CONTEXT: Calitatea apei lacului poate: 1) scădea extrem de repede, 2) scădea normal 3) fi întreţinut
Procesul de Eutrofizare (inclusiv modificare a biodiversității lacului Snagov poate avea o evoluție naturală şi relativ lentă, sau accelerată (datorită oamenilor – deci antropic).
* Cu cunoștințele si tehnologiile prezente, s-ar putea asigura un mix de conservare dar şi refaceri (pe diferite componente) astfel încât lacul Snagov sa recâștige din limpezime, biodiversitate, capacitatea de a furniza local pește, raci, diferite plante etc.
** în continuare sunt schițate câteva elemente (care trebuie reconsiderate si aprofundate) dar care pot reprezenta o prima bază de discuție şi demarare macar a unor prime proiect pilot (la scara mică)
C1) Evident este ca in ultima suta de ani, limpezimea lacului a scăzut de la circa 6 metri la sub 50cm (si contează si alti parametri).
C2) Nu există un Responsabil – Coordonator (=Administrație) al ansamblului de aspecte relevante.
Problema / Ipotezele analizate:
Problema este accelerarea antropizării Rezervației Naturale (lac + pădure) si de fapt a întregului lac cu tot cu zona de protecție (pe care e necesar sa fie conservata zona ripariană specifica – mai ales ca exista cerințe de conservare).
Astfel in special lacul se eutrofizează şi lanțurile trofice – cedează (pierd din biodiversitate cantitativ, cu diferențe pe specii si presiuni in lanțurile trofice etc.).
Starea de conservare (raportată anual) se înrăutățește accelerat.
* Intre 2011-2013 s-a realizat un studiu științific complex al apei lacului Snagov. La care se adaugă si studii științifice despre: fito si zoo plancton, plantele acvatice (habitatele 3150 si 3160) si vegetația ripariană si habitatul riveran al pădurii 91M0. De fapt si pentru pești, amfibieni, reptile, mamifere etc.
Planul de Management prezinta circa 40 de factori antropici. Apoi sunt prezentate masuri concrete per responsabili. Cu obligativitatea (legala) de a se prelua si transpune in intervenții (6 luni fata de mai 2014) cu tot cu bugetarea necesara.
Cea mai rapida, simpla, ieftina modalitate (si care si rezolvă peste 60% din probleme) constă în stoparea factorilor antropici ilegali.
Restul (circa 40%) sunt masuri cu impact de refacere pe termen mediu – lung.
Principalele Etape + Momente de Modificare a (calității apei - biodiversității) lacului Snagov:
1) (până prin 193x) lac natural (de fapt un adevărat liman fluviatil). S-a intervenit între nordul satului Ghermaneşti (de la Ciofliceni) până la DN1 (Tâncăbești) prin decolmatare.
Limpezimea apei: 5-6 metri
Impact= relativ minor
2) (prin 195x, probabil 2-5 ani) Modificări majore hidrologice (amenajări)
2a) [o vară] Realizarea canalului de scurgere (mult mai scurt, drept) prin muncă “voluntară”
2b) [1-2ani] “golire” a lacului [probabil circa 2-3 metri, cel puţin 1 an] > realizare a barajului (betonat) > decolmatare a apei din zona de “deltă” cu cumularea sedimentelor sub formă insulei de circa 10ha existenta si in prezent > “încheiere” (poate – totala) a canalului natural, șerpuitor care traversa satul Gruiu – cu deversare tot in Ialomița
2d) [1+ ani] (re)umplere lac cu apă
* Probabil s-a avut în vedere să se asigure un nivel al apei – similar cu cel inițial
Limpezimea apei: (după 3+ ani de la terminarea lucrărilor): 5-6 metri
Impact= relativ devastator (pe multe criterii – cu implicații care vor apare in ani si decenii)
3) (intermitent): lucrări de “redare a terenului mlăștinos – agriculturii” care s-a tot făcut in etape principale majore (ex: Siliștea Snagovului si alte 2-5 cozi-golfuri de pe malul drept al lacului: Coada Lintei (intre Snagov sat si Ghermanesti, prin Ciofliceni etc.). Prin suitele anuale de arat si alte “amenajări” – chiar pana in 1989
Limpezimea apei: nu a influențat
Impact= relativ important (pe multe criterii – cu implicații care vor apare in ani si decenii)
4) (?după 1958) ICAB-ul (deci Primăria Bucureștiului – după preluarea administrării lacului si a pădurii riverane) – începe scoaterea plantelor acvatice ale lacului pe timpul verii (care au început să crească in evident exces fata de trecut). Vara (iunie – octombrie in cursul săptămânii, cu angajații de la ICAB (vaporașele de agrement de care se lega o țeavă cu lanțuri) si se duceau – scoteau la maluri. Activitate cu foarte important rol in reducerea eutrofizării (provocate de schimbarea hidrodinamica etc: din liman in lac de acumulare). Aceasta activitate s-a desfășurat intens si riguros începând de prin 1958 si pana prin 1986, dar totuși cu reducere anuala (de la 3-4 zile/saptamana in sezon si cu un maxim de 3 vaporașe, la 1 zi/saptamană şi cu numai 1 vaporaș. Un rol important (in continuarea acestei activități) l-a avut supervizarea Academia Romana – Comisia Monumentele Naturii, prin supervizarea Rezervației Naturale de la Snagov)
Limpezimea apei: scade in timp (corelat cu creșterea eutrofizării – datorate excesului de plante acvatice, plancton si alte procese si sisteme complexe)
195x: ∼ 5 metri primavara-iarna (între Plajă şi Parc)
1967: ∼ 4 metri (chiar şi în sezon): Martor şi dl. Ivan Patzaichin
1972: ∼ 3 metri vara (iarna, după “căderea” plantelor, limpezimea creşte şi cu 25-40%
1980: ∼ 2 metri vara
1990: ∼ 1,5 metri vara
2000: ∼ 0,8 metri vara
2010: ∼ 0,5 metri vara
2020: ∼ 0,3 metri vara
2025: ∼ 0,3 metri vara – pare să staționeze / se reface populația de peşte mic şi au reapărut cormoranii
* Notă: şi în 2024, existau “golfuri” unde apa este limpede (cu vizibilitate şi de 2m)
Impact= major (pe multe criterii – cu implicații care se constată comparativ la minim 3-5 ani)
5) (după 2000): înmulțirea lotusului indian (de la 1-3 locuri: Vila 10, Ciofliceni) cu maxim 1000mp. La peste 25 hectare in 2024 (peste 2 km de mal afectat si o suprafață uriașă in zona Delta Snagovului)
Limpezimea apei: scade datorita “putrezirii” “proaste” si a modificării si chimice a apei lacului
Impact= mare prin mix de modificări pe multe criterii)
6) (după 2000): creșterea nr. de ambarcațiuni motorizate si mai ales a practicării sporturilor nautice motorizate (ski nautic, wakeboard, tractări gonflabile, skijeturi, ambarcațiuni prea mari si prea puternice cu chila si care fac valuri uriașe). Malurile cu sedimente sunt distruse, erodate, habitatele – distruse continuu
Limpezimea apei: scade covârșitor (atât pe moment – prin ridicarea sedimentului cu nevoie de minim 5 ore de revenire la 80% din nivelul anterior) dar si a continuității (zeci de șalupe in weekend: doar joi-vineri se revine la 80% din nivelul anterior)
Impact= covârșitor prin mix de implicații
7) (după 1990): Autoritățile cu responsabilități nu si-au mai îndeplinit obligațiile anterioare
In special după 2002, Apele Romane au intrat într-un litigiu cu Primăria Snagov (legat de administrarea lacului Snagov) – fapt ce le-a permis ambelor sa nu mai facă nimic din principalele obligații – dar si controale aferente. Acest nou context a dus la exacerbarea abuzurilor si distrugerilor prin: umpluturi cu moloz si pământ in lac, destufizări, betonari a malurilor, construcții ilegale pe lac si la maluri, nerespectarea zonei de protecție (de minim 5 m) unde ar trebui sa rămână vegetația cipariană. Eliminarea sălciilor (parte a habitatelor tradiționale) si aducerea de noi plante etc.
Limpezimea apei: afectata major
Impact= foarte mare (prin prin mix de implicații) Rezervație – Arie Naturala Protejata)
8) (după 2010): mix (in creștere) de “altele”:
riveranii arunca resturi vegetale in lac (iarba tăiată, frunze, craci etc.) / golesc piscinele cu chimicale / deversări fose / erbicidări pe proprietăți dar si pe lac contra lotusul indian / îngrășăminte pentru gazon dat in exces si infiltrat ij lac etc.
Limpezimea apei: afectată
Impact= mare (prin prin mix de implicații)
9) (?2023): 05.05.2023 (nou) accident cu mort şi rănit pe lac (Ştire). Versiunea informala: înecata nu putea fi găsită timp de mai multe zile de scafandri. Un (fel de) unchi (șef militar) a intervenit (..) sa ajute cumva scafandrii (..) care reclamau vizibilitate redusa. In acest context, apa lacului (care avea vizibilitate de maxim 30-50 cm), s-a limpezit brusc (in circa o zi) in special intre Navasart si Insula Snagov (deci pe o lungime de circa 2 km), accidentul fiind in zona centrala. Avem foto de la Snagov Club unde in debarcader se putea vedea foarte clar la circa 2,25 m. Dar multiple confirmări au tot venit de la mai multe persoane din întreaga zona. Cumva, pare ca un fel de “val de limpezime” s-a inițiat de la Navasart, s-a propagat in aval si a durat circa 10 zile (in apogeu) si s-a estompat (pana la starea anterioara) in circa 6 săptămâni. De fapt cam în 3 săptămâni în unele zone se mai vedea pe la circa 1-1,3m.
Fundaţia Snagov a comandat şi plătit un set de analize la o firmă de specialitate + acreditata si pe care am rugat-o sa verifice posibile contaminări cu substanțe pe baza de aluminiu ori cupru (ori altele folosite pentru reducerea planctonului – algelor).. Rezultatele nu au fost concludente (si ulterior am constatat un conflict de interese: acea firma avea drept client major Apele Romane care sunt administrator si deci poate exista interesul sa nu se confirme suspiciunea unei fapte penale: distrugere biodiversitate cu substanțe interzise etc.)
10) mai mulți riverani (începând cu 2014) stropesc lotusul indian (Nelumbo nucifera) cu substanțe care sa-i distrugă frunzele. Exista si riverani care stropesc intensiv vegetația cu substanțe anti insecte (=țânțari). Unii folosesc si alte chimicale pentru: gazon, livada si mai ales curățarea piscinelor – cu golire in lac
11) exista si deversări ilegale in lac (de la riverani, care pot fi pluviale dar si “subțirele” de la fose. Primăria Snagov deversa (in special 2011 – ?2025) ceea ce colecta de la rigolele rutiere (in care unii localnici își mai goleau fose dar si uleiuri de mașină etc.)
11) teoretic in 2011, canalizarea localității preia apele uzate si le duce la stația din Şantu-Floreşti (Gruiu) pentru procesare. Totuși întreaga rețea ar trebui auditată (independent) si mai ales locațiile riverane lacului (ex: cu coloranți alimentari ori soluții alcaline etc – iar in paralel sa se verifice in dreptul malurilor daca se regasesc aceste substante)
Comparație intre liman fluviatil (inițial) şi lac de acumulare (prezent)
1) liman fluviatil (ce a fost Snagovul înainte de realizarea barajului de la Şanţu-Floreşti) prin 195x
2) lac de acumulare (ce este de circa 2024-195x=70 de ani)
Compararea limanului fluviatil (a fostului lac natural Snagov) bazinul sau lacul de acumulare (creat in anii 195x prin construirea unui baraj cu menținerea unui fix al apei, din perspectiva diferențelor în biodiversitate. Analiza și explicația schimbărilor pot apare atunci când un liman fluviatil este transformat într-un bazin de acumulare, luând în considerare aspecte precum calitatea apei și lanțurile trofice.
Compararea unui Liman Fluviatil cu un Bazin – Lac de Acumulare în Contextul Lacului Snagov
- Definiții și Caracteristici
Liman fluviatil (în context de apă dulce):
– Formare: Situat la gura unui râu, unde apa se acumulează natural din fluxurile râu și izvoare.
– Hidrodinamică: Caracterizat prin variații naturale ale nivelului apei și curenților, influențate de debitul râului și aportul izvoarelor.
– Biodiversitate: Habitat complex, adăpostind specii variate de apă dulce.
– Fluctuații sezoniere: Nivelul și calitatea apei variază în funcție de aportul din amonte și izvoarele submerse.
Bazin – lac de acumulare:
– Formare: Creat artificial prin construirea unui baraj pentru a controla și stoca apa.
– Hidrodinamică: Nivelul apei este controlat și menținut constant, cu fluctuații limitate și previzibile.
– Biodiversitate: Mai puțin variată, predominând specii de apă dulce adaptate la condiții mai stabile.
– Fluctuații sezoniere: Nivelul apei este menținut relativ constant, reducând variabilitatea naturală.
- Diferențe în Biodiversitate
2.1. Compoziția Speciilor
– Liman fluviatil: Specii diverse de apă dulce, adaptate la variații sezoniere și la condițiile fluctuante.
– Bazin de acumulare: Specii predominant de apă dulce, mai puțin variate și mai puțin adaptate la fluctuații.
2.2. Habitate
– Liman fluviatil: Diversitate de habitate, incluzând zone de apă stagnantă și curgătoare.
– Bazin de acumulare: Habitat relativ uniform, cu zone adânci și puține variații structurale.
Habitatele dominante: 3150, 3160
2.3. Lanțuri Trofice
– Liman fluviatil: Lanțuri trofice complexe, cu producători primari variații (e.g., plante acvatice, alge) și consumatori secundari diversificați (e.g., pești, insecte).
– Bazin de acumulare: Lanțuri trofice simplificate, cu producători primari predominant de apă dulce (e.g., fitoplancton).
- Impactul Transformării unui Liman Fluviatil într-un Bazin – Lac de Acumulare
3.1. Calitatea Apei
– Liman fluviatil: Calitatea apei fluctuează în funcție de aportul de apă din amonte și din izvoare, având o capacitate naturală de auto-curățare.
– Bazin de acumulare: Tendința de stagnare a apei poate duce la eutrofizare, acumulare de nutrienți și scăderea calității apei.
3.2. Ecosistem și Lanțuri Trofice
– Liman fluviatil: Ecosistem dinamic, cu cicluri naturale de nutrienți și variații sezoniere.
– Bazin de acumulare: Disrupție a ciclurilor naturale, reducerea diversității lanțurilor trofice și schimbări în compoziția speciilor.
3.3. Impactul asupra Speciilor
– Liman fluviatil: Habitat pentru specii diverse, inclusiv pentru specii migratoare și adaptate la fluctuații sezoniere.
– Bazin de acumulare: Reducerea habitatului pentru speciile adaptate la fluctuații sezoniere și apariția speciilor mai stabile, ceea ce poate duce la dispariția unor specii.
- Categorii de Diferențe și Modificări Ierarhizate
- Compoziția Speciilor
– Liman fluviatil: Diversitate mare de specii de apă dulce, inclusiv specii migratoare.
– Bazin de acumulare: Reducerea diversității și predominanța speciilor de apă dulce adaptate la condiții stabile. - Calitatea Apei
– Liman fluviatil: Capacitate de auto-curățare și variații naturale.
– Bazin de acumulare: Tendință spre stagnare și eutrofizare. - Habitate și Structuri Fizice
– Liman fluviatil: Varietate mare de habitate și structuri fizice.
– Bazin de acumulare: Habitat uniformizat, reducerea complexității structurale. - Lanțuri Trofice
– Liman fluviatil: Lanțuri trofice complexe și variate.
– Bazin de acumulare: Simplificarea lanțurilor trofice și reducerea diversității ecologice.
Concluzie:
Transformarea unui liman fluviatil într-un bazin sau lac de acumulare, cum ar fi în cazul Lacului Snagov, implică schimbări semnificative în biodiversitate, calitatea apei și structura ecosistemului. Aceste modificări trebuie luate în considerare cu atenție pentru a minimiza impactul negativ asupra mediului și pentru a menține echilibrul ecologic natural.
Refacerea biodiversității unui lac precum Lacul Snagov // Soluții propuse și acțiuni specifice:
poate fi realizată printr-o serie de măsuri ecologice, de management și de educație.
EVIDENT, cel mai rapid si de impact mod ar fi stoparea principalelor factori antropici (de distrugere) care si sunt deja stabiliți şi în legislație – MO318bis din 18.05.2016 (Vezi Regulamentul şi Planul de Management al ANPLS)
Măsurile din Planul de Management sunt specifice, imperative si clare. Totusi au o formulare tehnica.
Iată in continuare un top 20 de modalități (generice), ierarhizate în funcție de impactul lor potențial asupra biodiversității:
1. Monitorizarea și Controlul Calității Apei
– Importanță: Crucială pentru detectarea și prevenirea poluării.
– Acțiuni: Instalarea de stații de monitorizare a apei și implementarea unui sistem de alertă pentru poluanți.
2. Reducerea Poluării cu Nutrienți
– Importanță: Previne eutrofizarea și creșterea excesivă a algelor.
– Acțiuni: Controlul surselor de nutrienți, cum ar fi fertilizatorii agricoli și apele uzate.
3. Refacerea Vegetației de Mal
– Importanță: Stabilizează malurile și oferă habitat pentru diverse specii.
– Acțiuni: Plantarea de vegetație nativă pe maluri și crearea de zone tampon vegetale.
4. Introducerea Speciilor Native de Plante Acvatice
– Importanță: Îmbunătățește habitatul și calitatea apei.
– Acțiuni: Replantarea speciilor native de macrophyte și alge.
5. Repopularea cu Specii Autohtone de Pești
– Importanță: Menținerea echilibrului ecologic și suportul pentru lanțurile trofice.
– Acțiuni: Introducerea și gestionarea speciilor de pești nativi.
6. Crearea Zonelor de Refugiu pentru Fauna Acvatică
– Importanță: Asigură locuri de reproducere și adăpost.
– Acțiuni: Construcția de structuri subacvatice și recife artificiale.
7. Gestionarea Speciilor Invazive
– Importanță: Previne competiția și distrugerea habitatelor native.
– Acțiuni: Identificarea și eradicarea speciilor invazive.
8. Controlul Eroziunii Malurilor
– Importanță: Protejează habitatele și previne sedimentarea excesivă.
– Acțiuni: Stabilizarea malurilor cu plante native și bariere naturale.
9. Programe de Educație Ecologică
– Importanță: Crește conștientizarea și implicarea comunității.
– Acțiuni: Organizarea de workshop-uri, excursii educative și campanii de informare.
10. Restricționarea Activităților Umane Nocive
– Importanță: Reduce impactul antropic asupra ecosistemului.
– Acțiuni: Implementarea zonelor de protecție și reglementarea pescuitului și navigației.
11. Restaurarea Zonelor Umede Adiacente
– Importanță: Furnizează habitate suplimentare și filtrează poluanții.
– Acțiuni: Reconstrucția zonelor umede naturale și crearea de noi zone umede.
12. Crearea de Coridoare Ecologice
– Importanță: Permite migrația și dispersia speciilor.
– Acțiuni: Conectarea habitatelor fragmentate prin coridoare verzi.
13. Gestionarea Surselor de Apă
– Importanță: Asigură un debit constant și calitate optimă a apei.
– Acțiuni: Monitorizarea și gestionarea surselor de apă din amonte și izvoare submerse.
14. Implementarea de Programe de Conservare a Speciilor Rare
– Importanță: Protejează speciile aflate în pericol.
– Acțiuni: Identificarea și protejarea speciilor vulnerabile.
15. Promovarea Turismului Ecologic
– Importanță: Reduce impactul negativ al turismului tradițional și susține economia locală.
– Acțiuni: Dezvoltarea de activități turistice sustenabile și prietenoase cu mediul.
16. Crearea de Puncte de Observație și Educare
– Importanță: Oferă oportunități de educare și implicare a publicului.
– Acțiuni: Instalarea de platforme de observare și centre de informare.
17. Implementarea de Programe de Monitorizare a Biodiversității
– Importanță: Permite evaluarea continuă a stării ecosistemului.
– Acțiuni: Crearea de baze de date și monitorizarea periodică a speciilor și habitatelor.
18. Reintroducerea Speciilor Dispărute
– Importanță: Restaurează diversitatea inițială.
– Acțiuni: Reintroducerea speciilor care au dispărut din zonă, dacă condițiile permit.
19. Promovarea Agriculturii Sustenabile în Zona Adiacentă
– Importanță: Reduce impactul negativ al practicilor agricole.
– Acțiuni: Promovarea metodelor agricole ecologice și reducerea utilizării fertilizatorilor și pesticidelor.
20. Colaborarea cu ONG-uri și Instituții de Cercetare
– Importanță: Beneficiază de expertiză și resurse suplimentare.
– Acțiuni: Parteneriate pentru proiecte de cercetare și conservare.
Aceste măsuri, implementate în mod integrat și adaptate specificului local al Lacului Snagov, pot contribui semnificativ la refacerea și menținerea biodiversității acestuia.
(câteva) Prime - simple - Propuneri / Soluții // Paşi următori - Planuri viitoare:
1) respectarea prevederilor specifice (deja obligatorii) din Regulamentul si Planul de Management al ANPLS (si aplicate – preventiv – pentru tot lacul). Fiecare autoritate a primit (2016+2017) de cel puţin 2x un set extras de obligații (in raport cu care aveau termen de 6 luni de a trece la implementări)
2) Primăriile (urbanismul) sa stopeze avizele – autorizațiile date “aiurea” (pe multe criterii) / sa facă controale
3) orice construcție de la mal, sa fie si in evidenta Apelor Romane + tarif luciu apa
4) Apele Romane sa folosească taxele colectate (+de la buget) si sa asigure motorina + salariile necesare pentru ca apoi sa si folosească moto coasa acvatica care sta de ani de zile pe teren in locația OGA Snagov de pe malul lacului Snagov). Urgenta nr. 1: eliminarea Nelumbo nucifera
5) apa: să fie monitorizata într-un mod relevant: ca nr. locuri – adâncimi, parametri, frecventa anuala
6) nivelul apei lacului Snagov ar trebui variat (in cursul unul an) pentru a “largi” zona umeda din zona ripariană (si astfel a mari biodiversitatea locala – așa cum natural erau ciclurile firești)
6) stoparea stropirilor nu ierbicide a lotusului indian (este infracțiune!)
[cel puţin alte 20 de masuri – pot fi rapid enumerate]
* Pentru proiecte / măsuri mai sofisticate ori care necesita bugete, Fundaţia Snagov se oferă sa facă gratuit (autorităților) Notele de Fundamentare (cu tot cu argumentație științifică, bugetare, planuri – normare – calendar – indicatori de performanta aferente.
** Lacul se distruge si ar trebui sa facem si un album foto cu fetele tuturor incompetenților si vinovaților (din diferite autorități) care nu si-au îndeplinit atribuțiile si obligațiile de serviciu, chiar si după (cel puţin) ce au fost sesizați si in scris (cel puţin) de Fundaţia Snagov. Am avea (deja) circa 16 “capete” + nume + funcții si pentru care avem dovezi (adrese înregistrate – uneori chiar repetat). Pentru a-i cunoaște, vedea si putea arata cu degetul (peste generații). Si poate odată ajung si copii lor la Snagov si ii vor revedea si aici. In cadrul Colecțiilor Muzeale Snagov, secțiunea dedicata este “Personalități Bune si NeBune“.
Implică-te sau Contactează-ne
>> TU CE PARERE AI? Ce amintiri? Ce propuneri?Contactează-ne pentru a afla cum poți sprijini monitorizarea și protecția Lacului Snagov.
Participa si susține oportunitatea unei prime întâlniri si discuții exploratorii (si poate se formează un Grup de Lucru + Discuții care sa aleagă o suita de aspecte … pana chiar la reînființarea pescuitului comercial pe lacul Snagov si a altor elemente utilizare sustenabila, tradiții si chiar brand local
Bibliografie - Referințe științifice+
1a) referitor la Lacul Snagov: încadrarea + definirea + parametri țintă si cei curenți (serii anuale) (ex: pe criteriile Directiva Ape a UE) * De la Apele Române
1b) Apele Romane (Bazinul Argeş Vedea ): Rapoartele anuale (re monitorizare calitatea apei). Plus detalii re: parametri măsurați, locuri si frecvente, metodologie (standarde), valori si semnificații. Concluzii si recomandări pentru: consum produse din lac (ex: peste, raci, scoici, plante acvatice) dar si agrement precum: înot etc.
2) Fundaţia Snagov:
2a) Studiu științific – Apa (cu monitorizări timp de un an (lunar) in ?10 stații (locuri) a circa ?15 parametri
2b) Studii științifice: fito si zoo plancton. Plante acvatice, ripariene si in habitatul 91M0 (pădurea riverană). Dar si pentru pești, păsări, amfibieni, reptile, mamifere
3) seturi de date (serii dar si punctuale) colectate de Fundaţia Snagov cu dispozitive proprii (ne-omologate) dar care au tot fost comparate (=”calibrate”) cu măsurători (paralele) de-a lungul anilor
3a) JBL Proscan (7 parametri)
3b) TDS – Ppm și °C, EC – Μs/cm și °C, TDS – Ppm și °F, EC – Μs/cm și °F. (si cu kit propriu de calibrare)
4= detalii (cronologice si cu foto + film) + 40 de sesizări a distrugerilor ilegale facute de riverani si alte categorii (cu impact asupra lacului si biodiversității aferente)
TAG-uri / Etichete
lac, eutrofizare, biodiversitate, poluare, ape dulci, Snagov
There are no reviews yet. Be the first one to write one.