Cronologie (scurtă) a evoluției eco-turismului în Zona Snagov (Nordul Ilfovului)

Note:
0) versiune Draft 1.0 (pentru discutiile si prezentarile din 25.06 – cu ocazia sarbatorii Zilei lacului Snagov
1) Detalii suplimentare despre subiect – prin Colectia dedicată “Istoria eco-turismului la Snagov” din Colectiile Muzeale Snagov (300+ piese: harti, reviste – articole, ghiduri vechi, carti postale, poze, filme, interviuri etc.
2) Functie de interesul rezultat fata de acest subiect, il putem completa cu poze, harti, poze, filme, referințe la texte de lege, adrese înregistrate, exemple concrete de abuzuri etc. Ar putea rezulta o carte A5 de circa 120 pagini și un film documentar de circa o oră
3) in decembrie 1989 (si) Snagovenii sperau ca se va relansa turismul zonei (odata ridicate limitarile impuse de Ceausescu, nomenclatura si servicii) si capacitatea de ≈34.000 locuri de primire turisti (de zi) va duce la bunastare si la o crestere a locurilor de munca locale (de la 800 la poate si peste 2000). Patrimoniul local natural si cultural si infrastructura de turism deja existenta – trebuia doar sa aiba acces public. Dar, asa cum Romaniei urma (rapid) sa ii fie deturnat viitorul meritat, Snagovul urma sa aiba o soarta si mai nefericita – prin conducerile ultimilor 30 de ani.
In contextul in care camarila lui Carol, nemtii, rusii si suitele de conduceri comuniste – au reusit sa cumuleze si sa creasca succesiv Snagovul, “emanatii” “democratiei originale” si urmasii – partenerii lor, urmau sa faca o distrugere aproape totala, incalcand cam toate legile, criteriile si scenariile cele mai negre si neasteptate

A) TRECUT: 17xx – 1989

14xx: Vlad Tepes apreciaza locatia strategica a insulei Snagovului din mijlocul Codrilor Vlasiei (salbatici si  accesibili doar cunoscatorilor) si dezvolta infrastructura insulei Snagovului (pod, ziduri, turn de observatie + clopotnita, tunel pe sub apa, biserica noua, ceva spatii pentru diferite nevoi, anexe ) ca loc special de detentie (pe timp de pace) si de adapostire a familiilor conducatoare în cazul pericolelor externe
La acest moment e sigur că nu exista turism – căci și prin 185x, detinuții preferau să rămână pe insulă decât să evadeze (căci pădurea avea haite de lupi și șacali – „Lupăria” cea mai apropiată fiind la circa 6 km (lângă DN1)

1696: Antim Ivireanul aduce tipografia la Snagov și conectează localitatea la rețelele și evidențele de cultură relevante (deci apare pe harti si drumuri si se aduc / comanda  – fac / duc carti catre multe centre importante.
Astfel apare un prim flux de oameni „noi” (straini) în zonă.

17xx: Perioada fanariotă consolidează proprietățile Mănăstirii Snagov (mult timp – cea mai bogată din Valahia) și aceasta intră în circuitele delegațiilor religioase și culturale (Paul din Alep etc.). Localnicii plătesc (chiar prea) multe impozite și furnizează bunuri și servicii comunității de călugări și musafirilor acestora.

185x: Manastirea Snagov avea si camere dedicate oaspetilor (separat de zonele destinate deținuților, călugărilor, administrative)
1853
: mânăstirea avea circa 170 de călugări și o avere imensă, trimițănd galbeni direct către Athos. În scurt timp dupa Secularizarea manastirilor, manastirea este abandonata si comunitatile locale preiau majoritatea materialelor de constructie din tot ce s-a putut prelua si demola (mai putin din cladirea bisericii). In lipsa monopolului si interdictiilor de la calugarii de la Manastirea Snagov, comunitatile locale isi fac rapid propriile biserici si incep sa utilizeze resursele locale in folosul propriu. Comertul cu peste, trestie, papura, lemn (dulgherie) si produse agricole uzuale, sunt vandute de la Bucuresti (Targul Mosilor) pana la Buzau. Mai multe drumuri apar si cresc in importanta si astfel si oameni noi – in zona
Surse: Aricescu

187x:
Calea ferata recent construita (Bucuresti – Ploiesti) are statie si in Peris. Manastirea Tiganesti infloreste (datorita productiei proprii si acceptarii fetelor cu diferite probleme medicale si emotionale). Apar si turistii care incep sa exploreze imprejurimile.
Trăsuri puteau fi inchiriate pentru circuitul Periș – Insula / Mănăstirea Snagov (fiind considerat cel mai lung si mai pitoresc).
Localnicii (si din jurul lacului Snagov) încep să ofere plimbări cu luntrile pe lac, asistență la partide pescuit, mese specifice (plătică, scoici, raci etc.).
Surse: Aricescu / Alexandru Odobescu: “Câteva ore la Snagov”

191x: destinație turistică informală – a elitelor (picnic-uri la iarba verde a elitelor de automobiliști)
Primele explorări ale lacului cu caiace, vele, canoe, schiff / Primul Club sportiv (Astra Română)
Refacere (parțială) a Mănăstirii Snagov / promovare de către Nicolae Iorga, curtea regală, elite și presa mondenă
Surse: poze din CMS + articole mondene din epocă

 192x: destinație turistică informală – de top a celor mai bogați oameni din România și a elitelor intelectuale
Localnicii din Dobroșești (Snagov sat) încep să ofere camere pentru cazare (Sadoveanu, Istrati, Brătescu Voinești etc.)
Noi cluburi sportive din București (Herăstrau) își deschid locații și la Snagov (+ competiții semi-oficiale)

193x:
începerea dezvoltării imobiliare: pana in 1940 vor fi construice primele 38 de vile de pe malul lacului – majoritatea a camarilei lui Carol

1933.06.25: locul ales pentru lansarea programului național (multi anual) “Ziua Apelor”, a sporturilor nautice +competiții
Inaugurare: Parcul Snagov / Plaja Snagov / Gradin
ă zoologică / zone – rezervații științifice (+protecție strictă)
Restaurante sezoniere (construcții provizorii din lemn +stuf) / + restaurant pe ponton remorcabil +iluminat nocturn)
Închirieri: 30+ bărci cu rame / 16+ bărci cu motor / circuite cu vaporașe
Ștrand pentru baie cu salvamari (inclusiv platformă – piscină – remocabilă) /
Localnicii încep să se organizeze și furnizează: pește, gheață, sifon, flori, dulciuri, gustări / camere de închiriat
Apar reprezentanți locali pentru bere, vin etc. / tarafuri locale pentru petreceri / circuite pe lac, partide de pescuit
Snagovul devine = destinație turistică cu vizibilitate si de interes național, cu capacitate de 20.000 turiști per zi de weekend / sărbătoare

194x: prima plaja (și) cu nisip / prima șalupă de lux (Riva regelui Mihai) / promovare media + scurte reportaje filmate
Prima plaja (și) cu nisip / prima șalupă de lux (Riva regelui Mihai) / promovare media + scurte reportaje filmate
Antonescu se muta la Palatul Snagov (unde va stat pana in 23.08.1944). La 600m locuia Manfred von Killinger (reprezentantul Germaniei in Romania). Regele Mihai isi petrecea tineretea in Chellet-ul sau aflat la sub 400m de cei doi. Siguranta statului monitoriza zona (si il tinea ascuns si pe Joseph Beck)
Nemții preiau (din) vilele (“abandonate”) de bogații României (camarila lui Carol – mulți evrei) si stau la Snagov pentru ca oferea: loc strategic, mai aproape de Ploiesti – rafinarie, utilizare hidroavioane etc.
Generalii ruși preiau (din) vilele folosite de nemți. Apoi conducerea politică rusească preia vilele generalilor ruși (si asa au tot continuat preluarile de vile si terenuri riverane … pana in  2020

195x
: vilele din 193x sunt “preluate” de sindicate / până în 196x se mai construiesc câteva zeci
Snagovul este declarat
și amenajat ca Stațiune turistică muncitorească de interes național
La reteaua de 50+ vile, incep sa vina in serii (7-10 zile, tot sezonul: aprilie – octombrie) stahanoviști + sindicaliști
Localnicii (majoritatea) încep să își ofere “camera din față” la închiriat / Brașovenii numesc Snagovul “marea noastră”
Se mențin (și amenajează mai bine) ieșirile publice la lac (în toate cele 8 sate) – (și) pentru noua cerere: turiștii
Se construiesc (și): calea ferata + Complexul turistic Snagov (Astoria)
Zeci de noi vile (fiecare cu alt specific national sau modern) – inițial cu acces public): Muntenia/ Pacea / Rustica (.. Vila 23)
Se mențin (și amenajează mai bine) 26+ ieșiri publice la lac în toate cele 8 sate – (și) pentru noua cerere: turiștii
Promovare prin: cărți poștale / prin rețeaua națională de turism / în toate publicațiile naționale / prin rețelele de sindicate
Mulțime de evenimente sportive:
a) specifice: sporturi nautice (baze sportive militare care preiau infrastructura interbelică)
    Conducerea ruseasca si apoi cea romaneasca dezvolta sporturile natutice foarte bine/mult
    Concursuri numeroase naționale și Regata Snagov (crește) și ajunge de nivel internațional
b) de valorizare: automobiliste, cicliste, maratoane și crosuri, înot etc.

1953: Festivalul tineretului: circa 4.000 tineri din cei 30.000 participanti (din toata lumea) – au stat + concurat, la Snagov

196x: Trenulețul de Snagov aducea mii de turiști în weekend la Complexul turistic Snagov (în 2-4 curse dus-întors cu câte  6 -15 vagoane, în care de regulă călătorii stăteau și în picioare (cerere – mare)
Autobuze ale STB (din cele care în cursul săptămânii duceau muncitorii la fabrici) veneau în weekend cu turiștii la Snagov (de regulă plecarea era de la Complexul Scanteia (piata Presei Libere si statia de final – la Parcul Snagov)
Pe lac circulau între 7-11 vaporașe cu capacitate de 50-80 vaporașe, între 5 stații (cam la 15 minute și preț comparabil cu o bere pentru 20-35 minute), rulând și cate 4.000 turiști per zi
Oamenii înotau la ștranduri (circa 5) unde erau și salvamarii aferenți, hidrobiciclete, circa 15 locuri de pescuit amenajate
Hărțile și ghidurile turistice includeau detalii multiple despre ce poți face la Snagov. Acces facil: tren,autobuz,motociclete
Hoteluri importante din Bucuresti (Ambasador) aveau cateva camere si la Snagov

La Snagov, se derulau concomitent (constructiv):
a) evenimente politice ale conducerii superioare a țării și partidului (cu presedinti și diverși conducători din multe țări) /
b) evenimente sportive nautice (cu sute de concurenți și mii de spectatori în tribunele de pe malul lacului) și
c) evenimente sportive de masă (organizate central si de nivel si vizibilitate nationala)
d) turism de masă – de weekend (populația din București și Ploiești)
e) seriile de turiști care veneau din toată țara cu programare la circa 40 de vile din peste 100 “disponibile” / turiști români care veneau să se cazeze pentru 3-15 zile in casele localnicilor
f) comunitatea locală furniza servicii și produse pentru turiști: pește, gheață, bere, înghețată, legume, zarzavat, fructe și multe alte produse – realizate la CAP-urile și fermele din zonă. 800+ locuitori lucrau direct în turism

197x: Similar cu anii 196x, cu diferențele (“ajustările”) următoare:
a) inițiative private (experimentul mandatarilor) de încurajare și diversificare a ofertei localnicilor
b) Muntenia vindea (gen Consignație) o serie de produse de import la prețuri mici în lei (ceea ce a amplificat atracția)
Exista chiar și sala de jocuri de noroc. Muntenia avea rol de Cantină publică (prioritar pentru vile / instituții) dar chiar și localnicii își puteau face nunta aici (în calitate de client “primul care solicita –rezerva –plătea, era primul servit)
c) apar produse locale apreciate regional: înghețată în 3 culori (ex: Muntenia) / obleții cu mămăliga și mujdei – mai buni decat hamsiile / saramuri cu peste proaspat (crap, platica, biban, somn – tinut viu in bazine – din care clientii alegeau) / șpriț cu vin local cu gheață din lacul Snagov etc.
d) suită de produse care au consolidat brandul Snagov ca “superior”, “de lux”: țigări, chibrituri, bere, televizor etc.
e) majoritatea vilelor ajung utilizate de conducerile politice (per ministere) față de acces via sindicate și rețele de turism
f) turismul de masă își continuă creșterea (mai lent), astfel că Snagovul devine o destinație renumita
g) Accesul pe lac, în păduri, la peste 10 locații publice riverane lacului – este liber / public
h) apar: Tabăra pentru copii (din Parcul Snagov), locuri pentru Camping (Complexul turistic), anual veneau turiști străini (Germania, Polonia, Cehia, Ungaria etc.)
i) colaborarea între diferite instituții și furnizori (relevantă) pentru turism – este bună spre optimă și predictibilă sezonier
Angajații pentru activitatea de turism au contracte de munca permanente (circa 800) și motive / sperante pentru a crede că local și copii lor ar putea face ceva similar și chiar mai mult și bine
j) crește dorința și capacitatea “serviciilor” de a ști cine – unde – la cine vine – ce face și zice (și a “turnătorilor” locali)

198x: Față de anii 197x, începe un regres cu următoarele diferențe (“ajustări”) :
a) dispare Hanul Vlăsia, Vila Rustica, etc. (pe “scenariul” des folosit și țară cât și la Snagov: “a luat foc și … era bun dar … uite că se întârzie puțin refacerea”. Generalul Pleșiță a recunoscut (în înregistrare video) că i-a cerut lui Ceaușescu să mai reducă din turismul din Parcul/Plaja Snagov din motive de de pază (post dezertarea lui Pacepa /contact-teroristul Șacalul)
b) la unele vile (Muntenia, Vila 23), gradual, accesul se face pe baza unor bilete (procurate de la serviciu) și ulterior și cu legitimări sumplimentare + cumulative (conducerere partid / militar / etc.). Restricții care nu se aplicau și locuitorilor
c) totuși Complexul Astoria, vaporașele și alte locații și majoritatea activităților și distracțiilor – erau permise în continuare
d) o limitare (apărută ulterior) a mai fost creată și prin circulația autovehiculelor cu nr. par/impar în anumite weekenduri
e) Ceausescu isi aduce al 2-a vaporas (capacitate 40 locuri) pe lacul Snagov. Aici sunt aduși toți invitații speciali ai României / se prezinta in presa oficiala si unele secvente de la telejurnal /+nomenclatura/ compeții sportive internaționale
*) toate aceste limitări, în fond au făcut ca mersul (ajunsul) la Snagov să reprezinte asocierea (apartenența) la o “elită” mult dorită de “burghezia de partid” (în curs de consolidare) și care după 1989 devine “ciuma roșie” [așa cum însăși fondatorii comunismului au profețit încă de prin anii 193x că ar putea reprezenta cea mai mare deviere și pericol al comunismului din interior]. Și la Vila 23 veneau multe “vedetele” apărute după 1989 (care devin și proprietari – riverani)
@) Cea mai mare/scumpă nuntă a anilor 198x (din lume) se face la Snagov Vila 23: Björn Rune Borg +Mariana Simionescu
#) “cumva” – cu toate aceste limitări, la Snagov par să vină chiar mai mulți turisti decît în anii 197x. Acum veneau familii fidele Snagovului pentru mix de activități: plajă, baie, plimbări, mici+cabanoși+bere (care se și găseau la Snagov) etc. 
*** Snagovul era în topul mai multor preferințelor si dorințe (a elitelor dar mai ales a oamenilor obisnuiti care aveam amintirii cu familiile pe zeci de ani – legate de Snagov). Si prin Ceausescu si invitatii sai (via telejurnal) – arhicunoscut de toți cetățenii Romaniei

1989 (decembrie): Cel putin in Zona Snagov, comunitatile erau convinse ca Snagovul se va dezvolta rapid si va ramane cea mai mare, apreciata si frecventata destinatie turistica (de weekend / agreement) dintre Bucuresti – Ploiesti – Pitesti. Ceea ce deja fusese de fapt. Iar fara limitarile nomenclaturii (+ Ceausescu) – cei peste 1.000.000 de turisti (o parte din intreata tara – in concedii), trebuiau sa revina.
Insa, cum destinul intregii tari incepea sa devieze coplesitor fata de asteptarile (din decembrie 1989) ale populatiei, soarta Snagovului (fiind legata de “liderii” nou “alesi” si apropiatii lor – cunoscatori ai Snagovului) a devenit chiar mai dramatica decat “media” decaderii Romaniei …

B) DECĂDEREA Snagovului (turism / mix):
gradual (din prostie) > progresiv (de “explorare” si escaladare a abuzurilor) > accelerat (de “împărțire” a vilelor și altor active) > infracțiuni nerușinate și fără limite (în raport diferite resurse naționale: Aria Naturală Protejată Snagov de 1147,7 ha, pădurile seculare riverane, cimitire riverane preluate pentru construcții de vile etc.), falsi revolutionari, escroci mărunți folosiți ca paravan, „decizii” si diferite acte (de fapt) fara fundamentari, manipulari mediatice concertate (in special destinate stoparii turismului si transformarii intr-un dormitor de lux, cu pretentii (asa cum au aparut si la stiri spuse de riverani tinerei: „Ce cautati aici? Lacul este privat, al riveranilor”) etc.

a) la locațiile publice riverane, șefii au pus “Scăldatul interzis” pentru că voiau să scape de cheltuiala cu salvamarii și posibilele responsabilități asociate. Ulterior au “scăpat” și de turiști (care vroiau la mici+bere+ plaja-soare, să facă și baie să se răcorească!)
Nici primăriile nu au mai întreținut cele circa 26 de ieșiri publice la lac. “Pozitia” lor in 2020 este tot de “Scăldatul interzis”!
b) ruperea coordonării între furnizorii de oferte (servicii) în întreaga zonă (informații – ghiduri – telefoane – relații / transport public / cazare / restaurante / năvod – pescuit / poliție / vaporașe / înot – salvamari / pescuit – permise etc.)
Prostia și aroganta sefilor din entitatile disparate (..) – au dus la orgolii si “concurente” care in final i-a dus pe toti in colaps…
c) prețurile (mâncare și băutura) au devenit prea mari (și turiștii au început să își aducă ei de acasă) / s-au pus apoi tarife de intrare (prea mari și nici WC-uri nu erau adecvate) / șefii locațiilor au făcut economii la întrețineri și reparațiile anuale și locațiile au decăzut ca infrastructura și nivel de calitate și aspect / … și multe alte “șmecherii” și șicanări (gen “ciupeli” românești)
d) IEO Snagov (care a preluat și gestionat cele peste 100 de vile) și în final RAPPS-ul (de astăzi), au început “alba-neagra” în sensul că unora li se dădea voie să stea gratuit (“de la partid”, UGSR – servicii etc.) iar altor le cereau sume aberante pentru închirieri. În paralel făceau cheltuieli aberante cu reparații și “investiții”. În mod ilegal au luat credite de la bănci private garantând cu vile subevaluate pe care ulterior “alții” le-au cumparat la “lichidare” (licitații). Au apărut “retrocedări” după șicanări și descurajări a unor urmași din străintate (identificați și “lămuriți” de “specialiști” – pe bani publici). Întreg demersul (..) a dus la “evaporarea” zecilor de vile în mod total netransparent (și pe sume mici față de tranzacțiile pieței – pt garsoniere / ap 2 camere)
e) ”Bucureștiul” nu a mai întreținut ICAB-ul, Parcul și Plaja Snagov (financiar și ca reală implicare). Și nici CFR-ul nu a mai avut grijă de Complexul Astoria. Fluxurile de turiști au scăzut de la an la an.
f) Primarii și consilierii au “înțeles” ca pot să facă ceva mici “afaceri” și au făcut ceva mici restaurante ilegale unde nu s-au implicat real (știind că nu poate fi cu adevărat ceva de durată ci doar o “ciupeală” cât timp fură și alții “mai mari” ceva în zonă). În timp, s-au facut (ilegal) puneri în posesie, vânzari și construcții în Parcul și Plaja Snagov (la “presiunea” conducerilor centrale și facilitate în special de cei de prin Primăriile locale – aflați și în prezent, majoritatea în aceleași poziții). Relevant este ca Primăria Snagov nu reuseste deci nici la 30 de ani de dupa 1989) să aibă măcar o pagină cu o listă (evidență) în site-ul propriu a ofertei turistice! De fapt Primăria Snagov a eliminat chiar și taxa de stațiune turistică (și astfel și orice evidență – înțelegere și modalitate de dialog și șanse de propuneri coerente) – are deci o voință ZERO de a mai promova ce a mai ramas din turismul la Snagov
g1) deci Parcul si Plaja Snagov (padure a Romsilva) cumuleaza încurcături și blocaje juridice (datorita Primăriei / Romsilva)
g2) Complexul Turistic (Astoria) este în lichidare (indusă, creată deliberat – deși și în prezent este o locație ușor de relansat, dar prea atractivă imobiliar și manipulabilă central de corupția mare: scrumiere si fete de masa achizitionat la preturi de sute de euro
g3) Pacea – vândută / Vila 23 (vândută pe bani puțini – cu investiții ulterioare necorelate cu o cerere reală, falimentată și în prezent în așteptarea unei “oportunități” de vizibilitate (atenție) redusă, pentru licitație și (re)cumpărare (via offshore) la un preț din nou puternic sub-evaluat
g4) cel mai bine (și chiar bun exemplu – pozitiv) este Muntenia care a devenit Snagov Club (cu servicii de 5 stele reale) – însă aflată în contextul defavorabil existent
h) (astfel) cumulativ, brandul de destinație “Snagov” – devine negativ: prin asocierea cu liderii nationali ai corupției/ vilelor ilegale
i) ICAB-ul a fost desființat. Astfel s-a destrămat și infrastructura cu vaporașe, ștrand + salvamarii aferenți. A dispărut și pescuitul comercial (năvodul) și totodată și furnizorul unic de pește din lacul Snagov pentru locațiile din zonă. Din 1996 nu poți cumpăra și mânca (legal) pește din lacul Snagov. Mai ales a dispărut total și curățarea zilnică din sezon (apr–oct) a lacului de plante acvatice (erau trase cu o țeavă și un vaporaș – pe maluri, unde se descompuneau și astfel nu putrezeau în lac și transparența apei era menținută)
j) Prin 2003 apare un noul Regulament de Navigatie pentru lacul Snagov. Care sub pretextul protejarii naturii – in fond va permite circulatia ambarcatiunilor motorizate in moduri, trasee si intervale orare care incalca si programele de antrenamente ale sportivilor si orele de liniste – dar faciliteaza dus-intorsul cu salupelor pe timp de noapte la restaurantele ilegale din Parcul Snagov. Se permit si sporturile nautive motorizate (foarte nocive lacurilor interioare si mai ales celor cu maluri cu sediment). Drept care se mentine si chiar dezvolta si dupa 2007 (OG 57) prin care s-a transpus Directiva Europeana (odata cu aderarea la UE) si care interzicea explicit asa ceva. Prin declararea lacului drept “cale navigabila” se interzice si inotul si cumva (si de fapt) accesul oricui. Nu se pun nici semnalizarile prevazute si siguranta navigatiei nu este asigurata: rezulta repetate accidente si tot nu apar remedii. Trist este ca celor cu agrementul traditional: inot, luntrii, caiace, canoe, hiodrobiciclete si (ulterior) cei cu SUP-uri – li se sugereaza ca pot fi considerati – contravenienti (si deci mai bine – sa nu intre pe lac)
k) calitatea apei scade datorita eutrofizarii accelerate. Ex: prin 192x transparența apei era și de 6 metri, prin 1989 scazuse la circa 4 metri iar in 2020 ajunge la circa 1m. Datorita unui mix de factori: nu mai sunt taiate si scoate plantele acvatice / 500+ riverani arunca in lac gazonul taiat + frunze + crengi / sute de ambarcatiuni cu chila fac sporturi nautice motorizate ale caror valuri rascolesc malurile cu sediment / sute de riverani betoneaza malurile si astfel reduc zonele naturale care reciclau materiile organice

l) Regata Snagov a fost distrusă de execesul de zel combinat (politruc + direcția X +miliția locală: care au întrat prin 1986 pe pista de competiție în plin concurs și i-au trimis arogant acasă pe toți + străinii, în baza unei greșite presupuneri că Ceaușescu ar dori liniste / sanctiunea aplicata ulterior de Ceausescu (cand a aflat) nu a putut repara compromiterea internațională a credibilitatii a Regatei Snagov. Ulterior (după 1989), caiaciștii au fost obligați să se mute la Bascov (lângă Pitești). Iar la nivelul anului 2017, aferent unei competiții internaționale, cam 3000 sunt doar cei care concurează și personalul asociat. Astfel că cererea de cazare pe circa 2 săptămâni crește cu circa 10.000 locuri. Cerere și activitate care putea să fie la/pe lacul Snagov. Și împreună cu competiții ale canotajului – putea să existe o cerere chiar dublă. Plus celelalte 3-6 competiții anuale naționale etc.

m) Primăria Snagov (“sub” primarii Mușat Apostol și Marian Oancea) nu completează și deci nu depune documentațiile necesare pentru a menține statutul de Stațiune turistică de Interes National al Snagovului (cum era de 60+ ani). Astfel, Snagovul devine Stațiune turistică de interes local (doar Snagov-sat) – în mod implicit. Implica si pierderea elibigilitatii financiare pentru fonduri UE sau nationale. Singura speranta de dezvoltare ramanand doar Primaria Snagov – din bugetul propriu. Adica nimic. Caci nici măcar fosta taxa de turism nu e menținută (o și desfiintează) – și nu face chiar absolut nimic pentru turism. Desi public se laudă cu potentialul turistic al Snagovului. Primarii mențin goală singura pagina din site-ul primariei – denumită “Turism” . Deși agenții economici s-au reunit de mai multe ori (via/la Fundatia Snagov) și s-au făcut și teleconferințe cu directorul direcției avizări din Ministerul Turismului (pentru ca Vila 23, Astoria, Artha Parc chiar au dorit să declare resursă comună propriile parcări etc. și erau mai multe soluții si terenuri pentru criteriile de indeplinit – primarii nici nu au binevoit să participe la întâlnirile cu agenții turistici din zonă. Miza imobiliară, dezmembrările și vânzările ulterioare – erau mai motivante decât viitorul comunităților și pentru interese personale au sacrificat principala resursă a comunității și de fapt baza renumelui Snagovului

n) Nici patrimoniul cultural al Snagovului după 1989 nu a mai fost de susținut și promovat de autorități. Atractii extrem de valoroase și cu cerere mare din partea turiștilor străini (vila lui Ceaușescu, Palatul Snagov sau măcar Mănăstirea Snagov) – au fost sacrificate tot pentru a reduce vizibilitatea și traficul turistic de la Snagov (tot pentru intelese locale, punctuale – imobiliare: vezi suitele de scandaluri imobiliare). Primaria Snagov a cedat voluntar insula Snagov – Patriarhiei Romane in loc sa colaboreze si sa promoveze si dezvolte insula ca tripla destinatie + atractie: turism laic relevant istoric / turism natural – fiind parte a rezervatiei naturale Snagov cu maluri, habitate si specii atractive / așezământ religios

o) Nici patrimoniul natural nu mai este valorizat și nici măcar recunoscut oficial. Deși din 1906 până în 1989 se realizaseră peste 70 de articole și studii științifice publicate despre biodiversitatea din Rezervația Naturală Snagov, cumva, prin 2000, niște “experți” (care în prezent sunt ascunși de autorități), în loc de zeci de specii protejate confirmate anterior și oficial, mint și prezintă pe un petec de hârtie neangajant al Agenției de Mediu Ilfov – că ar exista doar 6 specii din care una de fapt este chiar cu comportament invaziv (adică dăunătoare/de eliminat). Iar primarul Mușat Apostol susține la televiziuni că el dorește eliminarea bălăriilor, insectelor și infecțiilor de la malurile sălbatice – susținând betonările și investițiile pe toate malurile (inclusiv cele împădurite, din rezervația existentă). Și ulterior prin PUG din 2005 chiar și reușește aprobarea ilegală a unor documentații contrare prevederilor și încadrărilor legale în vigoare și niciuna din celelalte autorități semnatare nu se sesizează nici atunci dar nici până ]n 2020. Poate și pentru că PUG Snagov 2005 transformă în terenuri destinate pentru curți construcții tot malul împădurit al lacului (spre fericirea celor care au schimbat ilegal loturi de pădure din Rezervatia Naturala Snagov cu “amnezia” gen GIO a unui întreg grup de autorități semnatare, cu tot cu specialiști, referenți și proceduri de monitorizare și raportări anuale a stărilor de conservare din arii Protejate etc. Dispare peste 90% din Rezervatia de la Snagov și nu vede nimeni … Timp de 20 de ani.

* Fundatia Snagov face 10+ ani demersuri si depaseste 1000 de adrese inregistrate si reuseste doar sa descurajeze / stopeze noile investitii. E o mare realizare, dar rezultata din lupa unbui ONG versus 10+ autoritati care au devenit parte a problemelor (constant in favoarea tunarilor imobiliari)

p
) autoritatile (3 Primarii locale, Agentia de Mediu Ilfov, Consiliul Judetean, Ministerul Mediului etc.) au “uitat” cumva prin 1999-2000 de existenta Rezervatiei Naturale Complexe Snagov infiintata prin HCM 894/1952, de 1147,7ha, care include toate padurile riverane lacului Snagov si lacul dintre acestea.Totusi (pt. ca erau deja ceva angajamente internationale ale Romaniei si cu denumiri legate de Snagov, au fost “fabricate” intr-un mod care nu pare sa aiba documente justificative, doua micii arii naturale Protejate de 10 si 100 ha. Adica s-au “pierdut” circa 960 ha de padure / teren riveran lacului Snagov, care “cumva” a fost preluat apoi prin schimb la Romsilva de ceva “baieti destepti”. In 07.01.2020, Ministerul Mediului recunoaste valabilitatea legala a actului si Rezervatiei de 1147,7 ha din 1952 – dar intarzie sa faca reparatiile urgente, necesare.
r) dupa “privatizarea” primelor circa 10-12 vile de la Snagov (destinate nomencalturii prin 198x), s-a produs o efervescență violentă de acaparare de active la Snagov. Majoritatea atât de pueril “furate” încât și în prezent este foarte ușor de reconsiderat (..) și remediat (..). Motive pentru care după 1997, parte din noii proprietari de vile (ex: luate la pret de garsoniere) s-au aliat și au început accelerarea distrugerii infrastructurii de turism de la Snagov (deci ce maxim 34.000 turisti/zi), pentru a reduce riscul interpelărilor public-mediatice a celor care au venit prin sindicate mulți ani la vilele de la Snagov și acum ar fi putut găsi “personalități” “revoluționare” și diversi infractori, pe acolo. Aceștia au continuat demersuri de transformare a Snagovului în “dormitor de lux” și zero (șanse de) turism real (șicanâd în felurile moduri pe cei care au mai facut încercări – investiții – promovare etc.)

S) comunitățile locale au fost cel mai mult păgubite după 1989 prin masurile si legile ori neaplicarea prevederilor legale – din partea autorităților locale, regionale și centrale. Iată o scurtă enumerare a pierderilor:
s1) locuri de munca in turism (800+), venituri si beneficii directe si indirecte (legate de resursele locale: natura – cultura care nu au mai fost valorificate sutenabil, fiind deturnate, distruse, blocate). Caci oamenii mai inchiriau camera, ofereau si vindeau diferite servicii si produse
s2) viitorul familiilor: prin reducerea spre zero a angajarii copiilor in turismul local (care ar fi putut depasi 2000 locuri de munca)
s3) referitor la lac:
s31) nu mai ai pe unde sa ajungi / vezi lacul (din cele 26+ iesiri publice la lac, multe sunt inchise abuziv, nu au fost refacute – amenajate (o singura exceptie partiala – caci s-a facut betonare, fara avize si peste deversarile ilegale de ape pluviale nefiltrate / dar cu bani PNDL)
s32) din lac nu se mai preia: peste (intre 300 si 1200 kg/zi x 250 zile/an – intre 1918-1986), raci, scoici (ceea ce era principala si cea mai ieftina si accesibila sursa de hrana si bunastare)
s33) nu mai ai voie sa inoti in lac (pentru ca a devenit cale navigabila si “cineva ar mai trebui sa faca ceva” inainte de a mai fi voie. Astfel ca cel mult gasesti “Scaldatul Interzis!” si amenintati cu amenzi
s34) infrastructura de turism (capacitate maxima 34.000 turisti/zi/weekend) a fost dezmembrata, distrusa, vanduta (ilegal).
s4) referitor la paduri:
s41) intrarea in padure este interzisa si poti primi amenda (conform modificarii din codul silvic, art 54 din L 46/2008)
s42) desi au fost paduri ale statului publice, de agreement si chiar si parte a Rezervatiei Naturale Snagov  – cumva (ilegal) au aparut propietari privati. Se fac si taieri “la ras”, au disparut peste 3000 de arboi seculari. Au aparut constructii.
s43) in padure se trage cu pusca si se fac ture cu ATV-urile (desi sunt declarate si paduri de agrement si destinate plimbarilor populatiei)
s5)  locuitorii au fost sărăciți succesiv prin: preluarea terenurilor de la lac de “revolutionarii” lui Iliescu / terenurile micsorate cu 12% si transformate in terenuri inferioare (cei cu teren de la lac au primit in vatra satului si acestia in extravilan etc.) / cei 800+ care au lucrat in turism si-au pierdut locurile de munca

t) o parte din noile invesitii (circa 10 pensiuni: SAPARD, Phare etc.), noi hoteluri (+renovari) si restaurante, alti furnizori – poate (la inceput) au incercat (prea putin) sa ii cunoasca si sa colaboreze cu ceilalti. Dar de-a lungul anulor s-a resimtit mai mult ca fiecare a dorit si incercat sa asigure singur totul (si nu a reusit – cum era si previzibil, sau rezultatele financiare au devenit mult mai mici – comparativ cu capacitatea si gradul de utilizate normal).  Toti acestia par sa nu fi inteles ca la Snagov oamenii vin perponderent pentru o zi (mult mai putin si pentru cazare) si vor seturi de activitati si atractii care sa poata fi grupate in ceva pachete cu masa inclusa si care sa le ocupe 5-7 ore. Turistii nu vor sa stea doar in perimetrul unui restaurant / locatie si vor sa vada si lacul si padurea si ceva cultural si ceva curiozitati, sa faca miscare, sa inchirieze ceva etc. Un turism de zi cu mobilitate in cadrul deosebit al Snagovului. Nu prea vine nimeni doar pentru un singur element (doar mancare / cazare) … Decat poate la 

C) CONCLUZII provizorii (30 de ani după 1989)

1) chiar si cu cat si ce a ramas din patrimoniul natural si cultural al Zonei Snagov – tot reprezinta un mare potential si se pot face foarte multe. In lume exista multe destinatii de succes, cu atractii si resurse naturale si culturale aproape inexistente – cu ceva investitie HoReCa dar cu cu servicii si promovare – exceptionale (si au si succes). Deci sigur se poate (mai) si poate fi bine
2) ce si cat s-a furat: s-a furat prost si vizibil si ilegal. Astfel ca raman multe modalitati de recuperare / remediere. Plus ca niciun investitor (banca, finantator, partener strain etc.) nu investeste fara „due dilligence” – adica fara a verifica cat de „proprietar” esti. Si daca sunt prea multe semne de intrebare – mai bine nu risca la Snagov. Deci (de exemplu) a detine imobile ori terenuri (padure) fara acte ori cu acte care sunt sau par (ori pot) a fi „reconsiderate” – inseamna ca de fapt (mai ai) un activ (bun) care nu mai are piata secundara (credibilitate – viitor). Si poate este mai bine sa revina (si mai repede) la stadiul initial (al comunitatii, al tarii etc.)
3) Snagovenii (localnicii) au un set de obiceiuri, traditii, credinte si chiar si superstitii. Mai ales legat de lac, malurile acestuia, schimbarile de soarta asociate familiilor etc. Unele au mai fost mentionate (recent) chiar si in ceva documentare. Altele mai apar in cultura orala. Functie de cum ar fi prezentate, se poate avansa catre segmente destul de diferite (ceea ce – oricum duce la re-branding – care ar trebui sa fie pe baza de proiect comun)
4) in ultimii 30 de ani au aparut un nou set de resurse si forme de infrastructura – care pot fi percepute si integrate in mai multe configuratii posibile, pentru o potentiala relansare eco-turistica a Zonei Snagov: Muntenia a devenit Snagov Club si chiar ofera servicii de 5 stele / Hanul Vlasia 4 stele / Hotel Miraje / Complexul Artha Park / Gradina Vlahiia / Pizza Lions / un centru Spa / o retea de drumuri (DJ101) si in localitati – imbunatatite / transport public comun de calitate la numai 1,5 lei (adica cam la jumatate din pretul din trecut: 195x-198x) / Colectiile Muzeale Snagov / Centru de Informare Turistica / Centru de Biodiversitate / Arii naturale protejate cu materiale de prezentare si ghizi / Prima Evadare – cel mai mare tur ciclist din sud-estul Europei / cateva trasee marcate in padure si mai multe prin localitate si pe lac (chiar si cu audioghid si unele si in engleza) / cateva initiative legate de asigurare de caiace, sup, vaporase, biciclete etc.
* Nu am inclus in enumerare locatiile despre care am primit dovezi ca functioneaza ilegal ori sunt mari neclaritati si suspiciuni (ii rugam sa faca dovada rezolvarii problemelor). Si nici activitatile ilegale in arii naturale protejate (skijet, ski nautic) ori cu ATV-urile prin padure, ori focuri de artificii si petreceri nocturne abuzive care deranjeaza intreaga comunitate etc. Timp de 4 ani (2009-2013) cativa furnizori locali au colaborat (punctual sau mai consecvent si prin agentie de turism locala si au avut si experienta lucrului cu grupuri mari de sute si chiar mii de turisti). Oricum (la un moment dat) va apare si un mare dezvoltator integrat local – atras de resursele existente. Dar pana atunci poate se dezvolta si o retea locala robusta (precum in Bellagio – Como etc.)

5) toate acestea (si chiar mai detaliat) – poate merita sa fie si publicate … Dvs. ce parere aveti?

>> Vă invitam sa comentati / completati / corectati / detaliati (puneti intrebari) – legat de orice parte si aspect din acest material (versiune draft 1.0). Impreuna – il putem ajusta si prezenta (mai convingator) noilor generatii ca Snagovul a avut un trecut (cu multe momente si sclipiri – mult peste cele din prezent). Si ca au existat si in trecut vremuri chiar mult mai bune si cu multi oameni buni, destepti, harnici si muncitori – cel putin in masura in care in prezent se experimenteaza (caci asa mai sunt – cicluri istorice), extreme opuse.

D) Ce este DE FĂCUT
a
) reunirea (macar) a unei părți din cei direct implicați / interesați de (re)lansarea (eco)turismului în Zona Snagov. Trebuie pornit de la resurse (patrimoniu natural si cultural – existent si recuperabil). rioritari sunt
: furnizori HoReCa + furnizori de servicii și agrement asociat + Liceul Mihail Kogalniceanu (care mai are 2 clase/serie, de turism) + 3 primarii riverane lacului + Consiliul Judetean + Agentia de Dezvoltare Bucuresti – Ilfov etc. Reevaluarea resurselor (comune), a motivatiilor – interesului si apoi a modalitatilor de colaborare. E suficient ca si numai 1/3 dintre acestia sa inceapa sa colaboreze si furnizeze servicii de calitate predictibile. Crearea de pachete comune (cu reduceri pentru segmente si bugete diferite). Stabilirea unei modalitati de comisionare intre parteneri pentru cross-selling.  Stabilirea nevoilor (+bugete + plan de actiune) pentru promovare si coordonarea grupului format + sistem de monitorizare – raportare, sedinte periodice si decizii de ajustare. Este necesar a se (re)introduce cel putin o evidenta si contributie (directa) sub forma unei “taxe de statiune” pentru turisti (ex: 1-3 lei, corelat cu obiectivele si oferta)
b) nevoi de infrastructura si obiective pe termen mediu (2+ ani) si lung (5+ ani). Pentru indeplinirea cerintelor din grila existenta (si prin 2012), unii privati chiar erau dispusi sa declare parcari proprii ca fiind publice (si se rezolva problema). Pentru nr. de parcuri, terenul de langa Gara Snagov merita si putea fi declarat parc dendrologic (date fiind diversitatea de specii de acolo – favorizat de solul foarte diferit de acolo), insa recent a fost dat de primaria Snagov, tertilor. Insa se mai pot gasi si alte solutii. Si orice alte nevoi – pot fi abordate similar. 
c) reobtinerea statutului de statiune de interes national (pentru ca numai astfel – noi investitii si/sau dezvoltari – extinderi – specializari si parteneriate) – pot beneficia si de co-finantari si granturi (partiale) din partea UE (deci ca preconditii de eligibilitate)
d) reconceperea unei strategii comune (deci pe termen lung), cu prioritati, fise de proiecte, preconizare (multiple) surse de finantare, alternative, parteneri (mai multe categorii etc.). Asa ceva si poate face si numai pentru un subgrup de furnizori (segment de piata si mix adecvat ca de exemplu: tinerii fara obligatii care lucreaza la corporatii si au un surplus de bani, vor calitate si folosesc mediul online). Dar exista peste alte 10 segmente (si pot fi adresate si comcomitent – cateva din ele).

# Pentru mai multe detalii , completarea (detaliata si cu referinte, poze, link-uri la filme etc) a prezentului articol si mai ales inceperea lucrului concret la cele mai sus enumerate, sunati la Tel: 0720 762 468 / [email protected]

Din întrebările turiștilor …

Și în sezonul 2018, 500+ de turiști au ajuns la Centrul de Informare Turistică din Snagov (sat). Cam din întâmplare (mai mult pentru că se rătăciseră în zonă), căutând Mănăstirea Snagov-ului.
De fapt  500 reprezintă doar cam cât am numarat în intervalul aprilie – septembrie, dar  numai în jumătate din timp (când a existat și prezență în Sos. Snagov nr. 78).  Probabil ca circa 1.000 ajung pe malul drept al Snagovului. Și circa 1800 ajung bine (direct la Mănăstire) – fără a include grupurile organizate (adică circa 6-14 autocare x40/pe săptămână = 400 x 4 = 1600/v/lună x 7 luni => 11.200 turiști/sezon). În concluzie, dupa circa 28 de ani de nepromovare consecventă a turismului la Snagov, nivelul a scăzut la circa 15.000 turiști/an. Față de o capacitate maximă de 34.000 turiști/zi (și performanțe de 4.000 turiști/zi pe lac cu – vaporașele).

* Turismul la Snagov nu mai este promovat național, în publicații, cataloage, hărți ori agențiile naționale de incomming.
De fapt autoritățile (locale și zonale) în mod intenționat (căci avem comunicări scrise și înregistrate – fără reacții) nu au depus documentațiile necesare în perioada 2008-2013 la Ministerul Turismului astfel încât din “stațiune turistică de interes național”, a rămas doar Snagov sat “stațiune turistică de interes local” și evident, fără nici un fel de finanțare (si mai ales – fără eligibilitate la fonduri UE – căci poate ar mai fi avut câte cineva, ceva inițiative). Iar reacția Primăriei Snagov la diferitele solicitări și propuneri făcute de Fundația Snagov (legate de oportunități, proiecte etc.) a fost că a desființat și taxa de stațiune (propusă de noi – de măcar 1 leu / turist / zi – astfel încât măcar de la petreceri să rezulte suficient cât să se facă minimul de semnalizări necesare – în zonă).

Dar iată un fel de top al celor mai interesante întrebări / cereri ale turiștilor (mai ales străini), repetate în fiecare an și care ar trebui (cel puțin) să dea de gândit:
1) Unde se află? (căci s-au rătăcit și nu mai înțeleg nimic … de 30- 90 min)
1) Cum pot ajunge la Mănăstirea Snagov, căci s-au rătăcit. Ce adresă exactă și nr. de telefon au (căci de ore – zile, nu reușesc să se lamurească)? Ce semne (marcaje turistice) să urmeze – pentru a ajunge acolo? Nu le vine să creadă când aud + înțeleg cum e cu transportul, cât durează, ce legături dificile există și de fapt cât va dura excursia până la Snagov (2x35km) – care credeau că le poate lua circa 3 ore (dus-întors) și nu 4-6 ore;
3) De unde pot primi o hartă (turistică)?  [Le arătăm harta pe banere color – detaliate și le recomandăm să îi facă poze cu telefonul / par surprinși dar nu comentează. Si nici noi nu indraznim sa le cerem costul de 15 lei pt hartile in tiraj mic, facute in 2005 – cand circa 10 ageni economici au promis ca vor contribui la costuri si apoi au uitat]
2) Pe unde pot ajunge la lac, pentru a se plimba de-a lungul malurilor?
3) Unde este stația de taxi-uri? De fapt – cum circulă transportul în comun? De ce (este așa cum este)? [este cam a-3-a întrebare, când ar dori să se întoarcă repede, să nu fi venit, când li se pare că totul a fost o greșeală]
4) există o ofertă/listă de activități (modalități) de a petrece niște ore în aer liber, mișcare, natură (lac – pădure)?
5) Unde pot mânca? Și în special – ceva cu pește și alte meniuri locale specifice;
6) Cum pot ajunge să vadă lacul? Unde ar putea (doar) să stea la marginea lacului? Pot închiria o barcă cu rame? 
7) De fapt – ce se poate face în (zona) Snagov? (de turiști – dacă tot au ajuns?)
8) De ce nu este mai vizibil (și bine organizat) Centrul de Informare Turistică? (dar apoi când le explicăm că este o iniațivă oferită de un ONG și  asistență  gratuită / voluntară – inițial nu cred, apoi apreciază și fie își cer scuze fie spun tot felul de vorbe de apreciere)
9) se poate sta (o noapte) într-o casă tradițională (țăranească) și avea o experiență arhaică? Uneori: există un Camping? Sau ceva gen Hostels?
10) Ce este unic în Zonă? Există ceva memorabil? De ce nu există nimic mai vechi de 30-50-100 de ani?
11) unde există un “loc safe“: WC, sa te speli, să mănânci (și să nu te îmbolnăvești), să fii în siguranță? Ce locații  / restaurante de 4-5 stele (adevarate) – există? [această suită de întrebări – reapare la momentul 2 de pesimism și când sunt dispuși să bugeteze mult mai mult decât doreau, doar pentru a reduce din riscuri și a se reconecta cu locuri și infrastructură cu servicii și comportamente predictibile]

Uneori, prind curaj și pun câteva din întrebările specifice (pe care le au pregatite – și pentru care au riscat/venit la Snagov):
a) .. despre Vlad Țepeș / Dracula ..
b) .. despre Ceaușescu (unde a locuit + dacă se poate vizita) / Comunism / cum era atunci în comunitate, în România ..
c) .. despre cum a fost și este viața .. la țară (a unui român – obișnuit)

# Undeva, pe parcursul acestor întrebări / clarificări, prind curaj (cel puțin în raport cu noi) dar datorită diferențelor (așteptări – realitate), au nevoie de un timp (15-20 min) și o reconsiderare a programului  pentru restul zilei.
Circa 33% explorează locația (atât pentru ce li se spune că există căt și pentru că au nevoi de puțină odihnă și refreshment).

Din aceștia, cam 60% ajung să fie foarte plăcut surprinși de ceea ce descoperă și mai ales despre ce și cum li se prezintă. Iar din aceștia, cam 25% concluzionează că îi suprinde cel mai mult în România faptul că deși există multe lucruri interesante și frumoase (de vizitat / auzit / înțeles), nu există infrastructura necesară și experiențele pe care le au sunt prea variate (extreme), intense și cumulativ – devin cel puțin obositoare.

Până în final:
1) cam 25% se hazardează să încerce să schimbe 2 microbuze pt. a mai ajunge la Mănăstirea Snagov (căci și pt. a se întoarce la București, au nevoie de 3-5 ore)
2) cam 40% ajung să mănânce în zona (la restaurant 3-4-5 stele > unde le recomandăm)
3) cam 15% decid să se întoarcă imediat – către București
* Deși cam 98% sunt politicoși, cred că 85% sunt dezamagiți de ce există și (cu tot efortul nostru) ceea ce reușim este ca în loc de jumătate dintre aceștia, să dea referințe negative în mod proactiv, rămân doar circa 7% (și la un mod general).

Notă: spre comparație, vă invit să căutați frecvența și ponderea feedback-ului negativ al străinilor, legat în special de interacțiunile pe care le au la Mănăstirea Snagov (cu personalul). Nemulțumirile sunt în circa 70% legate de oameni și nu atât de puținătatea (spre zero) a atracțiilor / informațiilor / detaliilor scrise / a explicațiilor.

PROBLEME / NEVOI:
1) Turiștii straini au nevoie de dovezi credibile (ex: referinte pozitive in TripAdvisor etc.) – ca exista o oferta diversificata si de calitate predictibila. Ar putea fi un start bun (si fara ajutoare “externe”) – chiar și dacă din cele câteva sute de turiști (străini) per an, (cu vorba bună + muncă) s-ar face efortul necesar și s-ar obține chiar și numai câte 8-15 referințe pozitive pentru fiecare din cele circa 15-25 de locuri mai importante din Snagov (patrimoniul cultural + natural + activități în zonă + oferta HoReCa)
2) majoritatea ofertei HoReCa (curentă) este autosuficientă și obtuză (aproape zero – orientare către satisfacerea clienților). Parcă consideră că impresionează prin assets (clădiri), comparații (imaginare), apartenența la diferitele grupuri de afaceri și istorii + relații pe care le au (de parcă ar conta – pentru un turist străin)
3) nu se înțelege că “venitul la Snagov” (din metropolele București și Ploiești) – este focalizat pe ce poți vedea + face pe parcursul a 2-4 ore, la care se poate adăuga sau nu și o masă bună. Și mult prea puțin contează .. (de exemplu) cazarea…
4) aproape s-a uitat că Snagovul a avut o infrastructură și capacitate de primire funcțională de 34.000 turisti de zi/zi de weekend. Și mai ales nu mai există compentența, capacitatea de organizare + muncă + preluare a responsabilității și riscurilor asociate

Open chat
Concret: CUM putem - ajuta?