PONTOANE / Debarcadere (lacul Snagov): Variante și Implicații
Pe lacul Snagov, riverani doresc sa aiba “iesire la lac” si unii doresc si sa aiba (de regula) o ambarcatiune pentru a merge pe lac.
Ceea ce este firesc si exista mai multe solutii legale si unele chiar recomandate.
Exista si variante ilegale – in ceea ce priveste modul (CUM) se pot indeplini astfel de dorinte.
Nota: (inca din 2009) Fundatia Snagov propunea Primariei Snagov sa acceseze finantare pentru amenajarea locer 26 de iesiri a comunitatilor la lacul Snagov (punti de circa 2m x 6m costau circa 14-17,000 Euro si puteau fi cofinantate intre 90 si 98% cu fonduri UE).
Sa incepem prin a prezenta 3 (principale) solutii pentru constructiile de tipul: Debarcader (constructie fixata de mal) / Ponton (constructie mobila – caz in care trebuie si ANR sa emita un aviz)
CUPRINS:
Varianta 1: tradițională = lemn (stejar) / eco + legală
Varianta 2: “modernă” (de regulă – cu multe elemente ilegale)
Varianta 3: ecologică – modernă – legală
V3.1 MV Indigo (cu showroom pe lacul Snagov)
V3.2 HighTech Plast
V3.9 Propunere (pilot) realizată de Fundatia Snagov
ETAPE (recomandate: proiect > autoritatie urbanism > cntr Apele Romane
(inchiriere luciu apa)
Concluzii / Baze legale
Varianta 1: tradițională = lemn (stejar) / eco+legală
Materiale folosite: stalpi din lemn (esenta tare) si apoi scanduri. Vopsite de regula in verde. Deci lemn (care este un material natural – ecologic).
Consta in construirea (prin stuf – care ramane la mal) a unei punti (ponton) cu latime relativ mica (50 – 120 cm) prin stuf (de pe mal) pana in fata stufului (care poate avea o latime de 2 – 40 metri). Apoi, in fata stufului, se face (stanga – dreapta) un mic ponton (uneori si cate un mic bazin).
Aceasta “solutie” a fost folosita pana prin 1992- 1994 pe lacul Snagov. Si (probabil) ca in total erau circa 200 – 300 de astfel de constructii in jurul lacului (de la cele foarte modeste de numai cativa metri patrati, la cele de circa 20 – 30 metri patrati (cu tot cu bazin si garaj, la cele mai luxoase vile dintre cele circa 150 de vile ale nomenlaturii de pana in 1989)
* Aceasta varianta nu prea mai este agreata, pentru ca necesita multa manopera, costuri de intretinere si partea de sus (puntea de lemn de de-asupra apei) necesita inlocuiri la fiecare circa 3 ani, pe cand stalpii din apa, vor fi conservati prin acoperirea cu alge si vor tine si 20-25 de ani). Dar “dezavantajul” major, este ca asa ceva nu este “la moda”
PRET: stejarul este resursa locala (dintr-un trunchi spart – rezulta mai multi stalpi (de lungimi – necesare). Acestia se conserva in apa lacului (pot “tine” si sute de ani). Puntea de lemn (tot stejar) se inlocuieste la cativa ani (mai mult – daca s-ar proteja cu vopsea de calitate). Stejarul (local) era o resursa abundenta si ieftina (dupa 2000, Romsilva nu mai furnizeaza transparenta necesara: disponibilitate – pret – calitate). Ar fi trebuit sa ramana cea mai ieftina solutie (caci ecologica – este).
Varianta 2: “modernă” (de regulă – cu multe elemente ilegale)
Materiale folosite: stalpi metalici, materiale plastice, maluri betonate.
Context: de regula se elimina intreg stuful (la lac, riveranii au latimi de 16- 50 de metri), apoi “se intra in lac” cu pamant escavat din fata locatiei (stuful si habitatul care dispare) si peste se mai aduce si pune pamant de la escavarile constructiei (vilei) ori se mai aduce de la alte constructii din localitate. Apoi se betoneaza intreg malul. In total, rezulta 3 infractiuni pe parte de mediu (sau 3 mari rele – distrugeri).
Abia apoi, in fata acestui nou “mal” (intrat in lac cu 1 – chiar 15 metri), se fac acele constructii (care include un garaj pentru mai multe ambarcatiuni pentru mari si oceane, dar si un foisor – la etajul 1). Astfel incat amprenta la sol a garajului are 5 – 7 x 8 – 12 = 40 – 90 mp. La care se adauga suprafata foisorului. Si ulterior, a pontoanelor.
Deci lacul “scade” ca suprafata, apoi biodiversitatea (habitatele) sunt distruse total, iar riveranii castiga: metri in plus de teren riveran, o suita de constructii (suprafete) pe lac, de regula mai mari decat un apartament cu 2 camere
* Aceasta varianta este (in prezent) la “moda” pe lacul Snagov. Desi este (mai mereu) si ilegala si costisitoare, Dar (proportional) cu marimea (si incalcarile legilor) dovedeste “status” (adica “cine esti”, ce “iti poti permite” – fara sa fii santionat, caci in caz de control, “dai telefon” si “se rezolva”).
Fierul va rugini. Betonul (si el) va fi spart (in 3- 12 ani) de gheata care iarna se dilata si cu 8-15 cm, acolo unde lacul este lat de cateva sute de metri. Iar pe riverani nu prea ii intereseaza impactul de mediu (caci pentru ei tot solul este “noroi” si apa din lac este oricum “infecta” doar pentru ca nu este limpede ca apa din sticla ori ca la Marea Rosie). Deci fara criterii ecologice (si cand ai multi bani), aceasta pare cea mai buna alegere.
** Cel mai mult castiga din recomandarea acestei solutii, cei care le construiesc (la Snagov).
#PRET-uri: 17.000 – 34.000 Euro pentru constructii de 20-40mp (eventual cu structura de rezistenta a garaj inclus). Deci circa 850 euro/mp (“la negru”, fara acte, ilegal, pentru care pot urma amenzi si obligatia de eliminare de pe domeniul public pe cheltuiala proprie)
Varianta 3: ecologică – modernă – legală
Materiale folosite: platforme din plastic, plutitoare, modulare, ecologice, (cu adevărat) moderne, care pot fi puse / scoase / vândute (și de regulă sunt garantate 8 – 15 ani (deci “țin” mai mult). Dar mai ales, reprezintă o soluție legală + eco.
În principiu, soluția (abordarea) seamănă foarte mult cu prima “tradițională”, în sensul ca menții stuful (habitatul natural de la mal), doar “ieși” de pe mal, pe o punte îngustă de 40 – 200 cm (care “vine” peste stuf) și în fața stufului, îți poți “construi” (modular) stânga – dreapta, față, ce configurație dorești.
Căci modificarea malului și mai ales distrugerea stufului (și a habitatului) – este ilegală (ori, cel puțin, înțelegem că este ceva foarte rău, pentru habitatele lacului).
* Aceasta variantă deja câștigă teren. Și avem circa 8 exemple și la Snagov: Artha Park, Vila 23, Baza sportiva Navasart si Niro, Hotel Zimbru (baza sportiva) +circa 4 vile private (numai în zona centrala a lacului Snagov).
Avantaje: soluție legală, ecologică, modularitate, ti le poți instala și tu (ori costuri cu manoperă – foarte mici), poți să le scoți, să le vinzi etc
Din punct de vedere financiar, din câteva simulări noi am constatat ca prețul final este cu puțin mai mare decât cel realizat cu varianta 2 (mai ales dacă am considera că manopera ar fi completă, adică nu mai este “la negru”).
V3.1 MV Indigo (cu showroom pe lacul Snagov)
Prețul pentru pentru transport si montaj este aproximativ. Acestea se pot determina doar in momentul in care am configuratia finala – atit ca dimensiune cit si particularitatile locului de amplasare.
Toate produsele sunt fabricate in SUA, importate prin reprezentanta (in UE) din UK, ca atare prețul transportului va fi calculat din UK in Romania.
Caracteristicile generale ale pontoanelor:
– sarcina maxima 300kg/mp
– utilizare până la – 90 grade C
– rezistenta sporita la inghet si in cazul ciocnirilor usoare
– culoare bej deschis rezistenta la ultraviolete
– garantie 8 ani pentru componente.
Avind in vedere modularitatea sistemului configuratia initiala poate fi modificata ulterior prin rearanjarea modulelor sau adaugarea de module suplimentare.
Ancorarea se face cu teava galvanizata de 6cm diametru prin intermediul unor elemente de prindere fixate de ponton. Acest sistem de ancorare permite pontonului sa se ridice sau sa coboare liber, in functie de variatia nivelului apei.
Modulele de pontoane au prevazute din constructie gauri filetate dispuse pe intreaga circumferinta ce ajuta la podirea cu lemn sau materiale compozite sau la construirea bazei suport pentru constructii usoare.
De asemenea va invitam sa vedeti produsele noastre – gata instalate pe apa la showroom-ul pe care il avem pe lacul Snagov (Artha Park).
Detalii suplimentare > Catalog + albume foto: http://www.pontoaneplutitoare.ro/catalog.php Vlad Obradovici – Project Manager – MV IndigoClub / 0724 382 251 // www.pontoaneplutitoare.ro
Nu se cunosc realizari – pe lacul Snagov.
Proiectele necesita aviz ANR (+ costuri + timp).
Pret orientativ : 400 Euro/mp. Tevi din plastic umplute cu polistiren. Durata de viata: 50 de ani (mai putin puntea de deasupra care poate fi realizata cu brad (ieftin) sau ? (din plastic si “tine” pana la 20 ani, un “set”)
Pontoane plutitoare cu flotoare din plastic (polietilena de inalta densitate)
PONTON MODEL HTP 011
Capacitate incarcare (kg) 1 000
Greutate totala (kg) 925
Flotor tubular 4 x ø315 mm
Bord liber (m) 0,40
Suprafata ponton (m) 4 x 3=12mp
Pod de acces (m) 1,5 x 5,0
Date tehnice: Flotorul: polietilena HDPE / Nucleu: Polistiren expandat de 20 Kg/m3 / Puntare: Lemn WPC
Pret 9215 euro (768E/mp) (inclus si proiectul avizat de ANR)
PONTON MODEL HTP 012
Capacitate incarcare (kg) 1 200
Greutate totala (kg) 1000
Flotor tubular 4 x ø400 mm
Bord liber (m) 0,40
Suprafata ponton (m) 5 x 4=20mp
Pod de acces (m) 1,5 x 5,0
Date tehnice: Flotorul: polietilena HDPE / Nucleu: Polistiren expandat de 20
Kg/m3 / Puntare: Lemn WPC
Pret 12.150 euro (607E/mp) (inclus si proiectul avizat de ANR)
PONTON MODEL HTP 013
Capacitate incarcare (kg) 1 600
Greutate totala (kg) 1500
Flotor tubular 4 x ø630 mm
Bord liber (m) 0,40
Suprafata ponton (m) 6 x 4=24mp
Pod de acces (m) 1,5 x 5,0
Date tehnice: Flotorul: polietilena HDPE / Nucleu: Polistiren expandat de 20 Kg/m3
Puntare: Lemn WPC
Pret 12.900 euro (537E/mp) (inclus si proiectul avizat de ANR)
HIGHTECH PLAST: [email protected], tel: 0722.767.081 / 0773.946.917
https://www.hightechplast.ro/ , https://www.facebook.com/hightechplast/
Ponton conceput și confecționat de Fundatia Snagov – cu rol de exemplu / pilot.
Ieftin, scalabil, modular, ușor, manevrabi / transportabil.
Deviz materiale:
1) PVC de ?mm: 2xtevi lungi de 2m + 4 coturi + 4 capace
2) cadru metalic din profil rectangular de 30x30x3mm (2 bare de 6ml)
3) prindere cadru: bara filetata de 10mm (2x1m) + platband lat de 40x3mm (4x40cm=1,6ml)
4) platformă: (in acest caz am utilizat o placa de OSB de 20mm)
* Nu e necesară/relavantă “fereastra” din imagine (este o opțiune necesară custodelui pentru foto/film a biodiversității din apa umbrită de platformă)
Propuneri/Nevoi:
1) ponton plutitor de 4x3m (remorcabil), modular. Utilizari:
1a) pt. taieri + scoateri saptamanale de plante acvatice din lac, taiate cu motocoasa acvatica: platforma si gard imprejmuitor de 0,5m din plasa de buzau + plasa rabit. Scurgere apa de pe plante > scoatere la mal / uscare / macinare – compost;
1b) pentru triatlon (organizatori / juriu / punct de prim ajutor) + alte forme de competitii sportive si agrement;
2) exemplu de debarcader / ponton (ancorat permanent de mal) cu o suprafata de 6x4m;
3) garaj plutitor (7x5m), care sa poata tine “ridicata” o ambarcatiune de circa 1,5-2 tone. Cu pereti – cat mai usori.
NEVOI potentiale (legate de lacul Snagov):
1) 700 de debarcadere (cele existente sunt de tip permanent pe domeniul public si legislatia nu poate permite decat provizorii si cu contract de inchiriere suprafata de lac din domeniul public)
2) cateva zeci de pontoane pentru turism si agrement
3) circa 22 de iesiri publice la lacul Snagov (latime 2m si lungime de circa 7-10 m)
* Nota: proiectele (pilot) mai sus mentionate, pot fi amplasate + utilizate la una din cele 22 de iesiri publice la lacul Snagov si pazite / intretinute de Fundatia Snagov (care poate monta si o camera video, alaturi de statia meteo avuta in vedere – cu automatizari bazate pe placa Arduino + GSM)
SPONSORI (invitati):
a) tevi de plastic: Teraplast, ValPlast, EuroEm, PipeLife, Wavin, OltGrup, RubikTube, ValRom, Tevo,
b) profile metalice: Mairon, Turbomet, Armura
c) manopera: rezolvam local (in Snagov)
d) proiect: realizat de proiectant voluntar, supervizat si ulterior validat de un constructor naval (Giurgiu). Nota: contructiile sunt de tip provizoriu si ancorate permanent de mal. Insotite de panou de informare – atentionare. Astfel ca nu sunt de asumat riscuri operationale (la utilizare – exploatare).
V3.9 Propunere (pilot) realizată de Fundatia Snagov
Cu tevi de 200mm, rama metalica, coliere de prindere. A rezultat o platforma are 2,5m x 1,25m (deci cu 1 panou OSB – care chiar nevopsit a “tinut” 4 ani / dar recomand lemn pt. terasa sau WPC)
Functie de greutatea dorita (.) se pot utiliza tevi si de pana la 63cm diametru (si fixa la distante adecvate).
Pentru o punte de “iesire” pana in “fata stufului”
Conducta – teava drenaj 30-40-50-63cm (diametru).
Exemplu de deviz pentru punte de 6x1ml >> 6ml cu 400mm SN4 carosabila = 818lei) adica pentru o punte de 6ml devizul ar putea fi de circa:
1632: 2 tevi x 818lei)
400: 4x rectangular 30x30x3 de 6ml > 94,6 lei
56: 8ml bara – filetata de 12mm > 6,9lei
2412: 4x cot 400mm > 603lei
404: 4x dop / capac 400mm > 101lei
5000 lei = total materiale pentru structura [83 lei/mp]
apoi, pentru 60mp de “punte” se poate utiliza:
1a) WPC (cel mai scump / durabil) > 14.900 lei
antracit WPC 25x150x4000 mm
Profil terasa tec WPC 25x150x4000 mm >
1b) Lemn terasa 26x117x3300 mm pin tratat termic > 15.376 lei
Adica pt. circa 15.000 lei > 250 lei/mp.
Adica un total materiale de circa 20.000 lei (333 lei la care se mai poate adauga manopera + regie + profit + taxe de max 100% si daca rezulta 750 lei/mp > 45.000 lei (ori 9.000 euro) >> rezulta 150 Euro/mp)
Nota: Nu am primit un raspuns final (clar) de la autoritati – daca pentru o astfel de constructie (fixata pe mal si trecuta prin stuf) – e nevoie de avize – autoritati – aprobari (fiind o constructie provizorie, in regie proprie, fixata de mal)
* PVC de 500mm costa 1290 lei/buc (deci o crestere de circa 57% (doar) la partea de “structura” …
In mod cert, pe lacul Snagov exista o “moda” (varianta 2 “moderna”) dar care face rau mediului (si de regula are elemente ilegale).
Dar CUM si DE CE si CINE promoveaza varianta 2 “moderna”?
Pai cei care acum “fac” pontoanele si debarcaderele pe lacul Snagov, au un interes major sa promoveze:
varianta 2 “moderna” (pret total negociat: 5.000 – 25.000 euro)
si sa omita (si cand intrebati) ori sa denigreze varianta 3 ecologica (manopera de 200- 500 euro, caci panourile pot fi comandate prin internet de riveran de oriunde din lume si livrate direct pe malul lacului – deci nu ar mai implica localicii, decat cel mult pentru insurabat)
Mai concret:
varianta 3 ecologica => NU este o solutie “buna” pentru cei care in prezent construiesc pontoane si debarcadere la Snagov. Pentru ca daca doar ar monta 20 – 50 de suruburi cromate la un ponton ecologic modular, legal – manopera ar putea fi doar de 200 – 500 Euro
varianta 2 “moderna” => implica stalpi metalici (ce trebuiesc “batuti” cu utilaj special, apoi sudate grinzi si gaurite si iti trebuiesc alte “echipamente” si mai ales mult personal), se “vede” ca lucrezi cu multi oameni, cu mult echipoament si deci ceri 5.000-25.000 euro/lucrare. Iar daca manopera este “la negru” (manopera se reduce la jumatate) iar daca nici nu se face cu contract, mai se “economiseste” 24% – TVA-ul. Cat si eventualul impozit pe profit de “16%”. Sau se face contract, dar pe valoare egala cu cea a materialelor (pentru a nu “pierde” TVA-ul). Cert este ca manopera poate fi prezentata ca fiind 50% sau chiar 150% din costul materialelor. Si deci “miza” devine importanta.
Deci iata de ce, in mod natural (si de dragul lacului Snagov si a biodiversitatii / ANPLS), cei cu afaceri in construirea de pontoane si debarcadere, data fiind “moda” curenta (ilegala), nu vor sa schimbe / sustina varianta 3 ecologica.
Si atunci au motive sa omita, dezinformeze, denigreze.
Exemple: Asa DA si Asa NU
Riveranii lacului Snagov au modificat si construit (in special in ultimii 30 de ani) gresit (si chiar ilegal) in zona malurilor. Fata de solutia traditionala (piloni din stejar), s-a trecut masiv la piloni metalici + betonari (a malurilor si ca plaforme a debarcaderelor).
Mentinerea cat mai naturala a malurilor – este normala in lume (si sustinuta si legal) pe cand la Snagov, pentru a epata (+ ignoranta si mimetism social in cadrul “elitelor”) – cam toti au antropizat masiv malurile lacului (cu semnificatie de distrugere, partial ireversibila)
In Europa (si in lume), pe marginea lacurilor (mai ales – cele cu sedimente), amenajarile accesului la lac sunt minimale (cativa piloni de lemn) si in special (in ultimele decade) – pontoane plutitoare ecologice, modulare etc.
Insa astfel de oferte nu au existat in Snagov – si care sa aiba un raport pret/calitate/beneficii – ca in strainatate. Si pentru ca la Snagov s-a lucrat si la negru si fara avize – autorizatii – taxe, cumva, in ultimii 30 de ani, constructiile pe piloni metalici (in lipsa altceva) au ramas singura varianta si cea mai buna …
Prezentul articol reia acest subiect (tratat de Fundatia Snagov de cel putin 12 ori si in forme si cu suporturi diferite) si prezinta un mix de detalii si solutii concrete. Ca referinta (cautati si alte oferte similare, comparati si decideti dvs.).
Accesul la lacul Snagov se facea pana prin 1940 (traditional) prin deschideri inguste in stuful de la mal – care trebuia taiat periodic.
Nevoile oamenilor – erau: sa mearga cu luntrea la pescuit, sa taie (aduca) stuf, papura si gheata la mal, sa se spele / scalde si sa adape animalele.
Satele (in prezent 8) din jurul lacului Snagov (16 km lungime si deci maluri de peste 2×16 (+cozi) … ≈ 45 km) aveau in 1989 circa 26 de de “iesiri” (late in medie de circa 2-3 metri). Aici gaseai intre 0 și maxim 10-16 pari/stalpi (sectiuni de 48-200cm) din stejar infipti in mâlul lacului, pentru a ancora lutrile ori pentru cate o mica punte de lemn.
Abia dupa 193x au inceput sa apara vile in zona malurilor iar reducerea cordonului de stuf (lat – in medie – de 5-12 metri) a inceput a se face abia de prin 193x (dar si atunci, in doar cateva locuri).
In 2020 exista cel putin 500+ de riverani (poate chiar 700) cu o iesire (medie) la lac de 18 metri (rezulta 10 km, deci ≈25% din total). Maluri care au fost modificate (atat in zona de protectie de 5m de la mal cat si in lac – in special in zona de stufaris) prin betonari, umpluturi, escavari, eliminarea solului si plantelor specifice etc.
Si cu constructii pe domeniul public (luciul lacului), unde in locul unor constructii provizorii au aparut constructii cu beton, fiare, stalpi metalici (deci constructii permanente).
Nu se cunoaste a fi posibil ca un privat sa construiasca pe domeniul public, o constructie cu caracter permanent (si mai ales – ilegal). Caci in majoritatea covarsitoare a cazurilor, constructiile si modificarile sunt fara autorizatii de constructie (urbanism) si fara contracte de inchiriere “luciu de apa” de la administratorul lacului “Apele Romane”. Pentru zece ani, o estimare a sumelor neincasate de statul roman, variaza intre 2-4 milioane euro (poate doar un alt fel de “pensii speciale”). Exista corespondente schimbate cu autoritatile despre acest subiect, care trebuia rezolvat (cu implicarea si responsabilitatea prioritara a Primariei Snagov – de prin 2017).
Din 18.05.2016 a aparut si Regulamentul Ariei Naturale Protejate Snagov (MO 318bis), care reintareste restrictiile legate de cei 5 m de la mal (protejate si de legea Apelor 107/1994) – unde (pentru conservarea biodiversitatii) trebuie sa existe habitatul cu vegetatia specifica lacurilor (Snagovului).
Si in prezent (2020) – in mod normal ar fi suficiente (doar) iesirile la lac. Urmatoarea solutie (ca grad de invazivitate) este pontonul (ancorat – permanent) de mal. Insa oferta si solutii tehnice adecvate (pret – calitate) nu au existat in Romania si Snagov pana in 1989. Dar iata (prin acest articol) ca Fundatia Snagov prezinta din nou aceste alternative si le recomanda. Caci sunt preferabile “modei” de la Snagov (din ultimii 30 de ani) si anume debarcaderele – care se justifica pentru iesirile publice (cu trafic de persoane / marfa).
Nota: Debarcaderele necesita mai multe aprobari si cu costuri mai mari (daca nu se lucreaza la negru si fara aprobari). Pontoanele (daca sunt ancorate defintiv – puternic de mal) si mai sunt si avizate de Autoritatea Navala Romana, nu mai necesita proiecte, avize de urbanism de la Primarii si apoi o serie de masuri / obligatii la constructie, la reparatii si la dezafectare.
+++
1) Traditional (si ecologic), lemnul (de esenta tare si in special – stejarul) este materialul ideal pentru constructii (in apa). De exemplu, stalpii podului facut de Vlad Tepes prin 1452 catre insula Snagov, au rezistat pana prin 1982 cand au fost extrasi cu vaporasul Porumbelul. Adica ..530 de ani. In poza de mai jos puteti vedea cum arata circa 100 din acesti stalpi, in anul 1938 (deci dupa 486 ani). Algele lacurilor, protejeaza cumva lemnul si nici ciclurile cu gheata, soare, valuri, vant – nu ii afecteaza relevant. Mai mult: suprafetele astfel rezultate sunt bune (ca suport) pentru scoici, alge si alte specii.
Cert este ca debarcaderele facute (si) de comunisti intre 195x-1989, au folosit doar lemn. Asa cum vedem la malurile lacurilor in filme, vacante, reclame etc. (lacurile au la maluri sedimente si specii de flora si mai ales fauna – sensibile / si deci la maluri nu sunt valuri precum la oceane si marile, caz in care oamenii folosesc piatra / beton).
A existat (ca exceptie) doar zona de la Parcul si Plaja Snagov si apoi la Palatul Snagov (care in total si in contextul de dinainte de 1989) cumulat avea o pondere nerelevanta. Ceea ce este diferit fata de “regula” (moda) “amenajarilor” din ultimii 30 de ani (si “normalitatea” cererilor si ofertelor ilegale).
2) Pontoanele (plutitoate) si din materiale ecologice, reprezinta solutia cea mai frecventa in majoritatea tarilor mai “avansate”.