24.01 = Unirea Principatelor Române (mica unire) .. Snagov
Cuza (Ro/En) / Reforme / pregătiri aferente etc.

* Zona Snagov are următoarele “legături” (indirecte):

1) Liceul (din) Snagov
a primit denumirea Mihail Kogălniceanu (Ro / En), ca recunoaștere a contribuției acestuia la multitudinea de demersuri – pentru realizarea (și) a (micii) Uniri (principatele Moldova – Muntenia). Rolul acestuia (chiar la nivel national) este insuficient cunoscut public. Iată de ce profesorul de istorie Dumitru Vintilă a propus ca liceul de la Snagov să aibă denumirea Mihail Kogalniceanu (desi mulți susțineau – Antim Ivireanu – care avea însă și o dimensiune religioasă (iar în Zona Snagov – administrația grecească – de pe insulă – a fost percepută ca parte a problemelor locale);
1a) Panait Istrati (Ro/En) a scris “Domnița de la Snagov” a carei actiune se deruleaza la Snagov și descrie excelent contextul anilor 185x + pregătirile pentru reformele aduse de Cuza. Descrierile făcute sunt deosebit de utile și interesante (ca încercare de reconstituire), atât pentru a înțelege contextul în care Mihail Kogălniceanu și colegii săi au schimbat destinul României, cât și pentru a înțelege mai multe particularități ale Snagovului din secolul 19);
1b) populația dintre Ploiești și București a fost implicată (de câțiva lideri locali și deputați) de mai multe ori în perioada 185x – 1900 – în proteste și chiar deplasări la București, pentru a forța demnitarii să facă alegeri “sub presiune” și în interes național [Malaieru, Baclabasa, Lupu etc.];
1c) cativa pasoptisti (184x) au fost tinuti in detentie pe insula Snagov (astfel ca ideile si subiectele schimbarilor europene erau si local resimtite acut datorita nedreptatilor calugariolor fanarioti locali cat si a discutiilor despre detinutii politici de pe insula – versus problemele si nevoile locale. (ex: slujbele religioase erau monopolul grecilor / pentru a lua pește din lac și lemne din pădure – exista “zeciuială” colectată tot de greci etc.);
2) Coadele (din Siliștea Snagovului) ar fi locul în care s-ar fi stabilit (inițial) țiganii eliberați de la Mănăstirea Snagovului (aceștia, ulterior s-au apucat de comerț cu pește, stuf, lemn etc. – în special către Buzău);
3) Secularizarea averilor mănăstirești a dus la reducerea personalului (călugări greci) de la circa 180 (185x) la zero (189x). Iar localnicii au putut profita de dispariția monopolului călugărilor greci (toate slujbele se făceau doar pe insulă și cu taxe … grecești) și și-au făcut propriile biserici locale;

Note:
a) mai multe detalii – găsiți la Colecțiile Muzeale SnagovFundatia Snagov (despre circa 130 de personalități și pentru circa 200 zile din cele ale unui an). E nevoie de ceva sponsorizare pentru prezentarea detaliilor cu tot cu referințele (științifice) necesare. Puteți ajuta? Ideal ar fi să putem aloca circa 60-90 min per prezentare (circa 1-2 pagini cu 3-5 poze și 5-7 referințe). Și după un an să putem publica oficial (cu cod ISBN) ce a rezultat (s-a cumulat) într-un an. 

Total Page Visits: 38 - Today Page Visits: 1