2001. Separat de ne-răspunderea la aceste solicitări, putem constata că “întâmplarea” a făcut ca decidenții (din instituții) să fie timp de mulți ani – cam exact aceleași câteva persoane. Vizibilitatea problemelor sesizate repetat a fost limitată premeditat. Iar corelațiile încadrărilor penale asociate acestor fapte – a crescut și devenit extrem de evidentă în timp. În lipsa unor documentații (și proceduri) legale, riguroase științific și complete, însăși legalitatea ANPLS și ANPPS devine discutabilă. Partea bună (dpdv șțiințific) este că acestea sunt incluse în RNCS.
Initiațiva de creare (“rapidă”) a ANPLS și ANPPS pare a fi corelată cu nevoia de a mai avea “ceva pe la Snagov” (măcar cu numele) pentru angajamentele internaționale asumate de România

A] 2) PUG SNAGOV 2005 are multe omisiuni (prin care favorizeaza ambiguitatea, interpretarile etc.) si dezinformari si in final decizii prin care favorizeaza speculantii imobiliari. Subiectul merita abordare separata. Insa malul impadurit al lacului din RNCS devine intravilan cu destinatie “curti-constructii”. Deci se ignora nu doar RNCS dar chiar si prevederile legate de existenta nou infiintatelor ANPLS si ANPPS (cf. legii 236 din 2000). Nu s-a respectat incadrarea de mediu necesara (pe parte de avize). Nici pe parte de Cultura. Grupurile de lucru – prezenta si mai ales avizele nu sunt toate conforme etc. In concluzie – obiectivul vizat (de GIO) a fost atins: s-a creat premisa emiterii de autoritazatii de construire. Pentru scopul de defrisari viitoare si constructii pe malul lacului (impadurit – din RNCS).

A] 3) In RNCS (pe maluri si pe lac) apar constructii ilegale, se fac escavari, umpluturi, betonari ale malurilor, defrisari, destufizari (deci distrugeri de habitate), se desfasoara activitati economice (ilegal) etc. Chiar in cadrul (mai restrans) al ANPLS, Fundatia Snagov (in calitate de custode – reprezentant al statului roman) face peste 40 de sesizari scrise legate de infractiuni cu distrugeri de patrimoniu natural protejate si alte abuzuri. Si autoritatile statului, in mod repetat si la unison (impreuna) – ignora sesizarile (deci nu fac nimic), astfel ca se continua distrugerile si semnificatia locala devine chiar validare si incurajare pentru alte distrugeri si fapte penale