1. CONTEXTUL ȘI RESURSELE NATURALE PROTEJATE

… sute (mii) de ani, Comunitatea locală a administrat sustenabil resursele locale (lac, păduri etc.). Chiar dacă diferiți „exploatatori” (ex.: fanarioți, domnitori etc.) au pus taxe și interdicții, niciodată echilibrele locale și capacitatea de producție a habitatelor nu au fost cu adevărat afectate.

Teoretic, de prin 188x și, mai relevant, după 1944, au apărut instituții care să gestioneze „domeniile publice”, apoi chiar cu specializări pentru păduri – ape (lacuri).

Teoretic, organizarea și demersul par logice și bune. Și chiar au și funcționat cât timp personalul implicat (chiar şi la nivel naţional) avea legături cu natura, realitatea, empatie reală și valori, și simț propriu de răspundere, consolidat cu riscuri profesionale reale (ex.: „subminarea economiei” în comunism).

În special după 1989, noile generații de funcționari „de la centru”, de regulă orășeni, cu capul plin de modele, implicit autodeclarați „superiori” țăranilor – in realitate nici nu mai vin pe teren și decid pe bază de cifre, tabele, legi și „cerințe” de la „șefi”. Devine un “mister” de unde si cum vin “datele” … Şefii sunt numiți politic (cei de la vârf – cu cât sunt mai incompetenți, dar șantajabili și deci „ascultători”).

Apoi apar: incompetența – corupția – indiferența – aroganța (specifică golului resimțit de oameni care simt-știu că sunt nulități). Stresul șefului este apropiat iar pădurea, lacul, comunitățile de acolo, realitățile din teren etc. … prea îndepărtate. Apoi apare și necolaborarea inter-instituțională (dacă un polițist sau primar sau pădurar văd o distrugere pe lac, nu “deranjează” pe cei de alta instituție, căci nici ei nu ar dori să fie “deranjați” de “alții” despre “compromisurile” sau distrugerile făcute în zonele lor de responsabilitate … Si in fond, niciunul dintre toți aceștia nici nu locuiesc acolo si nici nu au nicio legătură – obligație – rușine față de locuitorii de acolo).

Comunitățile locale nu mai au nicio “voce”, drept ori cadru legal (real) prin care să poată spune – cere – impune ceva.

Deci, pe de o parte, a apărut o organizare ierarhică, cu bugete, specialiști, proceduri, arhive și tot ce trebuie. În realitate, sunt oameni mici (ca suflet, valori, implicare) și speriați (unii aroganți – agresivi), cu nici 10 zile de teren pe an, care „decid” pe „date” ce au din ce în ce mai puțină legătură cu realitatea (sau le “confecționează” chiar ei să fie “bune”).

Astfel, întreg lanțul decizional și de administrație este compromis, devine parte a problemelor și, cu surplus de corupție, poate deveni parte activă a răului și problemelor.

• În astfel de context, de ruptură, de decădere critică şi distrugere vizibilă chiar a ultimelor resurse (şi de supraviețuire) pentru comunitățile locale, deci astfel reapare interesantă (chiar tentantă) alternativa unui model de administrare locală.

Concret: Lacul Snagov se degradează ca biodiversitate (fapt care nu are voie să mai apară în evidențele instituțiilor ierarhice). Și se interzice și pescuitul comercial (tradițional,  posibil şi relevant pe plan local), dar se tolerează un braconaj cu circa 40 de persoane (față de o echipă organizată de 10–12 pescari). Se distrug malurile de riverani (ex.: secretari de stat și miliardari de carton și infractori declarați) – pentru că se gudură primarii pe lângă aceștia…

** În trecut, băștinașii pedepseau un copil (cu rol de educare) dacă îndrăznea să facă pipi în lac (căci „noi de aici mâncăm”),  lacul era sacru, au conceput balate si cântece, seturi de povesti, deci valori, credințe… toate mult mai eficiente decât mulțimea de legi necunoscute, pe care chiar autoritățile (și sunt primele) le încalcă…

1.1. Capital natural strategic al Zonei Snagov [= Prioritatea de Conservare şi utilizare sustenabilă]

Zona Snagov reprezintă un sistem natural complex format din:

• Lacul Snagov – aproximativ 700 ha
• Păduri riverane – între 900 ha și peste 11.000 ha (în funcție de delimitare)
• Biodiversitate estimată la peste 4.200 specii, aflată în 4+ habitate principale
• Terenuri agricole, care după 1989 sunt chimizate haotic cu scopul maximizării profiturilor pe termen scurt (dar compromiterea acestora pe termen lung)

1.2. Rezervație şi Arii naturale protejate [= orice comunitate trebuie să aibă şi să respecte un set minim de “tabu”-uri, de zone şi specii care au protecție totală]

1. RNCS – Rezervația Naturală Complexă Snagov
   1. 1147,70 ha (HCM 894/1952) [=”uitata” intenționat din 1999, de autorități in scopul creări unei mize imobiliare uriașe. Intre 2000+2012, top 9 autorități si in special 6 persoane in funcții de conducere si specialiști au mințit oficial + in scris ca nu ar exista.
      Fundaţia Snagov (după zeci de forme de abordare – inclusiv Conferințe de Presa, a obținut in 7-01-2020, recunoașterea oficiala din partea Ministerului Mediului ca RNCS exista, nu a fost si nu e posibil sa „dispară” iar Ministerul a si inițiat demersuri pentru includerea reparatorie in diferite alte prevederi legale, care nu sunt imperative dar pot fi utile pentru „uniformitate”. Cei care au creat si profitat de „uitate”, opun si in prezent rezistenta (datorita intereselor imobiliare si „beneficiilor” trecute + curente din partea mafiei imobiliare)
   2. 2080,80 ha (documentație de extindere elaborată de Fundaţia Snagov) [=din 2016, documentația avizată de CMN – Academia Romana, a fost blocata “la sertar” de către conducerea Ministerului Mediului – Biodiversitate]
2. ANPLS – Aria Naturală Protejată Lacul Snagov (100–150 ha, L5/2000) [=Fundaţia Snagov a fost intre 2007-2018 custode, adică reprezentant legal al statului]
3. ANPPS – „Pădurea Snagov” (10 ha, L5/2000)

ANPLS și ANPPS sunt incluse în RNCS (si povestea lor este neobișnuită şi derivate din aceeași „decizie” a tunarilor imobiliari de a face „uitată” RNCS

2. IMPACT MĂSURABIL (2008 → 2018+)

2.1. Suprafață protejată (preluată în 2007 de Fundaţia Snagov)

100 ha (ANPLS – L5/2000) [=prin Convenția de Custodie]
→ 1147,70 ha (HCM 894/1952 – regăsită și reactivată) [=2014, protejate in mod voluntar, informal, deci neoficial]
→ 2080,80 ha (extindere documentată) [=2016. Fundaţia Snagov a realizat toate demersurile procedurale si legale. Ministerul Mediului mai trebuia doar sa aprobe. Dar interesele imobiliare a zeci poate sute de „noi proprietari” ilegali in pădurea RNCS – vezi litigii celebre mediatizate cu BRD, condamnări penale etc. ]-

2.2. Specii protejate

1. 5–6 specii menționate oficial [=2007, la preluarea Custodiei de Fundaţia Snagov]
   → 176 specii [=2012 > în urma a 10 studii științifice realizate prin proiectul Fundatiei Snagov, prin POS-MEDIU – 2012]
   → 311 specii protejate, rare sau amenințate [=2014, in urma continuării inventarierii prin resurse si cercetători – specialiști proprii]
   documentație extindere [= 2014, la 2080,8 ha, pentru tot lacul Snagov si zona de protecție aferenta]
2. S-a estimat ca biodiversitatea de la Snagov ar conține peste 4200 specii, din care au fost identificate aproximativ 1420 specii. Deci e necesar a se contiua cercetările si identificări cu specialiști.

2.3. Distrugeri antropice

1. 40+ sesizări penale facute de Fundaţia Snagov către autoritățile abilitate (si care nu au finalizat niciuna timp de 7 ani dar nici din 2018 si pana in prezent)
2. cel puţin 20 de proiecte – intenții concrete (cunoscute Fundatiei Snagov) nu au mai fost realizate intre 2010-2018
3. 3 riverani şi-au demolat voluntar construcțiile ilegale de la lac (după ce au aflat cadrul legal real)
4. 3 riverani au renunțat (vândut) proprietatea (riverana ANPLS) după ce au avut experiența unor încurajări/toleranta directe din partea funcționarilor din Primăria Snagov, versus cadrul legal real (necomunicat cum era obligatoriu) si au văzut vecini bucuroși de ilegalități si au presupus ca întreaga comunitate locala are valori si comportament incompatibil cu normalitatea si ce sperau si doreau ei
5. 4 riverani (de pe tot lacul) au preluat soluțiile constructive ecologice si legale permise legal (din noul cadru legal) si care s-au constituit in exemple pozitive
6. În perioada 2012-2018 au fost eliminate focurile de artificii si petarde (cu 6 excepții preluate de Politie si 3 sancționate). Fata de o rata de peste 100 realizate anual
7. Au fost sancționați câțiva din cei care excavau malurile (si apoi intre 2015-2018) nu au mai existat cazuri
8. Au fost găsiți circa 40 de braconieri (si sancționați) după multiple demersuri ale Fundatiei Snagov si chiar organizarea iminenta a unor verificări cu echipe proprii si prin sondaj, in echipe mixte cu voluntari si asistați de jurnaliști, pe domeniul public lacul Snagov si in zona administrata de Custodele (care eram). Context care a determinat autoritățile de forță sa „preia inițiativa” si sa genereze niște rezultate …
9. Numeroase demersuri mediatice pentru readucerea Autorității Navale Romane pe lacul Snagov, alocarea de noi resurse (ambarcațiune, echipamente, sediu dotat etc.), program de patrulare in weekend in sezon (fata de nimicul anual la care se ajunsese). Suportarea „răzbunărilor” asociate si constatarea reducerii de la un maxim de 150 de ambarcațiuni cu motor active in centrul lacului – ANPLS concomitent, la o reducere de maxim 12-16 după circa 2 ani (deci cu înțelegerea de către mii de deținători de ambarcațiuni motorizate de lux, ca ceva s-a schimbat pe lacul Snagov)
10. Schimbarea poziției liderilor din piața imobiliara si a ofițerilor de credite din bănci (re: garanții acceptabile) – după clarificarea regimului juridic a pădurii riverane din RNCS, care inițial era prezentat ca teren ideal pentru defrișări si construiri de noi complexe imobiliare. Dar cu prezentare publica si repetata a bazei juridice existente, toti experții si-au sfătuit clienții sa nu investească, ia credit, sa construiască, chiar cu încurajarea informala a mafiei imobiliare (care prin schimbări ilegale a ajuns sa posede parcele pe malul împădurit al lacului din RNCS). Astfel au fost salvați circa 7 km de mal împădurit al lacului Snagov
11. Au încetat sporturile nautice motorizate (interzise) între 2015-2018

3. INTERVENȚII LEGISLATIVE ȘI INSTITUȚIONALE

3.1. Regăsirea documentației HCM 894/1952

1. Documentație oficială [regăsită în 2014 via Secretariatul General al Guvernului in urma demersurilor Fundatiei Snagov]
2. Sesizarea autorităților pentru remediere administrativă [din 2010 – 2026 + prezent. Oficial si relevant, Ministerul Mediului a recunoscut in scris in 07.01.2020 si transmis notificări către rețeaua de autorități. Însă fără forme de dovada explicita de recepție si asumare de către acestea. Toate acestea însă intre 2000-2014 au susținut si in scris si chiar cu aroganta ca sigur nu exista RNCS, așadar din nevoia de „coerenta” au așteptat schimbarea conducerii Ministerului Mediului si deci dispariția „presiunii”]
3. Comunicate de presă, articole, suite de postări in social media, invitarea la vizite pe lac a zeci de ziariști si posturi de televiziuni, mapa de presa, reluarea subiectului de zeci de ori timp de mai mulți ani [2014-2020 .. 2025] in toate contextele potențial relevante], Wikipedia etc.
4. Petiții publice [2012, 2014] si in scris (caci încă nu existau variante online si au rezultat peste 4000)
5. Campanii de informare și conștientizare (anual, la toate evenimentele recurente, la diferitele evenimente publice, rețelele social media etc.)

3.2. Elaborarea Planului de Management și Regulament (pentru ANPLS, dar conceputa intenționat într-o formă care să fie imediat scalabilă pentru RNCS)

18. Publicat în Monitorul Oficial nr. 318bis din 18.05.2016
19. Identificarea a 40 factori antropici
20. 60+ măsuri detaliate (cu responsabilități explicite, frecventa, indicatori – criterii)
21. 20 categorii de responsabili instituționali (cu precizarea cadrului lor legal)

Reprezintă prima reglementare coerentă utilizabilă pentru întreaga biodiversitate de la Snagov.

3.3. Documentație completă pentru extinderea ariei protejate

2008. De la 100 ha (ANPLS), la 150 ha (legat de limite incoerente), la RNCS cu 1147,70 ha (care include si ANPPS), la 2080,80 ha (care mai adaugă doar tot luciul lacului Snagov, caci speciile exista chiar in numai mai mare in extremitățile neprotejate ale lacului, iar administrativ nu are nicio implicație suplimentara [2008..2014, 2016]
2009. Include lacul integral și pădurile riverane (susținut si de Apele Romane intre 2012-2017, fiind singura autoritate care trebuia consultata si mai putea avea ceva punct de vedere. Dar totodată inclusa si subordonata Ministerului Mediului – daca ar fi avut obiecții sau alte criterii)
2010. Avizată de Comisia Monumentelor Naturii din Academia Romana si mai trebuia doar administrativ sa finalizeze procedura, Direcția Biodiversitate din Ministerului Mediului (in 2014, 2016 sau oricând ulterior, însă au „întârziat-o” la sertar

4. STOPAREA DISTRUGERILOR ȘI PROTECȚIA ACTIVĂ

4.1. Patrulare și sesizări

1. 40+ sesizări penale
2. Sute de adrese oficiale
3. 2 petiții (aprox. 3150 semnături si in formulare online pana la circa 4100)
4. Campanii publice și implicare mass-media (toti anii, pe diferite teme, prin rotație)

Autoritățile au aplicat doar 2–3 amenzi minime contravenționale.

4.2. Salvarea malului împădurit al lacului

1. Protejarea unui segment de 7+ km
2. Segment critic de 1,8 km (Clubul Regal – Navasart – Siliștea)
3. Stoparea defrișărilor și construcțiilor ilegale
4. Demersuri juridice repetate
5. Reclamarea publica a abuzurilor din PUG Snagov 2005 si solicitarea publica a remedierii acestora. Pentru ca funcționarii încă erau in Primărie si in zona majoritatea beneficiarilor, demersurile de remediere normale si legale nu au fost facute. Unul din „compromisurile” paradoxale a fost ca PUG Snagov care se reface la 5 ani, nu a mai fost făcut cel puţin 15 ani (si chiar si după 2020, orice demersuri aferente sunt facute extrem de discret – deși este contrar prevederilor legale)
6. Inhibarea intervențiilor ilegale prin prezență activă (descurajări prin fotografieri periodice a zonelor malurilor – care este domeniu public si prevăzut spre ne-schimbare conform cadrului legal). Comunizarea si dovezi publice si periodice in acest sens. Solicitări de clarificări punctuale si identificări a riveranilor etc. (facute cu scopul de a reduce impresia de suficienta a relațiilor informale dintre Primăria Snagov si riverani, plus „garanția” păstrării confidențialității etc.)

4.3. Stoparea focurilor de artificii și petardelor

1. În perimetrul ANPLS și pe o rază de 500 m fata de aceasta
2. Invocarea legislației 295/2004
3. Documentare video detaliată si chiar realizarea unor filme dedicate (cu caracteristici de fundamentare științifică, suplimentar fata de baza legala)
4. Premieră internațională privind impactul asupra biodiversității

4.4. Stoparea tăierilor arborilor seculari [=in 2 intervenții principale: 2010-2012 si 2014-2017]

1. Peste 3000 arbori vizați
2. Cartare
3. Implicare corporații
4. Acțiuni publice și apeluri la autorități

5. CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ ȘI MONITORIZARE

5.1. Studii științifice

1. 10 studii științifice via POS-MEDIU prin inițiativa si supervizarea Fundaţia Snagov (2010-2012)
2. Studii sedimente și metale (Universitatea Babeș-Bolyai)
3. Studii lilieci (dr. Adrian Ionașcu)
4. Batimetrie lac (Universitatea București)
5. Studii punctuale privind specii
6. [2013-2018] Regăsirea de către Fundaţia Snagov a circa 70 de studii științifice, articole de specialitate, cercetări, sinteze – toate realizate intre 1906-1999. Toate despre biodiversitatea Zonei Snagov. Din care majoritatea au fost necunoscute (si deci si ignorate) chiar in contextul realizarea acelor 10 studii științifice)

5.2. Sistem propriu – original de monitorizare a biodiversității din Zona Snagov (=bazat pe harți în Google Earth + organizarea a mii de poze proprii)

1. Protocoale proprii (ca extensii si extrapolare a celor 2-4 modele din UE la care am avut acces)
2. Cost extrem de redus
3. Lucrare de Masterat – Taxonomie (care – in premiera – prevedea si documenta modalități de includere de modalități de determinare cum ulterior a apărut PlantNet, de utilizare a dronelor pe circuite prestabilite, arbori logici de determinare a plantelor prin reducerea setului de specii posibile, pornind in alte succesiuni decât cele tradiționale si evident folosind recunoașterea de patern uri din imagini etc.)
4. Monitorizarea biodiversității și factorilor antropici (prin crearea de harți de distribuție, de directoare dedicate per caz, creare de proceduri si formulare tipizate pentru încadrarea si cuantificarea distrugerilor etc.)

5.3. Eveniment 03.11.2016 – Muzeul Antipa

1. „Biodiversitatea Zonei Snagov” (eveniment relevant științific cu prezentări susținute de circ 12 cercetători) > https://www.youtube.com/watch?v=X6fu37OnGO0 
2. Prezentarea dosarului de extindere (conținut, fundamentare, logica, etape administrative, rolul studiilor științifice si a evenimentului curent, cuvântul Președintelui CMN – Academia Romana, dl. Dan Munteanu, cuvântul unor riverani, locuitori ai Snagovului, cadre didactice, fotografi widlife, alti reprezentanți ONG etc.)
3. Circa 4100 de semnături de susținere: Conservarea biodiversității Zonei Snagov, Salvare arbori seculari, protejarea reala a Rezervației Naturale Snagov, demersul extinderii de la RNCS de 1470 ha la cei 2080,8 ha, expoziție foto wildlife, personalități cunoscătoare a biodiversității de la Snagov încă din 196x (Ex: Ivan Patzaichin)

6. EDUCAȚIE ȘI IMPLICARE COMUNITARĂ

6.1. Beneficiari direcți

1. 8000+ copii, elevi și tineri (in fond toti cei care vin în Excursii la Snagov, la Colecțiile Muzeale Snagov, la evenimentele organizate etc.)
2. 9 ediții concursuri tematice (Ziua Zonelor Umede din 02Feb, migrat ulterior în Ziua Apei 22Martie, Ziua Biodiversității 22Mai), cu 315 elevi premiați direct
3. 000 prin „Caravana Biodiversității vine la voi”

6.2. Activități tematice (ofertate anual)

1. 10 ture ghidate tematice (diferite) primăvara si 6 toamna (implicit sâmbăta pentru familii si grupuri ad-hoc)
2. Ture Bird Watching (premieră). Din 2016 – 2025 (prezent) / intre 4-9 anual (mai – august). Fotografi in special dintre cei instruiții de lectori de la ?
3. Ziua Ariei Naturale Protejate / Ziua Lacului Snagov [2014 – prezent]
4. Ture cu studenți și masteranzi [via parteneriate]
5. Tabere de vară [biodiversitate + supraviețuire]
6. (la cerere) Internship (din 2018)

6.3. Infrastructură educațională

Centru Biodiversitate:

18. Iaz 18.000 litri (3 cuve) + 2 jgheaburi x 4 secțiuni + 8 acvarii + 2 mini-iazuri
19. 30+ specii floră / 30+ specii faună
20. Sisteme demonstrative: aquaponic, hidroponic, solar
21. Centru Recuperare Țestoase
22. Micro-centru prim-ajutor faună (păsări ocazional si mici mamifere)
23. Expo Biodiversitate (cu ce găsim in turele prin natura)
24. Automatizări Arduino+ (acvarii, terarii, iaz +)
25. 20+ activități interactive
26. Caravana Biodiversității

6.4. Informare publică

1. 11 panouri informative (2m x 1m) amplasate riveran în zonele de acces (din care 3 amplasate pe lac la limite, în fața stufului)
2. Arhiva multimedia: foto (67.000 fotografii arhivate cu 300+ categorii) + sute de filmări > + albume foto // postări recurente in social media
3. Postere A4, A3 amplasate in 20+ stații transport public
4. Roll-up-uri, bannere (mobile – la evenimente publice si pe gardurile sediului)
5. 5 suite educative cu circa 300 de subiecte – amplasate pe stalpii de energie electrica din sate (A4 color cu text, imagine + qr cod cu acces la multimedia)
6. Materiale date școlilor din zona, cu ocazia colaborărilor, a unor proiecte sau asociat unor zile speciale (ex: Biodiversitate 22Mai)
7. KIT-uri date școlilor si grădinițelor cu ocazia excursiilor, Caravanei Biodiversitatii, parteneriatelor

7. INTERVENȚII ECOLOGICE DIRECTE

7.1. Igienizări şi Ecologizări

1. Igienizare > 2000+ voluntari (în special perioada 2010-2014 – când am implicat şi colaborat cu corporațiile, cu 13 camioane de deșeuri raportate). Motiv pentru care am devenit ulterior (3 ani) si reprezentant LetsDoIt Romania. Am redus masiv după ce am analizat locurile curățate anterior: multe figurau că ar fi (ilegal) proprietăți private iar noile deșeuri apăreau din necolaborarea si nerespectarea obligațiilor de către localnici – primării – ocolul silvic.
2. Igienizare > anual, principalele modalități: a) 5-7 min la ieșirea din pădure (de la turele ghidate) b) cu vaporașul – adunate cu cangea şi minciogul din zonele cu stuf (în 1 din 3 ture pe lac)
3. Ecologizări (refacerea – amenajarea habitatelor): tăierea iederelor (şi alte plante) invazive / mutarea ghioceilor si altor plante in zone in care nu mai exista / adâncirea gropilor in zone cu bălti permanente si temporare / amenajarea diferitelor adăposturi temporare /
4. Ziua Mondială a Curățeniei (20Sep) > continuam sa facem propuneri anuale) > însă refuzam de peste 6 ani ce ni se pare a fi covârșitor dorințe de “sesiuni foto de PR” cu sub 90 min de muncă relevantă dar pentru a cărei organizare, noi – Romsilva – oameni plătiți ar trebui să lucreze zile pentru organizare şi mai ales pentru terminarea muncii (asumată publico-manipulativ de cei cu PR-ul).  Dacă la origini (din 2010) a fost Ok, prin 2020 a ajuns o moda rușinoasă (pentru oamenii serioși).

7.2. Plantări

1. 600+ arbori plantați in 5 acțiuni majore (2012-2015) cu 30–120 participanți/acțiune. În pădurile Romsilva din zonă. La început, cu grupuri mici şi elevi localnici – era o activitate cu rezultate reale. Ulterior, a degenerat din prea multă organizare, spaime exagerate de protecție muncii, ego, competiții imaginare, reducerea nr. de ore reala de munca reala si calitate, transformarea ieșirilor in oportunități de PR si social media. Devenea evident ca cineva chiar plătește mult pentru imaginea in social media amplificata si semăna suspiciuni ca si local cineva lua bani negri pentru a tolera – ajuta – orchestra astfel de puneri in scena. Rezultatele nu ajungeau nici la 10% din munca făcută de un necalificat per timpul declarat oficial. Ar trebui sa vedeți dezamăgirea unui tânăr de la tara )venit via corporate) care chiar credea ca ar putea planta macar 20+ de copaci si rezulta o medie de 3 din care 2 vor necesita replantări si de fapt doar munca suplimentara pentru cei care (oricum) in realitate – trebuiau si vor planta copacii in cauza.
2. Propunem plantari de arbuști in zone de liziere si poienițe (caci exista mari dezechilibre) si fauna are nevoie de hrana peste iarna si astfel de diversitate (de specii) nu se potrivește cu formulele economice Romsilva (pentru care pădurea este o afacere cu câteva specii de lemn valoros si in realitate total nerelevanta ca biodiversitate). Noi am plantat: cătină, duzi, nuci, napi (porcesc, topinambur)

7.3. Refacerea malurilor (ecologizare)

1. Fundamentarea științifică + plan de lucru detaliat pentru refaceri de maluri ale lacului (afectate de eroziunea valurilor ambarcațiunilor motorizate). Pentru malurile împădurite (din RNCS)
2. Demers documentat cu implicarea Primăriei Snagov, ANP Ilfov si informarea (+cerere avizare – supervizare: ANPA si Ministerul Mediului – Biodiversitate). In contextul amenajării unei ieșiri publice la lacul Snagov in ANPLS (si pentru care – in schimb – beneficiarul: Primăria Snagov se angajase sa ecologizeze o suprafața de 5x mai mare)
3. Ar fi putut reprezenta o prima si relevanta oportunitate ca toate acele autorități (implicate direct si indirect) sa facă (in premieră în România) un lucru pozitiv. Surpriza a fost nu doar ca nu au făcut nimic, dar șefii (informal) păreau chiar speriați despre o astfel de ipostaza (prezentare) publică. De parcă așa ceva ar fi reprezentat o mare si de neiertat gafa si greșeală (in raport cu adevăratele obiective si rol pe care l-au primit la numirile politice etc.)

7.4. Eliminarea lotusului indian – Nelumbo nucifera (cu comportament invaziv, in special pe lacul Snagov)

1. Între 2008-2018, suprafața ocupata cu lotusul indian a crescut de la circ 9 hectare la peste 25 ha
2. Fundaţia Snagov a făcut demersuri scrise, publice, online, la evenimente si chiar întâlniri informale cu diferiți decidenți. A rezultat: achiziționare de moto coasa acvatica (de peste 180.000 Euro), mărire echipaj de lucru de la OGA Snagov, procedură de lucru si instruire detaliata (facute chiar de Fundatia Snagov), surplus annual de motorina necesara. Totuși rezultatele au ramas nule (cu excepția a 2-4 scurte ieșiri punctuale in unii ani)
3. Fundaţia Snagov a făcut un set de teste (micro – pilot) la nivel personal si care au dat rezultate conform previziunilor științifice (din proceduri)
4. Autoritățile au tolerat continuarea tăierilor ilegale (facute de private “la negru”) si care lasă după Tăieri, frunzele cu o mare parte din pețiol in masa apei. Astfel acestea ajung (duse de vânt) si alte noi locuri in zona de mal (si unde din cauza eroziunii valurilor nici nu mai exista setul de plante acvatice tipice habitatelor 3150, 3160) si unele dintre ele se “prind” (precum butașii de vie). Așa cum se poate si constata apariția (din 2008) in cel puţin alte 15 noi locuri
5. Astfel de subiecte sunt percepute (cultural, educațional) ca fiind ale nimănui (chiar daca exista si prevederi legale clare). Chiar alocarea de resurse (si bani – motorina) pare a fi destinata doar unor noi facilitați de deturnare si corupție

7.5. Înlocuirea insecticidelor cu spectru larg date „anti-țânțari” în tot județul Ilfov (din avion) cu Vectobac + limitarea distrugerilor similare

1. Trecerea de la stropiri anti-țânțari la VectoBac
2. Salvarea anuală a unor cantități semnificative de insecte (pentru Zona Snagov, specialiști de la Antipa au estimat intre 2 si 6 vagoane de insecte per an – care in lanțul trofic au o importanta majora pentru pești, amfibieni, reptile, păsări, mici mamifere etc.)
3. După (inițial) 4 ani de eforturi (inclusiv amenințări facute cu Conferință de Presa si montaje multimedia), Consiliul Județean Ilfov adoptase schimbarea si astfel deveniseră un exemplu pozitiv relevant chiar la nivel național. Trei ani a fost bine. Apoi au apărut schimbări politice si un nou set de șefi la nivel de direcții etc. SI prima grija a acestora (in contextele romanești) este sa distrugă orice urma din orice a fost făcut bine de cei din trecut (percepuți ca „dușmani” si „periculoși”). Astfel ca s-a restrâns (spre renunțare reala Vectobac-ul) si s-a multiplicat stropirile cu substanțe care omoară tot spectrul de insecte. Pentru un Ilfov fără țânțari (fără insecte, fără biodiversitate prin distrugerea lanțurilor trofice).

8. COSTUL VOLUNTARIATULUI ȘI CONTEXT INSTITUȚIONAL

1. Statul român nu a plătit serviciile de pază – patrulare – mijloace de transport (vaporaș, caiace, benzina, întreținere si taxe aferente) si mai ales manopera. Apoi sediu (si utilități aferente), comunicare (telefon, internet), infrastructura IT (calculatoare, imprimante, rețea wifi etc.), consumabile, demersuri in instanță, evenimente publice, servicii (Contabilitate:, asistență legală) materialele de informare – conștientizare – educare etc.
2. Custodele ANPLS a contribuit 3000–5000 euro/an timp de peste 10 ani
3. Cheltuieli suplimentare:
   1. ≈18.000 lei (POS-MEDIU): aferent dobânzilor bancare plătite pentru linia de credit utilizată la finanțare (plus întârzierile de luni de zile făcute intenționat de conducerea Ministerului Mediului când informal ne solicita să renunțăm la proiect, livrabile, dovezile ca există specii protejate în ANPLS şi zone tampon şi deci RNCS. Astfel de dovezi științifice devenite publice si preluate de autorități, puteau limita interesele imobiliare ale zecilor de “norocoși” care ilegal au schimbat parcele de pădure şi doreau să construiască riveran in RNCS după ce si Primăria Snagov stabilise (ilegal) prin PUG Snagov 2005 ca este zona de “curți – construcții” pe o lățime de 50-200m de-a lungul malurilor împădurite din RNCS)
   2. amenzi abuzive de 200 lei + 10.000 lei (date abuziv, cu rol punitiv si de descurajare de către ANR, după ce aceștia in mod repetat nu asigurau aplicarea legislațiilor in vigoare legat de navigație si ambarcațiuni motorizate, a apărut si accidente cu morți si răniți si noi publicasem i mai aveam zeci de alte colecții de filme si cu alte ambarcațiuni si infracțiuni si contravenții. Deci principalii vinovați erau întreaga ierarhie de conducere ANR care ajunsese intre a aplica legea si a se lua de beizadelele „liderilor” României sau sa facă tot ce pot (ca alte forme de abuzuri): dosare penale (care s-au desființat ulterior), amenințări cu moartea si bătaie (si via infractori locali probabil încurajați chiar de alte organe de forță locale si centrale etc.).
4. după 2012, activitățile Fundaţia Snagov (proiecte – colaborări si parteneriate locale, colaborări cu școlile etc.) au fost „interzise”. Similar a fost afectata activitatea Snagov Tur SRL. Primarul Snagovului a sprijinit denigrări mediatice locale si informal (chiar si via rețea de consilieri – si via obligații legate de mafia imobiliara) > cu toții au denigrat si prezentat manipulativ in felurite moduri cam orice despre demersurile Fundatiei – biodiversitate – specii etc. Implicații: imagine, credibilitate, dificultăți de a mai găsi si utiliza (local) voluntari si mana de lucru / participări – colaborări / Toate acestea având direct si indirect si consecințe financiare (venituri mai mici, costuri mai mari, imposibilitatea derulării unor acțiunii – evenimente – si chiar proiecte (finanțări) care cereau (eligibilitate) ca parteneri; Primarii – Scoli – Consilii Județene (care acum deveniseră anti „Fundaţia Snagov” care deranja interese imobiliare)
5. Total estimat documentat: 40.000–75.000 euro

ANPA (autoritatea ierarhică a custozilor) a evaluat activitatea Fundatiei Snagov doi ani consecutivi (scopul chiar declarat explicit fiind de justificare a retragerii calității de custode). Rezulte lele evaluării (pe un set de circa 24 de criterii) au fost evaluate cu note de: 9,2x si 9.3x (din 10).
Ulterior, prin OG 75/2018, toti custozii de tip ONG (circa 160) au fost eliminați la nivel național (si pentru ca alti câțiva atacaseră si blocaseră proiecte de microhidrocentrale facute in alte rezervații naturale si chiar si cu bani publici de președinți de Consilii Județene etc. si deci ONG-urile nu aveau „șef” ierarhic controlabil cu care se „negocieze”. Iar Fundaţia Snagov avea peste 40 de sesizări penale (la Snagov erau si cazuri cu morți si râniți via ANR, mare miza imobiliara cu 1,7km de mal împădurit =- gata pregatit pentru dezvoltări imobiliare etc.). Ulterior ANANP nu a efectuat vizite la Snagov timp de mai multi ani. Nu a făcut nimic (mai ales pe teren) din motive de lipsa de buget. Prin 2025 a fost desființată si organizarea publica a revenit la cea de dinainte de 2007 (adică involuție multicriteriala cu zero  șanse pentru reala monitorizare si administrare pe teren in sute de Arii Naturale Protejate si Rezervații etc.)

Activitatea a fost auto-finanțată și orientată prioritar spre stoparea infracțiunilor și protejarea efectivă a patrimoniului natural.

9. Recuperare FAUNĂ: Centru Țestoase + (alte) Asistențe

1. Centrul Recuperare Țestoase: (din 2016): Emys orbicularis reintroduse= 9 / țestoase alohtone gestionate = 21 (preluate si donate doritorilor) // 2025: EO=0, TA=9, Testudo graeca=1, pusă în hibernare
2. Apeluri telefonice (asistență): (din 2010), (a câte 3-20min, cu foto, identificări, schimb de link-uri etc.)
       păsări rănite: 500+ / 2024  ≈ 40 / 2025 ≈ 70
       alte (șopârle, șerpi, arici, bursuc, vulpi etc.): 200+ / 2024  ≈ 5 / 2025 ≈ 2
3. Preluări (la sediu): cam 65% din exemplare mor: (aduse după 2-3 zile de încercări nereușite de „salvare” in care ajung deshidratați, nemâncați sau alimentați total eronat, cu constipații ori diaree). / majoritatea „mestecați” de propriile animale de companie (câini ori pisici) / condiții + dotare + medicamente inadecvate de la sediul Fundatiei Snagov (dar exemplarele nu par a mai rezista 2 – 10 ore, aduse de regulă seara târziu)
        2025: pui bufniță (hrănit 4 săptămâni, eliberat cu penaj, hrănit cu pui de șoarece, par si pene etc.)
                    uliu șorecar (împușcat pe aeroport Otopeni): decedat
                    6 păsări comune eliberate a 2-a zi dimineața (după hidratare, toaletare sumară, liniște, căldură adecvată): porumbei, vrăbii, grauri etc.
                    2x rândunici (prinse cu adeziv pt. rozătoare): 1 eliberată (1 decedată)
                    pescăruș juvenil (lovit şi „mestecat” de câini): restabilit si eliberat pe lacul Snagov
                    2x pițigoi (îmbibați in hidrocarburi): decedați

10. Centru de Vizitare specii Vii / Educație Ecologică / Experiențe kinestezice + Activităţi + Ateliere:

1. Set de 3 Iazuri, 2xJgheaburi, Acvarii, Terarii [din 2011] / Întreținere (=vizitabil în sezon):
       costuri directe: energie electrica (recirculare apa, aeratoare) / + hrană [450 lei/luna]
       curăţare şi reamenajare completă: 2x/an (x 16 ore)
       întreţinere săptămânală (floră + faună) + curăţare filtre: x10 ore
       reparaţii – înlocuiri – consumabile (pompe, filtre, pietre, furtunuri etc.): 2000 lei/an
       Reparaţii majore (la 5 ani): 1500 Euro
       Manopera cost: ?
2. Expo Biodiversitate: 2 rafturi lemn + 1 plastic (circa 120 exponate relevante culege din natura cu ocazia Turelor Ghidate)
3. Expo Foto WildLife (6 panouri x 16 A4 color ori A3 etc.)
4. Atelier DIY: cuiburi, colaje creative cu materiale naturale (+ povestea lor)

11. ALTELE (+punctuale, atipice)

1. Solicitări academice (doctorat, articole, masterat, lucrări de grad etc.): bibliografie – biodiversitate Zona Snagov
   (din 2013): cumulat ≈ 25 persoane – solicitări / 2024: 3x / 2025: 2x
2. Solicitări acord Foto-Film in Rezervație, ANPxx: (filme, documentare etc.) [după 2018 > recomandări]
   (din 2011): cumulat ≈ 15 solicitări / 2024: 1 / 2025: 1
3. Solicitări ri Pescuit lacul Snagov [după 2018 > recomandări]
   (din 2008): cumulat ≈ 500 solicitări (o medie de 15-25/an) / 2024: ≈10 / 2025: ≈12
4. Adrese oficiale:
      2024: 10 adrese oficiale (in care 7: L544)
      2025: 6 adrese oficiale (din care 3: L544)

12. INDICATORI DE IMPACT (KPI RELEVANȚI)

1. Fundamentări științifice, cu referințe riguroase si complete, actualizate (2012), cumulate si disponibile local (Snagov). Fata de nimicul anterior sau chiar dezinformările grupurilor de interese imobiliare – chiar prin autoritățile care s-au comportat opus obligațiilor lor legale. Baza de Date complete (Excel) si fundamentări științifice riguroase (10 studii științifice prin POS-MEDIU) cu confirmarea a sute de specii protejate, rare si amenințate. Completarea cu circa 70 de alte studii, articole, sinteze științifice despre Zona Snagov (tot ce s-a putut găsi in 12 ani de căutări). De la 0 la 80+ referințe științifice. La peste 2000 de pagini relevante științific si riguroase ca etalon relevant pentru perioada următoare (15+ani)
2. Creșterea suprafeței protejate de la 100 ha (ANPLS in 2000), la 150 ha (la recuperarea RNCS – Rezervația Naturală Complexă Snagov (HCM 894 / 02.06.1952) de 1147,1ha). Apoi extinderea cu tot luciul lacului Snagov (deci 2080 ha), cu fundamentări științifice, completare documentații, obținere aviz favorabil CNM – Academia Romana si depunere la Ministerul Mediului care trebuia doar sa deruleze procedura de 60 zile si sa publice noua încadrare ulterior.
   2080 ha documentate pentru protecție. O creștere (per valori extreme) de … 200 de ori
3. Faţă de 5-6 specii protejate (ANPLS in 2000) şi care conțineau şi greșeli, la 311 specii protejate, rare şi amenințate (în 2014), confirmate de 12+ cercetători şi prezentat şi public în eveniment la Muzeul Antipa în 03.11.2016 (vezi: link : https://www.youtube.com/watch?v=X6fu37OnGO0 ). Creştere de .. 60 ori.
4. 1400 specii inventariate din 4200 estimate (≈900 prin proiect POS-MEDIU şi restul prin parteneriate şi eforturi ale Fundatiei Snagov)
5. 8000+ beneficiari educaționali (preponderent Școala Altfel, Saptamana Verde, Excursii). Școlile din zona, grupuri venite în Excursii la Snagov, deplasări in Bucureşti (ex: Caravana biodiversității)
6. 8000+ persoane: Informare – conștientizare – educare (via social media, afișe, flyere, bannere) prin mesaje si campanii anuale (populația din 3 UAT-uri riverane lacului Snagov: Snagov, Ciolpani Gruiu). Campaniile din social media (Facebook – instagram) au target-uri definite explicit si anual exista postări dedicate „de întreținere” si cu link-uri către mai multe informații
7. 2000+ voluntari implicați (cumulativ, majoritatea între 2010-2014, anual – circa 30-150)
8. 40+ sesizări penale pentru distrugeri in ANPLS (maluri, construcții ilegale, focuri de artificii si petarde etc.). Amenzi cumulative de peste 50.000 lei. 18+ condamnări penale si sancțiuni contravenționale. Stoparea a peste 20 de „inițiative investiționale” (=construcții abuzive si ilegale prim modificarea malurilor naturale la vile ale riveranilor). 3 debarcadere au fost eliminate. Concluzie: autoritățile au fost si rămas factorul încurajator, tolerant si … beneficiar (informal) al distrugerilor cumulate si deci parte a problemelor.
9. 7+ km de mal împădurit protejat salvat (in perimetrul RNCS). Prin campanii mediatice, patrulări cu vaporașul si distribuire de flyere celor pe care ii surprindeam la (începeri de) lucrări de modificări – cumulat cu foto – film (ca dovezi – probe) si urmate imediat de adrese la mai multe autorități (cu dovezi si baza legala in vigoare). Favorizarea potențialelor distrugeri au fost facute de autorități prin: 1) acceptarea ilegala de schimbări de pădure prin “uitarea” elementului blocant ca la Snagov in RNCS este Rezervație si nu se pot face schimbări 2) Primăria Snagov a declarat abuziv “curți construcții” teren cu pădure de pe malul lacului din RNCS, tocmai pentru a putea da ulterior autorizații de construcții (daca nimeni nu se sesizează si apoi trece ceva timp si poate ramane gata construit)
10. 600 arbori plantați (cu voluntari si sprijinul Ocolului Silvic Snagov)
11. 13 camioane mari de deșeuri colectate (in prima acțiune de anvergura din 2012-2013 de după 1989, inițial in paralel cu inițiativa LetsDoIt Romania, pentru care ulterior timp de 3 ani fost Partenerul Local din si pentru nordul Ilfovului). In anii ulteriori s-au strâns doar noile acumulări anuale (datorate neimplicării si necolaborării adecvate dintre Primarii, Ocolul Silvic, localnici – mai exact noii veniți care construiau si ale căror echipe de muncitori duceau deșeurile in pădure si lac)
12. 11 panouri informative de 2x1m (perimetrul ANPLS, in special la accesele publice si limitele acestora) dar si circa 8 in locații publice riverane ANPLS (ex: HoReCa, Mânăstirea Snagov – condiționate cu ocazia emiterii de Avize de mediu, care se reînnoiesc la fiecare 5 ani)
13. 67.000 fotografii documentare (cu 300+ etichete pentru regăsiri – gestionare) si câteva zeci de filme scurte relevante
14. Ture monitorizare lac cu vaporașul (20min din 60 min): 2010… o medie de circa 15 / 2024=14 / 2025=12
15. Ture Bird Watching (3 ore) in Delta Snagovului: 2016… o medie de circa 6 /  2024=7 / 2025=8
    – ~3-12 (medie de 7) participanți-tură de BirdWatching (fotografi wild life profesioniști cu 50% specialiști
    – ore totale navigare monitorizare: 2010 .. o medie de 24 /  2024=3+21=24 / 2025= 4+24=28
16. Tururi ghidate prin natură [+rol monitorizare] (sâmbăta 90-120m):
        din 2010: (cumulat) ~ 150
        2024:14 ~150 participanți / 2025: 9 primavara + 6 toamna, ~150 participanți
17. Tururi organizate (grupuri) (90-120m):
        din 2010: (cumulat) ~ 200
       2025: 9, ~250 copii-elevi
18. Prezentări despre Biodiversitatea Zonei Snagov (ZS, RNCS, ANPxx, Habitate, Specii, Colecție Biodiversitate etc.):
    durate de 5 – 20 min (functie de tip, un grup primește minim 2 maxim 5, deci minim 12 – max 40 min)
    La sediu, pe lac (vaporaș, caiace), la marginea lacului, in tururile ghidate, la evenimente etc.
        din 2008: (cumulat) ~ 12.000 persoane x 15 min (medie)
        2024: 400p 
        2025: 380p   

19. Habitat si Micro-intervenții

    Amenajări (“creșteri” “in situ” la S78, Z8, răzoare-ruderale, poienițe): insecte, melci, șopârle etc.
    zone iarbă “sălbatică” netunsă (de-a lungul gardurilor): Helix pomatia
    micro-habitate Carabidae
    S78 (3x) + Z8 (2x): Compost activ: 8–25 specii insecte
    Specii furnici „gestionate” (ajutate): 3 specii (în 8 locuri)
    Bălţi permanente + temporare (amenajări – adânciri): 4x LB
    Transplant (mutare):a) Galantus nivalis [20-150 ex per an: L4 > L1 + P:FS + P:Rustica] b) ciuperci (spori + fragmente)
    Specii invazive: a) liane (secționări) (cumulat din 2010: 800+) b) Nelumbo nucifera (cumulat: 4 mini-proiecte pilot)

20. ALTE (punctuale, nerecurente):
    2024: Expo (la Romexpo): RomEnvirotec (cu stand, prezentări, ~300 elevi la stand + 20 discuții relevante cu specialiști si decidenți / Conducerea Ministerului Mediului ne-a evitat intenționat]