| Pagină realizată cu ocazia Campaniei de Informare și Conștientizare “ANPLS chiar există! Informeaza-te și Protejeaz-o!” prin proiectul „Aria Naturală Protejată “Lacul Snagov” – Management adecvat prin revizuire Plan de mangement pe bază de studii ştiinţifice, Informare şi Conştientizare” cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională. * Re-Actualizată în 20.07.2019 cu ocazia re-depunerii (a-3-a oara) a documentației (de data aceasta și) la ANANP = Agenția Națională a Ariilor Naturale Protejate |
Justificare Extindere și Unificare – arii naturale protejate din Zona Snagov
Fundatia Snagov a redepus în 22.07.2019 pentru a 3-a oară (acum și la ANANP) documentația pentru extinderea ariei naturale protejate pe tot lacul Snagov și pădurile riverane (vezi detalii – documentația depusă în sub-pagina).
Din foștii Codrii Vlăsiei (care se întindeau de lângă Buzău, pe sub Târgoviște și Pitești, până spre Craiova și apoi spre sud până la Dunare), în prezent au mai rămas câteva păduri cu copaci (stejari, carpeni) multiseculari – în zona Snagov, în jurul lacului – lac care are continuitate (vezi specii) din perioadele tropicale (orhidee) sau (mini)glaciațiuni (vezi Fagus silvatica) – si chiar fosta mare Sarmatică (vezi unele specii de guvizi etc.).
Cert este că în 1952 (HCM 864) zona a fost declarată Monument al Naturii (Rezervație Complexă) cu suprafata de 1147,7 ha.
Ulterior prin Legea 5/2000 (și OUG 57/2007 completată prin L46/2011) s-a omis (ilegal) rezervația existentă și s-au înființat două mici arii naturale protejate. Dar lipseste cam tot – legate de acestea: documentații de înființare / comisii – context- ședințe – proceduri / documente operative necesare pt. gestionare.
A rezultat (și s-a profitat) o miză imobiliară de 960 ha de pădure riverană lacului Snagov, care a fost preluată prin schimb de diferite persoane (care par a fi și organizate).
Cert este că (și) limitele noilor arii naturale protejate: “Lacul Snagov” (100 ha) si “Padurea Snagov” (10 ha) sunt profund greșite și neadecvate (numai luciu de apă / necorelate cu habitatele a speciilor protejate etc.). Ba chiar exista mai multă biodiversitate (+ specii – populatii) în afara limitelor stabilite prin L5/2000.
În fond, ceea ce există se încadrează la categoria “zona umeda” (adică ansamblu: apă + cu maluri cu habitate specifice). Astfel încât împărțirea (L5/2000 > 2ANP) în “lac” și “pădure” este improprie pentru faună, floră, habitate, ecosisteme etc (sunt interdependente. Deci împărțirea curentă, din “birou” – este profund greșită).
Custodele (voluntar) [2007-2018] a realizat prin/cu cercetători POS-MEDIU) inventarierile speciilor și habitatelor, a rezultat și Plan de Management și Regulament (MO 380bis 18.06.2016).
În aceeași decadă zone din amonte (sit Scroviștea) și aval (sit Căldărușani-Dridu) au fost declarate și incluse în rețeaua N2000, deș aveau mai puține specii protejate / habitate / biodiversitate și mult mai puține studii științifice și monitorizări în ultimii 70 de ani.
Pentru a realiza protecție și conservare concretă, Fundatia Snagov (Custodele ANPLS) împreună cu voluntari și membri ai comunității, au făcut sesizări (inclusiv penale) precum și o mulțime de alte intervenții și acțiuni. Mai multe – finalizate cu succes vizibil. Însă rezultatele (datorate lipsei de reacție a autorităților), au fost în ansamblu – insuficiente pentru nivelul de conservare necesar – astfel încât pentru întreaga Zonă Snagov, a rezultat continuarea
unei înrăutățiri a stării de conservare.
> Pentru detalii suplimentare vă rugăm să ne contactați la: [email protected] .
RNCS - unificare si extindere
Pana in 1989 era doar o singura rezervatie; padurea riverana si lacul dintre acestea.
Dupa 2008 am auzit ca ar fi doua arii naturale protejate: o bucata de lac si o bucata de padure.
De curand, inteleg ca cele doua arii naturale sunt de fapt incluse in fosta rezervatie. Iar despre rezervatie unii spuneau ca nu exista si altii ca exista.
Pe alta parte, cum e posibil sa stabilesti pentru pasari, pesti, testoase serpi si altele, niste limite – adica doar o bucata dintr-un lac. Cum ar putea acestea sa stie unde sunt protejate si unde nu? Si de fapt sunt mai multe la Silistea (cu insula si partea de scurgere – canal deversor) si pe la coada dela Izvorani.
Ce se tot discuta pe hartii si din birouri, complica lucrurile. Si nu are legatura nici cu situatia din teren si nici cu situatia istorica – fata de care, cel mai usor ar fi sa se extinda protectia pe toata suprafata lacului.
Face cineva un sistem de votare?
