Specii invazive în Zona Snagov (nordul Ilfovului)

UE derulează un nou program INVALIS care are ca obiective – speciile invazive din UE (deci si Romania). Căci după 20+ ani, UE este la această etapă / nivel …

Etapa logică după cele 2 (principale) etape anterioare, pe care România ar fi trebuit să le parcurgă complet și corect (și nu mai mult bifate “cumva” cât să “semene” a ceea ce trebuia să fie in mod “cinstit” …) :
1) 2007-2013: stabilirea rețelei de arii naturale protejate (fundamentare – inventarieri etc.). Și pe măsură ce se finalizau (+aprobau) Planurile de Management aferente, să înceapă derularea programelor (tot – majoritar – cu bani UE) de conservare > reabilitate – refacere de habitate / specii;
2) 2013-2015: (prima) raportare a stării de conservare la nivel de specii (protejate), habitate etc. Raportare care s-a “completat” cu ceva simulări software care să “completeze” lipsă + inconsistență de date (lipsă / inconsistente / incompatibile / nedigitizate / necentralizabile etc.)

* Astfel încât dacă etapele anterioare ar fi fost parcuse corect si complet, puteam (cu adevărat) să ajungem la nivelul curent de preocupări în UE: speciile invazive. Așa că în lipsă (..) suntem din nou în situația de a improviza. Și printre implicații (..)  sunt și lipsa (la întâlniri – discuții – cu date relevante) a reprezentanților principalelor instituții / autorități de mediu din România (Minister – Biodiversitate / ANANPL / ANPM / Garda de Mediu / etc.). 
Dar și derularea de demersuri “paralele” (chiar cu iz greșit  concuren’ial) – în locul unor abordări integrativ-cumulative.

# În acest context, devine (și) mai meritoriu demersul ADRBI în a atrage- motiva – completa cu specialiști – date – sinteze – concluzii – priorități, cât să reconstituie un fel de sinteză a situației curente și apoi să compileze un set coerent + relevant de măsuri care să integreze și specificul – stadiul din România.

Căci dacă nu pare posibil un demers “top-down” (cu datele care ar fi trebuit să existe cel puțin din 2007-prezent) – decât nimic pentru România din și prin acest proiect INVALIS – poate este mai bine să rezule un ceva (chiar mai mic si mai punctual) dintr-o abordare “bottom-up” generat de (mai) puținii care se implică constructiv în proiect.

+++
Ca evidențe despre speciile invazive (..) există câteva demersuri (mai relevante) și evidențe (încă necorelate):

1994 s-a înființat IUCN > ISSG (Grupul Specialiștilor în Specii Invazive) în cadrul SSC (Species Survival Commision)

Lista (de alertă) a speciilor de plante.

Baze de Date:
SMDRSI – Sistem de Monitorizare şi Detectare Rapidă a Speciilor Invazive (www.specii-invazive.ro)
(alte) Programe în acest sens (..): GIANTALIEN, EPIDEMIE, ALARM, BALLAST, DAISIE, SEBI, GISP

EASIN = European Alien Species Information Network
14000+ specii / 22 parteneri

* Regulamentul (UE) Nr. 1143/2014 al Parlamentului European şi al  Consiliului din 22 octombrie 2014 privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive, care a devenit  obligatoriu pentru toate statele membre cu începere din 1 ianuarie 2015.

În România, un demers (început) relevant este reprezentat de: “Invadatori vegetali în România” – Paulina ANASTASIU, Gavril NEGREAN / edidura Universitatii Bucuresti, 2007 

> În Ilfov mai sunt cunoscute în Zona Snagov circa 50 de specii vegetale invazive (detalii: Paulina ANASTASIU / Fundatia Snagov).

De exemplu, pe lacul Snagov, comportament agresiv – invaziv o are Nelumbo nucifera (lotusul indian), care a ajuns la 10+ hectare din suprafața lacului de circa 600 ha, afectând și habitatele / speciile din Aria Naturală Protejată Lacul Snagov.
Însă, “popular” și “la modă” (chiar Europeană) poate vor fi prioritățile vor fi canalizate pe specii precum:
Ambrosia artemisiifolia / Vița canadiană (Parthenocissus inserta), Salcâm (Robinia pseudoacacia) etc.

Propunem + invităm delegația programului INVALIS ca în una din următoarele întâlniri să includă – viziteze Zona Snagov (ILFOV) care conține 2 arii naturale protejate, 4200+ specii, 4 habitate principale, 311+ specii protejate + rare + amenințate. Și 50+ plante invazive. Dar și 10+ specii de faună (potențial) invazive. Ar putea fi instructiv + pragmatic organizarea unui circuit pe lac si prin pădurile riverane. În “regăsirea” căutarea a cel puțin 10 specii invazive.

Greșeli frecvente (de poziționare) – în multe abordări publice (legate de speciile invazive):
1) “că există specia X Y” în zona  Z … Sau în oraș în parcul cutare …
Păi discuția ar trebui poziționată dpdv al habitatului natural (implicit) specific (normal – natural) într-o anumită zonă geografică [=ca set de specii – care definesc acel habitat]. Și abia apoi de discutat ce (și în ce bază) oamenii hotărăsc să dea diferite (noi) destinații unor zone. Inclusiv “verzi”. În sensul că este foarte mare diferență între extrema prin care se decide conservare (arie naturală protejată) față de extrema prin care se decide chiar realizarea unor zone cu habitate (ca set de specii) total diferit de cele din România (căci deja tehnologia permite). 
Astfel ca a pune in discutie doar o specie (fara context si viziune/misiune asumata pe termen lung – este penibil + inutil + nerelevant).
2) Re “măsuri salvatoare” prezentate frecvent: Ex: “bariere articificiale” / “intervenții mecanice” / “mulcirea” etc. Păi toate acestea actionează sistemic (adică afectează întreg habitatul – toate speciile și nu doar pe cele considerate invazive). Sunt cel puțin absurde astfel de discuții derulate de nespecialiști (adevărați).
 3) Exemple ciudate (greșite) prezentate ca exemple pozitive: a) a speria – îndepărta rața albă ori roșie cu explozii cu propan! (ceea ce sperie și alte specii etc.) b) // eliminarea cu motocoase acvatice a tuturor plantelor + fără supervizarea specialiștilor (cu justificarea de a incerca limitarea Nelumbo nucifera; dar astfel vor fi taiate = amenintate si specii protejate + rare: Nuphar lutea, Nymphaea alba etc. 

Un exemplu pozitiv în Ilfov este cel al deciziei Consiliului Județean Ilfov de a utiliza în trei comune din nordul Ilfovului (Ciolpani – Snagov – Gruiu) a dezinsecțiilor (limitarea țânțarilor) prin utilizare de soluții eco (“inamici naturali” – larvicid) Vectobac . Acesta ar merita prezentat chiar ca studiu de caz de succes în Ilfov. Schimbare realizata dupa 2 ani de sesizari ale Custodelui ANPLS (Fundatia Snagov) caci se utilizau substante care distrugeau toate insectele, Serviciul Județean de Dezinsecție și Ecologizare Mediu Ilfov (SJDEM Ilfov) a primit finantare si acordul de a trece la utilizarea Vectobac.

În Ilfov au existat și exemple negative: crapii chinezești introduși în lacul Snagov prin 198x și (se pare) chiar și în 2018.

Ar fi interesant de derulat măcar un mini-program pilot de re-evaluare a reglajelor naturale (în prezent – aproape dispărute) prin: a) lilieci (pot consuma intre 300-3000 de țânțari/noapte) și există 13 specii la Snagov b) libelule (dragon – flies) și există 8+ specii la Snagov etc.

Prioritizare:  păi inainte de a ajunge la nivelul/problema speciilor invazive (care poate au o pondere de sub 7% in contextul actual în Zona Snagov, unde mai prioritara este stoparea distrugerii de habitate) – este cel de asigurare a finantarii pentru Planurile de Management al ANP – deja publicate și în MO și deci asumate oficial. Păi și conform principiului PARETO, ar trebui să “put first thing first” și apoi să ajungem și la specii invazive. Sau (ok) considerăm partea de prevenție, dar (re)transmitem (ca poziționare) – prioritatea (finanțării) implementării Planurilor de Management

EXEMPLE generice de motivare în comunități – pentru ca aceștia să contribuie la reducerea – limitarea – eliminarea unor specii:
1) în anii 195x se dadeau (la schimb) cartușe cu alice – contra picioare de cioară (împușcate);
2) copii ar putea primi o minge de fotbal sau ceva legat de “lumea IT + educațional), pentru:  a) 200 gândaci de Colorado b) tăierea a xxx plante invazive c) etc.
3) o echipă / clasă / școală – adoptă o zonă (naturală) și asigură că un set de specii invazive (ex: 3-10 din cele găsite în zonă) – nu mai apar (sau sunt periodic distruse)
4) team building-uri la care în loc de “caută comoara” – cauți specia invazivă …

Crapi chinezești introduși și în lacul Snagov. Însă aceștia mănâcă doar în captivitate (de foame - în lipsa alternativelor) plantele invazive. Dar in libertate (in lac), va manca in diferite luni ale anului - din plantele bune (de protejat).
"Is this one a flower or a weed? I'm not sure whether to admire it or not."
Cum ajung sa arate habitatele Zonei Snagov (fundul lacului, zona cu stuf de la mal si mai ales zona de protectie de 5 m de la mal - unde trebuie mentinut habitatul natural, riparian - asa cum prevede si legislatia)
Sistemele naturale trebuie considerate in totalitatea interdependentelor lor. Si nu doar dupa "mode" si finantari oportuniste: acum ajutam punctual o specie si apoi ucidem punctual o alta (declarata invaziva). Si sunt si multe alte greseli frecvente promovate de nespecialisti ...

Exemple concrete – din Zona Snagov:
1) 3-4 tipuri de ecologizari …
2) refaceri punctuale de habitate …
3) mini-pilot de eliminare Nelumbo nucifera. Cresterea in iazuri (studiu de inmultire a unor specii de plante acvatice, specifice si necesare in lanturile trofice)
4) pregatiri de mini proiecte (lilieci, berze etc.)

Pentru mai multe detalii + colaborări, vă invităm să ne contactați direct: tel 0720 762 468 /  office@FundatiaSnagov.ro

0Shares

Ajutați cu un comentariu / Leave a Reply: