2027 > 100 de ani de la Inaugurarea “Aşezământului Cultural Ing. Ionel C. Băicoianu” din Tâncăbeşti
Cercetare şi sinteză realizată de Constantin Turmac (președinte – Fundaţia Snagov) şi Georgiana Nicoleta Turmac (Prof. lb. română – Sc. Gim. Tâncăbești). În continuare se prezintă o selecție sumară, utilă pentru continuarea colaborărilor cu o serie de părți şi entiăţi cu care se dorește (şi propune):
1) a se redescoperi şi recunoaște contribuția si meritele familiei Băicoianu pentru (comunitatea) din Tâncăbești şi chiar la nivel național;
2) a se (sponsoriza / aproba) (re)facerea plăcii de marmură (distrusă de comuniști prin 195x);
3) a se pregăti sărbătorirea în 2027 a centenarului şcolii (şi poate a se relansa suite de activități similare conceptului de Așezământ Cultural – cum a fost conceput și utilizat circa 13 ani în perioada interbelică);
4) a mai completa detalii despre una din cele circa 160 de personalități (din Zona Snagov) incluse în Colecția Muzeală Snagov.
Constantin Băicoianu (n. 1871 – d. 1945) a fost o personalitate complexă, cu multiple preocupări şi realizări.
Profesional – a fost un economist român, director administrator la Banca Națională a României, președinte al comitetului de direcție de la Monetăria Statului. – context în care a abordat o mare diversitate de subiecte şi proiecte.
După 1900 a locuit la Tâncăbești (în calitate de moșier) unde a făcut extrem de multe pentru comunitatea locală: biserică locală (+casă parohială), școală- așezământ cultural (+casa directorului), dispensar, (un fel de) cantină publică, băi comunale, cor permanent, monument, (re) facere pod etc. Şi mai ales felurite moduri de ajutor a comunității locale: agricultura (semințe, loturi gratuite daca experimentează cu noi semințe – culturi şi tehnologii), ajutoare directe, sponsorizări – concursuri şi o mulțime de evenimente locale cu relevanță națională.
* Ca toţi cei care fac lucruri utile şi relevante, a reușit să “deranjeze” pe nemți, pe comuniști, pe anti-regaliști, anti-religioși etc. Astfel încât după 1940 (si pana in prezent) s-au făcut eforturi concertate de “uitare” a contribuțiilor şi realizărilor sale.
Fundatia Snagov a pregătit deja un articol mai complex/detaliat (după circa 70 de ore ce căutări în arhive / biblioteci) + interviuri pe teren etc.
Vom publica articolul după clarificarea ultimelor 6 aspecte în curs de clarificare (..).
Mulțumim următorilor colaboratori:
1) Directorului Sc. Gimnaziale Ghermanesti (care administrează în prezent şi Sc. Gimnazială Tâncăbești): Dl. ? (care a ajutat cu ?);
1a) d-nei Prof. Inv. Primar – Leuștean Mihaela (pt.: clarificări / recomandări / ?poze – interviuri);
2) Marian – Daniel Vasluianu – Preotul Parohiei Tâncăbești ( pentru: ?);
3) XYZ pt. detalii suplimentare si clarificări;
3a) localnici: X- Y – Z – Q – P – R 3b) bibliotecar G // 3c) specialist M;
4) Georgiana Nicoleta TURMAC Prof. lb. română la Sc. Gim. Tâncăbești (pt. discuțiile cu elevi, părinți, alti profesori etc.) in căutarea / confirmarea unor detalii “uitate”;
5a) BNR – Banca Națională a României (pt. acces la fondul propriu) / Pentru colaborări la Acțiunile – Evenimentele: 1+2+3);
5b) Primăria Snagov (Pentru colaborări la Acțiunile – Evenimentele: 1+2+3);
5c) Direcția Județeană de Cultură – Ilfov (Pentru colaborări la Acțiunile – Evenimentele: 1+2+3);
5d) Inspectoratul Şcolar Ilfov (Pentru colaborări la Acțiunile – Evenimentele: 1+2+3);
6) Sponsori – punctuali (pe una sau mai multe elemente ale proiectului 2023-2027+): ?.
Pentru COMUNITATEA locală, Constantin Băicoianu a construit cam tot ce era lipsă – necesar şi la o calitate şi nivel de organizare – similare cu cele mai performante infrastructuri (rurale) – la nivel European:
> Prima BANCĂ Populară la Znagov (din zona rurală din România, transformată din societatea pe acțiuni din 1900 / prin ? avea un capital de ?) [amplasare / clădire?];
> BISERICA din Tâncăbești (= refacere- Ctitor – pe noul așezământ) + casa parohială;
> Contribuție la decizia județeană de (re)facere a PODului peste Snagov (cu cedare de teren din moșia proprie);
> Contribuție la decizia de realizare > ”Monumentul Soldatului Necunoscut“ (sculptor D. Măţăoanu) / sculptor Burcă), amplasată (tot) pe terenul (moșia proprie). De fapt (ulterior) s-au identificat şi morții locali din primul război mondial şi au fost menționaţi explicit;
> Așezământul Cultural “Ing. Ionel C. BĂICOIANU”: ŞCOALA PRIMARĂ / Grădiniţa / Biblioteca / Ateliere lucrative / Muzeu – Expoziţii / Cor – Dansuri etc. * Infrastructură de 7.000.000 lei (şi 1.000.000 lei pentru fondul din primul an de funcționare). Apoi premii anuale de zeci de mii de lei (pentru elevii participanţi la diferitele evenimente extra-şcolare)
Notă: pentru toate evenimentele (aproape săptămânale între 1927-1939, acoperea toate costurile invitaţilor, organizatorice şi mesele finale de la locuinţa proprie …;
> “DISPENSARUL MEDICAL Dinel-Cârnul-Munteanu” (în memoria celui de-al doilea copil al d-lui Băicoianu) decedat in 1926.??.??) la Paris. (?data punerii pietrei de temelie) [amplasare / clădire?]. Cu tot cu locuința decentă pentru medic;
> Școala de menaj (un fel de cantină socială – în special pentru elevi care primeau mic dejun si prânz – chiar cu 2 feluri, dar şi pentru tinerii din comunitate, în caz de nevoie);
> Baia populară : proiect început (nu este clar dacă şi cât timp a funcționat) [+unde – exact a fost amplasată/ din documente rezultă: pe lângă școală];
> Cor permanent al flăcăilor și fetelor din sat (începând chiar înainte de 1927 şi până în 1939). In mod consecvent si performant din 1927 – prin corul „Dinel” – cu care s-a participat la majoritatea evenimentelor locale şi multe concursuri din Capitală (unde s-au câștigat multe premii importante).
Notă: Mai multe detalii: a) în Panoul de 16 pagini A4 (realizat şi propus a fi afișat la sediul Scolii Tâncăbești) b) info sintetizate la sediul Fundatiei Snagov
Şcoala > Așezământul Cultural “Ing. Ionel C. BĂICOIANU”
În anii 193x, Şcoala din Tâncăbeşti a fost considerată un model şi exemplu la nivel naţional. Similară cu şcolile din Europa. Motiv pentru care de multe ori a şi fost vizitată de diferite delegații (schimb de experiență etc.).
De fapt CB şi-a propus şi realizat mai mult decât o școală (chiar model). Un așezământ cultural. Similar cu cel realizat de Nicolae Iorga (si altii). Adică un loc cu o infrastructura deosebita, suite de evenimente diversificate, loc de întâlnire si perindare a multor personalități – unde in timp să se ajungă la a se produce (realiza local) chiar contribuții cel puţin culturale – relevante național.
Concepția si apoi dotarea așezământului au fost deosebite (iată câteva detalii – aşa cum sunt prezentate în unul din multele articole din epocă – din primii ani de funcţionare):
1) Școala 2) Casa Directorului (actuala grădiniță) 3) Gardul + Fântâna + Grădina amenajată
0) Într-o curte spațioasă de mai mult de 5>6000 m. p., împrejmuită, în față ,cu grilaj de fier, cu trei porți grele şi de trei laturi, cu ulucă grea de 2 metri, răsar trei corpuri de clădiri: școala, locuința directorului şi dependințele, dintre cari școala domină satul şi împrejurimile până departe spre satele vecine.
1) Școala (primară), clădire cu trei etaje, cu 23 încăperi, dintre cari:
> Parterul cu secția industrială, într’o sală spațioasă pentru cursuri teoretice ale învățământului complimentar, 2 ateliere pentru lucrul manual și sala de expoziție a produselor industriale ale acestor cursuri.
> Etajul I: patru clase ale cursului elementar, largi și luminoase, două vestiare și două cancelarii cu sălile lor.
* Atât între saloanele de la parter, cât și între cele dela etaje câte o sală imensă, în care se deschid toate celelalte, așternute cu mozaic şi bine luminate, oferind loc propriu pentru serbări.
> Etajul II cuprinde deoparte şi de alta a unui coridor și a unei verande în mărețul stil românesc al balcoanelor, muzeul şi biblioteca populară, înzestrată de ne acum cu câteva mii de volume. (3000 în 1927).
Bogăţia mobilierului, confecționat, cu dărnicie după toate cerințele igienei şi principiile didactice, din materialul cel mai bun.
Creațiunile ultimelor descoperiri ale științei nu lipsesc.
Pe lângă cinematograful instructiv, există aci și o instalatie radiofonie, ca o demonstrație netăgăduită a forței creatoare a științei moderne.
2) Casa directorului ca și dependințele sunt cu aceeași dragoste făcute ca și școala, nelipsind nimic din gospodăria vrednică de pilduire.
3) Fântâna scoalei arată desăvârșita conceptie a creatorui acestor lucruri, fapt arătat şi de grădina şcolară, despărţită de curte.
Iată o școală modernă, o școală model pentru cei ce vor să se ocupe cu acest soiu de îndeletniciri nobile.
Şi ca să se ştie, e de adăogat că milioanele (8) ce s’au vărsat aci nu sunt rupte din vre-o avere prea mare, adunată prin cine ştie ce „lovitură”, sau prin vreo clipeală de noroc, ci prin cea, mai vrednică şi încordată muncă. Iată fericitul exemplu de muncă rostuită, de cheltuală raţională şi, mai presus, și de neam, ce ni-i dă prin operile sale culturale neobositul director al Băncii Naționale, d. Constantin I. Băicoianu. . “
Link la varianta AUDIO a principalelor Mesaje din Cuvântarea de la Inaugurare a d-lui C.I. Băicoianu:
> În perioada 1927-1939 – aproape în fiecare duminică au fost organizate evenimente culturale, educaționale, conferințe, concursuri, spectacole etc. De regulă duminica (după slujbă, de la ora 3:00) şi în zilele de sărbători (naționale / religioase). Şi în special în perioada Noiembrie-Martie.
> La Tâncăbești au fost aduși “Oameni de seamă ai țării” (majoritatea) cât şi societăți corale, artiști ai Teatrului Național, ai Operei Române, numeroși profesori-cercetători-specialiști. Devenise chiar atracție națională pentru multe delegații (şi inter)naționale – venite chiar şi pentru schimb de experiență etc.
> Corul “Dinel” (al flăcăilor şi fetelor din Tâncăbești) era dublat de Corul Școlar (şi acestea au rivalizat cu multe societăți corale din Capitală şi naționale, câștigând şi premii importante şi aprecieri inclusiv la Ateneul Român). Mereu erau în programe şi dansuri populare ale formației locale, împrospătată anual.
> Așezământul ajunsese să tipărească propriile broșuri educaționale şi relevante cu noutăți (tehnice+).
Surse: Presa interbelică / Publicații de specialitate (din epocă) * Lista completă: la Fundatia Snagov
ALTELE (de explorat + interpretat)
Dpdv profesional, în Wikipedia sunt enumerate principalele contribuții. Care sunt multe, pe teme relativ foarte diferite, toate vizând cam același lucru: bunăstarea națională.
De-a lungul anilor (şi accidental – prin prietenii din anticariate) am văzut mai multe cuvântări – broșuri (pe care nu am putut sa le cumpăr atunci, având buget limitat si alte priorități).
În Biblioteca BNR am regăsit câteva (din păcate mai puţine decât – deja – ştiu că există):
1) Banca națională în timpul ocupaţiunei Noembrie 1916-Noiembrie 1918 / Contribuție la politica financiara a germanilor în România ocupată * București, Tipografia UNIVERSALA I. Ionescu, 1919
2) La mormântul lui I.G. Bibicescu * Cuvântare rostita in ziua de 7 maiu 1924 la Turnu-Severin de C.I. Băicoianu – Directorul Băncei Naționale a României * București, Institutul de Arte Grafice EMINESCU, 1924
3) Tracțiunea mecanică în Agricultura ca mijloc contributiv la rezolvarea crizei agricole * Extras din “Economia Națională” No. 1, Ianuarie 1930 – Anul LI * București, Tipografia NATIONALA Jean IONESCU
4) Contribuțiuni la restaurarea situaţiuniei noastre agricole si combaterea crizei agricole prin îmbunătățirea însămânțărilor * Extras din “Economia Națională” No. 9, Septembrie 1930
București, Tipografia NATIONALA Jean Ionescu
5) Omul ca factor pentru combaterea crizei agricole * Extras din “Economia Națională” No. 10-11-12 * București, Tipografia COPUZEANU, 1930
6) Istoria Politicei noastre Monetare si a Băncii Naționale * București, Cartea Românească, 1932
(În) Prefaţă: “Închin această lucrare memoriei scumpilor mei copii: Jonel şi Dinel”
7) Prin raționalizarea agriculturii spre însănătoșirea finanțelor publice * Extras din “Economia Națională” No. 8-9, August-Septembrie 1934 * București, Finanțe si Industrie, 1934
Trebuie menționat (şi în timp – colectate), materialele editate (în mod intenţionat) pentru şi prin “Biblioteca Așezământ Cultural “Inginer IONEL C. BĂICOIANU”. Iată un exemplu (aflat în Colecţiile Muzeale Snagov):
a) Rolul mișcării culturale pentru ridicarea neamului Românesc * Cuvântare ținută la Tâncăbești cu prilejul șezătoarei din 30 Aprilie 1939 – de Vasile Militaru
Iată câteva gânduri şi impresii (disparate) ca după circa 2 ore de răsfoire a materialelor mai sus enumerate:
1) (din prea mare modestie .. rolul real al lui C.I. Băicoianu în perioada ocupației germane 1916-1918) nu apare în publicațiile proprii ale BNR (şi trebuie căutate alte surse – indirecte)
2) Rolul real al lui Ioan G. Bibicescu (cu si din similara modestie) – nu a fost prezentat suficient nici in epoca si nici chiar la cuvântarea de la înmormântarea acestuia. Dar din discursul d-lui C.I.B. pare sa rezulte un fel de rol de mentor-model al lui IGB pentru CIB (ca valori şi mod de acțiune)
3) Pentru CIB rămâne o puternică constantă, suferința legată de pierderea celor doi copii (menționați şi în prefața importantei lucrări despre Istoria BN)
4) CIB a avut constante preocupări legat de refacerea – relansarea – diversificarea – modernizarea agriculturii românești (şi îmbunătățirea vieții şi condițiilor țăranilor). Atât la nivel național cât şi la Tâncăbești (vezi loturi gratuite – experimente – prezentări şi educație, proiecte şi exemple personale cu implicarea localnicilor)
5) (presupun că pe modelul Şcolii de vară Valenii de munte- ” a lui Nicolae Iorga – care a venit si la Tâncăbești), s-a avut în vedere realizarea unei colecții locale (dar relevante național) de materiale legate de realele şi relevantele probleme şi provocări din viața economică a românilor
6) CIB a lăsat o moștenire complexă şi valoroasă. Care merită analizată (şi corelată: național – local / teoretic – practic / etc.). Presupune un demers de câțiva ani (colectarea materialelor publicate) şi un efort continuu de re-interpretare (ceea ce ar putea fi un excelent proiect școlar pentru profesorii – elevii – comunitatea, cel puţin din Tâncăbești).
7) tot ce am reușit să regăsesc despre CIB, pare a fi o mică parte din ce ar putea există. Pe altă parte, ce se știe local despre CIB este aproape zero (în acest moment) – “spălarea minților” din etapele 1950-1989 şi 1989 – prezent, fiind evidentă.
8) Astfel de etaloane (modele) pot pune presiune (prin contrast) pe elevi, profesori, directori, primari etc. In sensul ca daca (încă) de prin 193x se făceau local atât de multe si bine, de ce in prezent se face (doar) … cat se face. Comparații care nu au plăcut rușilor – comuniștilor si tuturor incompetenților (motiv pentru care ignorarea este soluția facila, caci discreditarea necesita mai multe resurse). Așa că rămâne o provocare daca şi cum s-ar putea asocia mai multe persoane (si 1-3 ani) pentru acest proiect. Înainte de a se (re)ajunge la principala provocare: “Şi în prezent, cu elevii existenți … CE FACEM?” (şi nu numai la Tâncăbești)
SCHIMBĂRI peste ani + “De (re)făcut”!
193?: Se pensionează I.C. Băicoianu (de la BNR) şi se opresc şi investițiile (în infrastructura) din Tâncăbești. |
1940-1944: România se aliază cu Germania + al 2-lea Război Mondial (nemții si-au reamintit de “opoziția” făcută de I.C. Băicoianu cu ocazia WW1). (Poate a contribuit la) Se reduc (până la încetare) Evenimentele cultural – educative (relevante național / regional) de la Tâncăbești De fapt se afișează chiar şi steagul german pe școală. |
1945+1952: Rusii se implică (consistent) in preluarea instituțiilor statului roman. Clădirile existente sunt “naționalizate”, bunurile + dotările “triate” în: |
1965-1989: În (noile) organizări administrative, Tâncăbeștiul „trebuie” sa rămână nesemnificativ. Vlădiceasca (satul învecinat) este chiar demolat integral. Se redă agriculturii cât mai mult… Chiar şi comuna Snagov devine o atracție (prioritar) pentru noua nomenclatură. |
1990+ : În lipsa cunoașterii trecutului (..), capacitată de felurite forme de ignoranță + nepăsare şi comoditate, din inerție (doar) se menține “tradiția” ultimilor 70 de ani. |
CONCLUZII:
1) (satul) Tâncăbești, are în 2023 (față de 1930 = deci după 90 de ani!) (în principal) doar infrastructura creată (interbelic) de familia Băicoianu: biserica / școală (+grădiniță) / ?Dispensar / ?(fosta clădire a băncii) / ? (+indirect prin influențare): monument / podul peste lac / ?
După 1940, cel mult s-au făcut întrețineri și reparații / modificări.
2) trecutul (..) nu este (chiar la nivel național) – în continuare – asumat şi valorizat (nici măcar când este cazul – pentru a nu se crea precedente). Astfel (cf. valorilor rusești) – tot ce este bun – dar nu este făcut de conducătorii prezenți – trebuie ignorat + omis + minimizat etc. Rămâne greu de acceptat de (şi de noii) “lideri” (validați politic) – orice ar putea eclipsa (orgoliile) noilor conducători.
De (re)Făcut: Placa de marmură (inițială) comemorativă (dată jos prin 195x de Ruși/comuniști
Fundatia Snagov are un set de propuneri şi mini-proiecte asociate pe care dorește să le discute cu potențiali parteneri (..).
Acestea necesită o sponsorizare (cumulată) de circa 5000 lei (pt. materiale) şi o soluție pentru cele încă circa 80 de ore de muncă necesare (suplimentare celor circa 40 deja realizate – din Mai 2023)
Notă: Pentru realizările din diferite atât de diferite (..) dl. Constantin Băicoianu (şi alţi membri ai familiei) ar merita abordări (chiar naționale – si deci in alte formate si bugetari). Dar pe moment urgenţa este ca măcar la școala (funcțională), cadrele didactice şi elevi să (re)descopere câte ceva despre adevărata istorie a şcolii, a infrastructurii satului etc.
Mai multe detalii la: 0722601830 / office@fundatiasnagov.ro