Ziua Racilor (27.10) Raci, pescuit, gătit tradițional (Zona Snagov) și alte surprize

Zona Snagov are multe obiceiuri și tradiții, asociate resurselor unice / atipice, modurilor de colectare – prelucrare – valorificare a acestora …
Fundatia Snagov menține și promovează principalele 4 activități tradiționale (pescuit, olărit – figurine, împletituri din fibre vegetale, țesături) – dar ar trebui considerate circa 20 ..
* Acest eveniment (legat de raci) – promovat anual – ar putea deveni unul din numeroasele evenimente regionale (cu un set de activitati/atractii asociate).  

… dacă ar exista mai multa înțelepciune și preocupare pentru progres prin muncă concretă … (nu tunuri imobiliare și alte “afaceri” bazate pe corupție etc.)

La nivelul anului 2020, oamenii nu mai au nevoie (alimentar) să consume raci. Mai ales că rezultă puțină “carne” per exemplar. Astfel că doar pentru conservarea tradiției locale, includem (ca exemplificare) o degustare opțională (la scara mică). O parte din raci îi creștem în mini-iazurile proprii și pe alții îi cumpărăm (și o diferență din raci mici – îi eliberăm anual în lacul Snagov). Cel mai bine ar fi să putem reface habitatele și pește + raci + scoici > să se poată consuma din lacul Snagov doar din surplusul natural (așa cum a fost până prin 195x).
# Cei care consideră prea “crud” ce se face cu racii, îi invităm să vizioneze cum se sacrifică puii – porcii – vitele etc. și să facă dovada renunțării la consumul de carne (și de fapt și de părți de plante care sunt tot forme vii).

1) Despre tradiția de la Snagov, legată de raci:
0) probabil – foarte veche – corelată cu momentul înmulțirii racilor, când aceștia ies la maluri și suprafața lacului cu miile, pentru circa 10-14 zile și sunt extrem de ușor de prins chiar și de copii
1) mâncatul racilor era și la Snagov “mâncarea săracului”. Prinderea nu era impozitată nici măcar de fanarioții de la Mănăstirea Snagov. În prezent a ajuns similară consumului ce creveți și fructe de mare: o delicatesa / raritate (la 40 lei kg de raci vii, revine cam peste 200-300 lei kg de carne curățată) [dintr-un rac, doar circa 18-23% este ceea ce se mănâncă: coada + ghearele + icrele femelei]
2) încă din 1874, Alexandru Odobescu preciza în “Câteva ore la Snagov” (de la pag.9) despre gustul aparte al racilor și plăticii de la Snagov;
3)  localnicii obișnuiesc să prindă/mănânce raci din lac, în special în perioada septembrie – martie (luni care au “r” în denumire).
Fiind post (conform tradiției ortodoxe), de Sfântul Dimitrie (26.10) este și “dezlegare” și deci se poate mânca de dulce (deci și carne). Astfel, în sâmbăta asociată sărbătorii (religioase), se “împarte” prin comunitate (“se dă” rudelor – vecinilor – cunoscuților) un meniu compus din: 5-7 raci fierți cu leuștean deasupra, o bucată de mămăligă, ceva must sau vin nou (0,5 litri) și un alt fel de mâncare, de regulă ceva cu orez (pilaf îi spun local). O explicație/credință/justificare locală cu iz religios ar fi că “racul se face roșu – în amintirea sângelui care ar fi curs de pe crucea lui Isus răstignit, sub care ar fi stat racul“. Mai exact – racul ar fi fost (cf. tradiției locale) cel care ar fi scos cuiele mântuitorului din cruce și din această cauză devine și roșu la fierbere…;
Referinte: crestinordodox.ro, doxologia.ro (+botez la majorat / + omorarea de serpi etc.), Wikipiedia.ro
4) racul a fost inclus de Fundatia Snagov și în sigla zonei Snagov, din motive legate asemănări de comportament (despre care există un alt articol)

Racul de lac = Astacus leptodactilus * Cei maturi au 12-15 cm. Pot ajunge și la 18 și foarte rar la 19-20 cm
Localnică "la împărțit" de raci fierți și gătiți în 2 feluri (ciulama și cu mujdei) din lacul Snagov
Protap traditional pentru prins racii * Din lac, localnicii îi prindeau cu un PROȚAP
Masa tradițională organizată lângă iaz (unde pot fi văzuți - vii - atât raci cât și alte 30+ specii vii, locale).

Câteva poze de la evenimentele organizate (anual) la sfârșitul lunii octombrie (corelat si cu Sf. Dumitru – 27.10):
Un link la Albumul Foto al editiei nr 3/2019:

Raci scoși din iaz ...
Fierbere raci (se aruncă de vii în apa clocotită - căci astfel vor muri cel mai rapid / ușor).
Fiecare "serie" de raci - se prepară foarte repede ...
Mostre - pentru (de)gustare raci (în scopul de a reaminti / menține) tradiția locală.
Demonstrație: ce se manancă + cum se desface / curață.
(de)Gustarea (tradițională) rituală ... (însoțită și de diferite explicații de context local, alte tradiții și obiceiuri)
Păpușele > Un alt fel de înger
Chimismul apei din IAZ se verifică și (eventual) ajustează periodic

Racii (de la Snagov) sunt specia Astacus Lepidactylus (vezi în Wikipedia) – care nu este (inca) o specie protejata. Alte detalii mai găsiți și aici).

2) AGENDA evenimentului (implicită – propusă)

# din care facem ce+cât putem (funcție de vreme / resurse / dorințele și ajutorul participanților)

PROGRAM (cu momente – module propuse, în succesiunea recomandată, însă mai multe se vor repeta când se formează grupuri de minim 5 doritori):

12:00 = Deschidere oficială
1a] [20m] Primire / Welcome + Networking
1b] [ 7m] Patrimoniul Natural si Patrimoniul Cultural al Zonei Snagov + rolul Fundatiei Snagov
1c] [ 7m] Tur de prezentare a locației (Centru de Informare Turistică / Centru Biodiversitate / Centru recuperare faună și floră)
1d] [ 5m][x7] Colectiile Muzeale Snagov > 7 teme
1e] [ 7m] IAZ / Jgheaburi / Fereastră submersă / Acvariu automatizat / Hrănitor
1f] [  5m] APA > LAC > 2 habitate > principalele Specii (enumerări): plancton – macronevertebrate  plante / pești / păsări / mamifere (cu rolul racilor în lanțurile trofice locale)
1g] [ 7m] Expo locale: IAZ / Jgheaburi / Fereastră submersă / Acvariu automatizat / Hrănitor
1h] [ 7m] Tehnici de Pescuit la Snagov (colecție de scule și imagini relevante / prezentare + exemple)
1i]  [10m] Racii (Astacus Leptodactylus): Prezentare Curiozități: Detalii științifice + Morfologie (planșă A3 color)

13:30 = Tradiții >> Prinderea racilor (demo) >> Gătire >> (de)Gustare
2a] [10m] Raci: Tradiții – la Snagov => “Povestea” [+ poze/exemple) cu Reconstituire (ca suită de momente: povestite … vizuale (poze-film) .. refăcute parțial]
2b] [10m] Raci: 3 Tehnici de pescuit (prezentare) + Exerciții: a) pe iarbă b) în Cuva IBC c) MiniIaz d) Iaz
2c] [10m] Gătirea tradițională a racilor (fierbere) * link
2d] [30m] Mâncatul racilor (cf. tradiției de la Snagov ) [degustare opțională / cu rol de „integrare” în tradiție]

*** ÎN PARALEL (copii / cei care doar vizitează / oricare dintre cei interesați) – formează grupuri de minim 5 participanți și se vor derula ACTIVITĂȚIle și CONCURSURIle (JOC-urile) enumerate. În măsura în care avem resurse (personal / raci / timp – loc etc.)
Opționale: măsurare Calitatea apei și reprezentarea comparativă (din surse diferite) + specii bioindicatoare (+racii) / Automatizări * link-uri

15:00 = CONCURSURI (etapa “serioasă” – căci anterior poate au fost doar de familiarizare și antrenament)

* NETWORKING (se poate rămâne / sta / vizita / discuta cu oricine despre … orice …

18:00 = ÎNCHIEREA OFICIALĂ a evenimentului (de regulă participanții mai rămân un timp pentru networking // voluntarii ajută la strâgerea de după eveniment)

3) CURIOZITĂȚI (legate de raci):

3.1) COMPORTAMENT:
a
) racii (în general) sunt nocturni și se hrănesc începând cam la o oră după înoptare. Iar ziua stau ascunși în diferite tipuri de găuri (adăposturi). Cei din lacuri, pot fi activi si ziua. Totuși raportul activității nocturn/diurn este cam de de 5/1.
b) sunt foarte curioși, teritoriali (revin la „gaura” lor), luptători, gurmanzi și chiar rapizi (pentru forma și mărimea lor)
c) În cazul în care este atacat (ori ataca el) racul își folosește cleștii mari. Cu cleștii mari pot strânge destul de tare (ocazional – dacă prinde un deget chiar cu vârful cleștilor, poate chiar să te însângereze puțin)
d) racii pierd în lupte frecvent câte un picior / clește / mustață sau parte a acestora. Și apoi după câteva năpârliri (2-4) membrul se reface în totalitate
e) deplasare: în mod normal merg înainte („cu fața”), prudent, folosind  8 picioare – eventual mai sprijinindu-se pe clești. Dar când se sperie (și se sperie ușor și frecvent) încep să meargă înpoi („cu spatele”) și chiar foarte repede. De fapt nu merg ci înoată – îndoind abdomenul (folosind coada). Caz în care parcurg rapid trasee greu predictibile (spirale, curbe rapide etc.).
Deci de la o deplasare relativ prudentă și înceată,”înainte” pot trece la un nivel de energie, rapiditate și viteză cu care (frecvent) chiar sperie mulți pradători 
f) în perioada înmulțirii (oct-nov), racul de lac (Astacus leptodactylus) – cel puțin la Snagov –are un comportament deosebit: urcă până la suprafața apei (ex: pe trestii ori alte plante, craci etc.) într-un interval de circa 2 săptămâni. Pare corelat cu primul val relevant de frig din sezon. Astfel că poate contează noul mix (special): temperatură – umiditate – presiune atmosferică (căci din lac ies vapori, temperatura apei fiind mai mare decât a aerului, apare ceata care se întinde de pe lac în pădurile învecinate și presiunea atmosferica este și ea neobișnuită). Apa lacului se răcește de sus în jos, relativ rapid – astfel că apare fenomenul de termoclină adică un fel de „strat” de apă gros de numai câțiva milimetri care separă apa mai rece de cea mai caldă, diferența fiind și de 3-5 grade.
Oare de ce racii ajung la suprafață lacului – unde se află și această termoclină?
Temperatura mai scăzută ori trecerea prin zona cu termoclină – să aibă un fel de rol de stimulare / comutare biologică (înmulțire etc.)?
Sau nivelul de oxigen să se fi redus la adâncime și vin la suprafață pentru nevoia de oxigen? Până când apa lacului se răcește și atunci și racii își reduc metabolismul și se descurcă cu și mai puțin oxigen până în primăvara? Căci toamna plantele acvatice cad pe fundul lacului și vor modifica și chimismul apei. Pe altă parte, cantitatea de oxigen (dizolvat) care mai intră în apa lacului scade în noua combinație de temperatură, termoclină, presiune atmosferică (ceață persistentă etc.)

3.2) MORFOLOGIE:
a
) Corpul are două părţi: cefalotorace şi abdomen.
a.1) Pe cefalotorace se află:
antene: 2 perechi: unele una scurtă şi bifurcată, iar a doua mai lungă;
ochi compuși (pereche) din mulţi ochi simpli, amplasați pe niște pedunculi cornoşi cu care vede bine în aproape toate direcțiile;
gura este în poziție ventrală, dotată cu mandibule tăioase;
5 perechi de picioare inegale, articulate, din care prima este transformată în clești, a doua și a treia având și ele niște mici cleștișori foarte utili mai ales în gestionarea hranei spre gură. Pentru ca au 10 picioare – le numim și decapode;
a.2). Abdomenul are mușchi puternici, cu un total de 7 segmente (primele 5 au un fel de piciorușe), împreună cu ultimele 2 segmente – mai late – formează  o coadă utilizată pentru a înota.
a.2.1) Adulții ajung la circa 12-14 cm (de la vârste de peste 7 ani). Foarte rar pot ajunge la 20 cm și trăi până la 20 ani;
a.2.2) au sânge transparent și o inimă în forma de pentagon (în contactul cu aerul, sângele devine albastru);
a.2.3) crustacee fiind, crusta conține chitina și calcar iar “pielea” conține pigmenți care la fierbere capătă culoare roșu intens
a.2.4) pentru a putea crește, năpârlesc (adică își scot crusta și apoi le crește repede, alta – pe seama rezervei de calcar din stomac). Adesea încearcă să își mănânce repede propria crustă (pentru a recicla substanțele din aceasta). Năpârlesc cam de 2-4 ori pe an, funcție de vârstă (+condiții de mediu). Astfel, timp de câteva zile, racul (fără crustă) este foarte moale și deci foarte vulnerabil (motiv pentru care supraviețuirea lui depinde de existența unui adăpost în care să stea ascuns)
b) amplasarea organelor interne este foarte interesantă (vezi planșa). De exemplu, stomacul este cam în … „cap”)
c) respirația și-o face prin spațiul dintre partea de jos a crustei și picioare, branhiile fiind atașate de baza picioarelor. Pot sta și pe uscat chiar și 3 zile, iar în condiții favorabile de umiditate, umbră și temperatură scăzută – chiar și până la 10 zile, deoarece spațiul unde se află branhiile menține umiditatea
d) chiar și pe uscat, au vederea, simțul tactil (prin antene)  și chiar și pentru vibrații (au pe crustă niște escrescențe) – foarte bune. De fapt, racii pot simți foarte rapid (chiar și dacă adie vantul) unde este o sursa de apă – către care încep a se îndrepta foarte repede;

3.3) HRĂNIRE:
a
) Este omnivor (=mănâncă aproape orice: plante sau animale pe care le fărâmițează cu cleștii mici către gură– unde le măruntește suplimentar cu fălcile. Cleștii mari folosesc la imobilizarea prăzii sau îndepărtarea intrușilor care vor să-i fure hrana. Omnivor fiind, are un mare rol în curățirea apei.
b) modul de hrănire este spectaculos (trebuie să vedeți filme: ex: cum mănâncă o râmă vie)

3.4) ÎNMULȚIRE:
Se împerechează prin octombrie-noiembrie (depinde de condițiile climatice)
Împerecherea are loc în două etape;
a) toamna (octombrie-noiembrie) are loc acuplarea, când masculii prind femelele cu cleștii și le transferă materialul genetic sub forma unor spermatofori. La începutul iernii, femela depune ouăle (icrele) care vor fi fecundate cu ajutorul spermatoforilor deja existenți
b) ouăle (icrele) fecundate sunt ținute de femela sub coada [piciorușele abdomenului]. Din circa 80 – 200, eclozează cel mult jumătate. Puii chiar ieșiți din icre (ouă) mai rămân atașați și adăpostiți sub coada mamei pana cand cresc si ajung la mărimea unui bob mare de orez (cel puțin 10 zile). În acest stadiu, pot deveni ușor hrana peștilor, astfel că foarte puțini ajung cu bine la sfârșitul primului an;
c)
capabili de înmulțire, devin după cel putin 4 – 5 ani
d) împerecherea  este agresivă (ca la majoritatea covârșitoare a speciilor). Pare să necesite un plan orizontal (ex: fundul lacului).

3.5) ECOLOGIE: (cel puțin după 2000, nu ar mai trebui să “judecăm” speciile – în principal – după “beneficiile” aduse omului)
a) racii sunt esențiali în lanțul trofic al unui lac: consumă multe materii aflate în prag de descompunere și sunt consumați (la rândul lor) de foarte multe specii (având deci un rol mare de reglare)
b) racii sunt buni bio-indicatori pentru calitatea apei. Adică prezența racilor într-o apă (lac) este o dovadă a calității bune a apei din punct de vedere ecologic. Iar apa lacului Snagov a fost atât de bună încât gheața adunată iarna în numeroase ghețării se vindea și punea direct și în paharele de vin (ex: cel puțin până în 1972 – chiar și la hotel Intercontinental / București – care era cel mai important hotel din București din perioada comunistă). Iar pescarii locali – făceau și ciorbă de pește (este adevărat – unii luau apa de pe fundul lacului, din apropierea izvoarelor lacului)

 3.6) HRANĂ pentru OAMENI
a
) În trecut, racii erau mâncați în special de cei mai nevoiași și săraci oameni (căci erau foarte mulți raci, ușor de prins și reprezenta cea mai ieftină sursă de carne/calorii). În prezent – racii au ajuns o delicatesă precum creveții ori fructele de mare (corelat și cu scăderea drastică a prezentei acestora și deci a efortului de pescuire etc.). Schimbare corelată și cu distrugerea apelor, lacurilor, habitatelor acestora (și deci a locurilor în care racii mai pot supraviețui și înmulți)
b) tradiția locală (la Snagov) susține (și pare mit) că racii se mânca în lunile care conțin  litera „r” (septembrie – aprilie). Când de fapt îi poți prinde (ușor) pentru că și apa devine foarte limpede (față de perioada verii) dar și pentru că timp de circa 2 săptămâni (oct-nov), chiar racii din lac, ies cu toții la marginea lacului, la apă mică ori la suprafață (cățărându-se pe trestii, crăci etc.) Localnicii asociază la Snagov racii și cu Sf. Dumitru (26.10) (vezi poza cu localnică din Ghermănești care în 2014 „împărțea” la vecini – mâncare de raci). Zi (perioada) în care racii ies „în număr foarte mare și fără frică de „dușmani”. Perioada în care localnicii, pur și simplu îi „adună” (în numai jumătate de oră puteai aduna 20-40 de exemplare mari (12-14cm). Notă: prin 192x, se putea vedea fundul lacului Snagov și la circa 6 metri (vezi Sadoveanu).
Astfel, localnicii consideră că în lunile mai – iunie (de exemplu) – când răcoaicele au puii încă atașați de abdomen („sub coada”) – e păcat să mănânci raci (totuși unii declară ca a mușca și mânca toate icrele – vii – reprezintă o delicatesă și gust deosebit …)
Notă: atingerea unui rac în perioada de năpârlire (când nu are crustă și este un fel de gelatină mișcătoare) – îți provoacă o senzație profundă și cam ciudată.

3.7) GĂTIT / MÂNCAT
a
) de la raci se mănâncă carnea din cozile și cleștii mari, care se scot cu mâna cu o anumită tehnică (vezi filmuleț). Se gătesc prin fierbere. Se mănâncă numai calzi, cu mujdei și mămăligă
b) „carnea” racilor reprezintă circa 18-23% din greutatea lor (deci puțin). Nu sunt foarte hrănitori (deși sunt foarte gustoși – gătiți bine) și este ceva muncă cu întreaga suită: prinsul din lac > gătitul >  curățatul lor. Dintr-un kg de raci vii (50 lei în 2022) rezulta cam 200 gr de „carne” și deci un kilogram costa cam 250 lei. Astfel că devine chiar mai scumpă decât crevetii / fructele de mare (adică – categoria „delicatese”)

3.8) DE CE SE FIERB RACII DE VII
a
) tradiție („așa se face” / „best practice” – cam cu toate crustaceele)
b) se crede că astfel (de fapt) ar suferi cel mai puțin (ca timp și intensitate) moartea lor fiind aproape instantanee
Notă: de fapt oamenii cred (cam despre toate speciile pe care le exploatează și omoară în interes economic ori ca distracție, că acestea de fapt nu ar simți nimic când le omorâm. Ceea ce este profund greșit căci toate au sisteme de simț cu reacții aferente și deci și cu întreaga gama de la neplăcut – la plăcut, plus scala de intensitate aferentă. Adică – ceva gen durere, sigur există la tot ce are sistem nervos, care există și la rac)
c) o presupunere (justificare din „popor”) este că racul ar putea conține bacterii dăunătoare în carnea lor și mai ales pe crustă. Iar prin fierbere, în apă clocotită, toate acestea ar muri. Astfel că prin (fierbere (= “sterilizare”) se elimină orice suspiciune a oricăror cârcotași (ori autorități etc.)
d) nu se consuma crustacee le (deja) moarte. Se recomandă fie congelarea or fierberea directă (adică proaspeți = “de vii”).

3.9) SOCIALE / CREDINȚE:
a
) la Snagov (și în România), au fost considerați mereu (până recent) „mâncarea săracului”. Până și fanarioții de la Mânăstirea Snagovului (care impozitau totul și drastic) nu au taxat pescuitul racilor
b) o credință de la Snagov [unică – din cercetările de până în prezent ale Fundatiei Snagov, documentate și cu poze și scurt interviu] consideră ca racul ar fi roșu pentru ca ar fi rămas loial lui Cristos și a stat sub cruce până la sfârșit, unde a și fost pătat de sângele acestuia. Astfel că de Sf. Dumitru (când se „împarte” după slujbă: adică localnicii – în special femeile – duc tăvițe cu feluri gătite de la unii la alții) se oferă suplimentar și o farfurie cu câțiva raci fierți. Care se mănâncă calzi, cu mujdei și mămăligă
c) tehnicile de pescuit raci – sunt interesante (vezi link)

3.10) ALTELE
a
) în perioada 196x-198x, în gimnaziu la orele de biologie, se făceau disecții (anatomie) și pe raci (alături de broaște și ocazional: păsări și mici mamifere). În prezent există alternativele multimedia (vezi și Youtube etc.) și astfel de practici nu se mai justifică

3.11) OMUL este cel mai mare dăunător și dușman al racilor:
a
) prin distrugerea habitatelor (apelor): reducerea apelor (desecări) / modificarea albiilor (escavări, betonări de maluri) / calitatea apei (poluare) / braconaj electric (moarte generalizată)
b) pescuit intensiv (a regresat – până aproape de dispariție, din cauza dispariției racilor)
Nota: după 2000, datorită poluării apelor și distrugerii accelerate a habitatelor, racii au scăzut foarte mult ca populații și locuri în care mai pot crește (natural). Probabil în câțiva ani ar trebui și ei incluși în lista speciilor protejate (mai puțin racii de cultură / crescătorii)
c) O problemă majoră a racilor în prezent o reprezintă speciile invazive. Odată stabilite în mediul natural, anumite specii de raci aduse de pe alte continente, s-au dovedit a fi extrem de agresive și rezistente la boli, astfel concurând speciile autohtone.

3.1) Fabula: Racul, broasca și o știucă (Alecu Donici) publicată în 1840


Racul, broasca și o știucă

Racul, broasca și o știucă
Într-o zi s-au apucat
De pe mal în iaz s-aducă
Un sac cu grâu încărcat.

Și la el toți se înhamă:
Trag, întind, dar iau de samă
Că sacul stă neclintit,
Căci se trăgea neunit.

Racul înapoi se da,
Broasca tot în sus sălta,
Știuca foarte se izbea
Și nimic nu isprăvea.

Nu știu cine-i vinovat;
Însă, pe cât am aflat,
Sacul în iaz nu s-au tras,
Ci tot pe loc au rămas.

Așa-i și la omenire,
Când în obște nu-i unire:
Nici o treabă nu se face
Cu izbândă și cu pace.

Note:
0) o analiză (cu/pentru copii și chiar adulți a fabulei – aici)
1) parcă seamănă cu partidele (policitienii), conslierii (de din primării), “munca în echipă”
2) alte fabule celebre: Musca la arat, Doi câini, Antereul lui Arvinte etc.
3) prin aceste fabule, pare că Donici este primul care surprinde (și) în scris, câteva trăsături comportamentale (populare) care (ne) “trag înapoi” (în grupuri, comunități, sate – ca popor/țară)

3.2) Sigla Fundatiei Snagov (=specificul Snagovului) conține un rac … (de ce?)

Motive:
1) pentru că (probabil) a reprezentat cea mai facilă și rapidă sursă de  hrană oferită de lacul Snagov. Și în timp racii și peștii de la Snagov – prinși și schimbați  în zonă (troc = pre-comercial), au creat primul “brand” al zonei (vezi și în 1873 – Al. Odobescu și apoi G. Antipa în 1907-1910 în “Pescăria și pescuitul în România” (1916).
2) comportamentul localnicilor (și de fapt al românilor) seamănă oarecum cu cel al racilor: și în condiții calme și clare, tot temători și suspicioși rămân, motiv pentru care merg încet “în față” și drept. Apoi, nu trebuie “sperietură” prea mare, pentru a vedea cum pot fugi (înota) foarte repede înapoi, în spate (iar alții – în avalanșă – se sperie unii de alții și foarte mulți țâșnesc și caută găuri pentru a se ascunde și proteja.

# Oare ce fel de vremuri și năpaste (pentru supraviețuire?) au mutilat atât de mult caracterele și comportamentele și apoi, în timp – au reușit să le includă și mai ales să o transmită din generație în generație?

Dumitru Draghicescu a suprins (mult mai bine) foarte multe  comportamente specific – românești în 1907: “Din psihologia poporului român” . Iată și o sinteză recentă – relevantă.

4) ACTIVITĂȚI propuse (pe durata evenimentului)

Recomandare: face-ți foto / film și posți în Eveniment și/sau life cu menționarea Fundatiei Snagov (a evenimentului) + Instagram (cu #ZiuaRacilorSnagov)

ACTIVITATI SPECIFICE (AS.x):
AS0. Atinge un rac viu + prinde-l cu mâna
            BT=5m // Grup 5+p
AS1
. Eliberează 3 raci (+ face foto / film și postează și în Eveniment)
       A1.a: mici în lacul Snagov (debarcaderul Central – la 350m) // BT=30m // Grup 5+p
       A1.b: mari în Iaz // BT=10m // Grup 5+p

AS2. Observăm cu lupele ori la microscop (conectat la TV) următoarele la un rac viu ori fiert (+foto – film postat și în Eveniment):
      A2.a: textura crustei (carapacei) în special în zonele cu “umflături”)
      A2.b: mustățile (și le comparăm)
      A2.c: ochii
      A2.d: gura – fălcile
      BT=20m // Grup 5+p
AS3. Hrănirea racilor (din Iaz / rămași etc.) BT=15m // Grup 5+p
AS4. Măsurarea unui set de parametri ai unor mostre de lichide diferite (apa din Iaz / mini-iaz / cuva racilor / lac / sticlă cu apă plată / sifon / alte băuturi
+ Completarea valorilor în Tabele (comparative)
# Discuții legate de diferențe, semnificații și implicații pentru diferite specii / habitate
BT=30m // Grup 5+p

AS5. Povestiri legate de: raci / lac / pescuit / (alte) tradiții asociate etc.
BT=7m // Oricine (pe rand)

Participarea “costă” 5 lei (=1 rac) și are rol de co-sponsorizare a evenimentului și activității Fundatiei Snagov

5) CONCURSURI / JOCURI (propuse) pentru Copii și Adulți

Participarea “costă” 5 lei (=1 rac) și are rol de co-sponsorizare a evenimentului și activității Fundatiei Snagov
Premii (implicite): P1 = 1 rac // P2= o porție de raci // P3 = câștigă toți racii concurenților * Însă trebuie să prindă singur(ă) XX rac în maxim X minute

C1. Prinderea unui rac:
       CU: a) minciog b) proțap c) mâna
       LOC: 1) pe iarbă 2) cuvă 3) mini-iaz 4) iaz
      // Criteriu: primul în max 3 min //  Grup: 5+p // Premiu: 3-2-1 cu 1-2-3 raci
Online: nu

C2. Băgatul unui deget între cleștii unui rac mare
+ ridicarea ușoară a acestuia și ținerea unui timp cât mai lung
      // Criteriu: racul să stea în aer cât mai mult timp // Vot // Grup: 5+p //

C3. Desenarea unui rac:
         LOC: 1) sediu > hârtie 2) online > JamBoard
      // Criteriu: cel mai frumos // Vot //

C4. Curiozități despre raci (numai după ce asistă la prezentare online ori pe TV local):
      // Criteriu: scrierea cât mai multor curiozități din cele prezentate (pe hârtie ori JamBoard) validate de juriu // Grup de 5+p //

C5. Curățarea unui rac (coadă – gheare – icre: complet)
      // Criterii: 1) cel mai scurt timp   2) record – în 5 minute // Vot // Grup de 5+p //

C6. Mâncatul de mujdei (ori pahare de … sifon)
      // Criterii: 1) cât mai multe linguri  // Vot // Grup de 5+p //

C7. Prinderea cu mâna a unui rac din apă (iaz / mini-iaz) [pe “ne-văzute” – prin pipăială în găuri etc.
      // Criterii: 1) în timpul cel mai scurt – maxim 10 min // Grup de 5+p //

C8. Aranjamente inedite din resturile racilor mâncați (colaje etc.)
      // Criterii: 1) cel mai frumos 2) cel mai ciudat 3) cel mai de groază // T=max 15 min // Vot // Grup de 5+p //

6) Link-uri utile

1) Album Foto (editia 3-a/2019)
2) Evenimentul Facebook
3) Racii din Romania (ghid si determinator) / www.crayfish.ro;   Wikipedia – en

Alte link-uri (varianta online):
3.1) JamBoard-uri: 1 / 2 /  3 / 
3.2) Album foto (poze – detalii)
3.3) Filme (colecții):  a) Cum se prinde // b)  Cum se gătește // c) Cum de “desface” și mănacă // d) Cum + ce simțim când mâncăm .. raci

7) Organizare + Sponsori / Parteneri / Voluntari 

Organizare a unui astfel de eveniment:
Racii sunt cumpărați (circa 50 lei/kg – vii / circa 3-6 raci per porție (depinde de mărime) – revine cam 20 lei la care se adaugă mămăliga + mujdei + caserola + șervețele deci 25 lei/porție) – le nivel de costuri directe (fara transport, manopera, regie etc.). Buget minim: 1000 lei
Locația are propriile cheltuieli directe asociate evenimentului (consumabile / curățenie inițială + ulterioară etc.) – circa 3 zile: 600 lei
Voluntarii (pe parte de pregătire) inițială (aprovizionare+) + pe durata evenimentului +  ulterior: 80 de ore (cumulat): transport + mâncare: 600 lei
Promovare Facebook: 200 lei
Regie indirectă repartizată: (benzină / comunicații / masă voluntari etc.): 500 lei 
TOTAL (minim – pt 40 participanți): 3000 lei
Observație: prețul/participant ar scădea foarte mult dacă ar fi peste 300 de participanți)

2022: Mulțumiri: 
    Voluntari: nea Ion, Isabela Nita, Iosif etc.
    Snagov Club pentru mămăligă + gătirea borșului de pește
2020
(07.11) > Mulțumiri dl. Dr. Lucian Pârvulescu – Universitatea Timișoara (pt. o serie de ajustări a informațiilor)
2017 (29 oct)  > Fundatia Snagov >> Ediția 1
2018 (25 mai) : Seafood Picnic by Taverna Racilor la Snagov (Complex Astoria) * circa 3000 de participanți (deci se poate!)
2018 (28 oct)  > Fundatia Snagov >> Ediția 2 (sponsori: Fundatia Snagov / dl. Toma Simionov / Snagov Club: 40 de mămăliguțe // voluntari: George Paliu, Nea Ion, tanti Cati)
2019 (27 oct)  > Fundatia Snagov >> Ediția 3 (sponsori: Fundatia Snagov / dl. Toma Simionov / Snagov Club: gătitul a 60 de mămăliguțe // voluntari: George Paliu, Nea Ion, tanti Cati)

Pentru a putea repeta (și mări) acest eveniment, ajutați cu:
1) Like > 2) Share > 3) Comentarii – recomandări
4) contribuiți cu câteva ore de voluntariat în săptămâna sau ziua evenimentului (organizare)
5) bani pentru cheltuielile aferente (consumabile etc. – căci mereu rămân diferențe de acoperit)

* Mai multe detalii la: office@FundatiaSnagov.ro / Tel: 0720762468

Open chat
Concret: CUM putem - ajuta?