Preambul: Invităm (prin prezenta) pe toti cei care cunosc (ca persoane fizice – locale) ori autorități (cu arhive etc.) detalii mai exacte ori suplimentare despre cele prezentate in continuare, ca ne contacteze pentru ajustările necesare. Un astfel de demers completează cercetările Fundatiei Snagov (si pentru Muzeu) dar si pentru subiectul punctual considerat: lotusul indian si contextul (favorizant) care a dus la comportamentul invaziv.

Anii 192x+: “Apa lacului era atât de limpede că se vedea şi la adâncimi de 5-6 metri..”
> Sadoveanu (Vrăjitorul de Șerpi), Brătescu Voinești (demersuri împotriva braconajului etc.), Panait Istrati (Domnița de la Snagov)

193x > menționare că un riveran (nu băştinaş), a adus nuferi la Snagov … [nu se știe dacă s-au şi prins = supraviețuit / unde etc.] Fundaţia Snagov are niște adnotări (le poate căuta + completa)

195x > Geo Bogza aduce (din China) lotus indian şi îl plantează în dreptul vilei sale din Ciofliceni. Și se prind (şi este şi mândru de ispravă). Sursa: Memorii (biblioteca Fundaţia Snagov – Colecțiile Muzeale Snagov = “Personalități bune şi nebune” (100+)
Aceștia se mențin local (nu se extind, deci nu invaziv cel puţin în următoarele câteva decenii).

1950+52 > pescarii locali (Familia Lăiţă) sunt puși (frecvent) să scoată din lac (între Plaja si Parc) “înecați”  de la Bucureşti in tot cursul anului (se vedeau în apa limpede de până pe la 4-5 metri). Vezi şi documente Siguranța statului – arhive etc. Zona a căpătat “tradiție” pentru autoritățile de la Bucureşti, începând cu asasinarea lui Virgil Madgearu 27.11.1940 la circa 250m depărtare. Snagovul devine o destinație pentru incomozii politici (vezi si Joseph Beck, Imre Nagy dar si alte cazuri – vezi arhive). Se formează o “modă” (care a continuat până aproape în prezent (..)

1956 > Vaporașe sunt utilizate in zilele săptămânii din sezon (mai – septembrie) să smulgă cu o țeavă tractată plantele acvatice şi să le depună pe maluri (unde erau terenuri agricole, pădure cu maluri mai line etc). Administrarea (Parc + Plaja Snagov cu tot cu transport public) era făcută de Primăria Bucureşti (1933 – 1996) – cu circuite intre 5 stații (pentru muncitorime – populație).
Scop: prevenție (reducere risc – tendință) de eutrofizare a lacului (Zona era supervizată din 1952 şi de Academia Romana pentru ca se înființase Rezervația Naturala Complexa Snagov de 1470 ha, chiar cu zone științifice, custode, plan de management si monitorizări si apoi studii științifice chiar până prin 1996)

1967 > Ivan Patzaichin ajunge la Snagov (si prin 2011 si apoi in 03.11.2016 la Antipa) relata ca in 1967 apa lacului era atât de limpede ca recuperai de la circa 4m moneda de 3 lei ori capacul de Pepsi (când pierdeai pariuri ori primeai pedepse)

197x > la Vila 10 (familia Ceaușescu) apar un set de nuferi (poate 8-12 plante – rădăcini). Până în 1989 se întind pe o suprafață de circa 15 m lungime si circa 8 m de la mal. Ulterior (chiar până prin 2000), grupul de acolo nu pare să înceapă a se extinde – înmulți rapid (invaziv). Prin 2000 erau la o suprafață dublă.
“Legenda” (surse verbale locale): Elena Ceaușescu ar fi insistat mai mulți ani să i se aducă, după delegațiile de prin 1972 în Asia.
Notă: la vila “Sindicatelor” (popicărie) mai apare un nucleu (probabil preluate de la vila 10) – deci la circa 600m

1976? > nou experiment: eliberare crapi chinezești in lac (in scopul reducerii suplimentare a plantelor acvatice din lac, si deci a reducerii suplimentare a riscurilor de eutrofizare. Deci ca apa lacului sa ramane limpede, buna pentru un număr cat mai larg de specii si deci menținerea biodiversității ridicate). Așa măsură s-a dovedit a fi negativa (la nivel internațional) si in prezent interzisa legal. Si mai ales in Lacul Snagov unde avem si Rezervație Naturala – ANPLS cu legislație suplimentara explicita)

197x-198x > copii localnicilor pescuiau pe debarcadere “la crăpătură”. Adică, se uitau in apa printre scândurile debarcaderelor (spațiul de circa 1,5-2 cm) si pe acolo băgau si firul cu cârlig si plumb. Peștii nu te vedeau si umbrei debarcaderului tu ii vedeai foarte bine. Adâncimea la care vedea varia cu luna anului intre 2,5 si 3m (in special noiembrie – martie). 

1986 > ICAB-ul încetează sa mai folosească vaporașe (în sezon în cursul săptămânii) pentru a scoate plante acvatice din lac (pe maluri)

1996  > încep cedările – vânzările de vile ale I.E.O Snagov. Primul grup de “Revoluționari” primesc terenuri pe marginea lacului Snagov (înaintea retrocedărilor către localnici). Totuși si dintre aceștia câțiva recuperează rapid si vând terenuri riverane.
Gradual, noii proprietari fac amenajări (si in zona malurilor,  cu modificări, debarcadere – pontoane si altele).

1998 ar fi apărut în 2-3 locuri (pe lângă Liceul Snagov, Ghermănești, Siliștea Snagovului). Nu există informații că ar fi şi supraviețuit

2001 > Primele hărți Google Earth (şi apoi putem vedea evoluții in anii succesivi până prin 2021 – deși pozele anuale nu corespund cu lunile de maxim de vegetație a lotusului indian)

2004 > în ≈12 locuri apar exemplare aduse – plantate. O parte nu supraviețuiesc.
Si mai multe vile (..) vechi si noi ajung in etapa de “decorare” curți – grădini – zona de lac. Creste moda de a pune prin curți plante exotice, neobișnuite (diferite de habitatele locale). Strict interzise pentru import in toate tarile “civilizate”. SI plantate chiar in si langa Rezervația Naturala Complexa Snagov.
La Snagov, a avea vila (ca Vila 10, a Ceaușeștilor) a fost (si poate ramane) un etalon de perfecțiune – superioritate [si pana in 1989 chiar era cea mai bine amenajata vila – curte – gradina – debarcader si .. decor cu lotuși indieni!)
* Dar acum au apărut furnizori diverși chiar in Romania. 

2005 > apare PUG Snagov (primar Musat Apostol) prin care se omite existenta: Rezervația Naturala Snagov, cele 2 Arii Naturale Protejate (“Lacul Snagov” – ANPLS, si “Pădurea Snagov” – ANPPS), are zero prevederi legate de protecția mediului ori lac. Trebuia actualizat la fiecare 5 ani, necesita reconsiderări legale si conține numeroase probleme cu impact litigios (la re-încadrări)

IPOTEZE:
1) după 2000, este foarte plauzibil sa se fi cumpărat si adus alte soiuri (variante) de specie de Nelumbo nucifera
2) specia existenta la Snagov, (poate) a avut suficient timp sa se adapteze (cicluri de iarnă – gheață etc) pentru înmulțire – extindere prin: 2a) fragmente vegetale 2b) semințe (deși si in 2014 cercetătorii au considerat ca prin semințe, soiurile de la vila 10 si foarte similare nu s-ar putea inmulti)

2011-2013:  Se fac primele 10 studii științifice (inventarieri specii – habitate) detaliate a biodiversității din Snagov (ANPLS dar si vecinătăți si deci si parte din RNCS). Inițiativa si proiect derulat de Fundaţia Snagov. Astfel apar primele “hărți de distribuție”. Cu ocazia zonărilor pentru habitatele 3150, 3160 se constata si locurile prezentei lotului indian. Limpezimea apei: ≈0,5-0,75m. (În Coada Linţii – Artha Parc: ≈2m) 

2014.05.18 Se publică in MO318bis Planul de Management si Regulamentul ANPLS (fundamentat pe setul de studii științifice cu cele mai recente constatări din teren)

* În termen de 6 luni, cel puţin 6 autorități principale trebuiau să își revizuiască Regulamentul de Navigație, Amenajament Silvic, UAT-uri urbanism, Apele Romane, cei cu pescuitul etc.) prin preluarea cerințelor din aceste noi prevederi legale.

* Cam în acest context (date fiind si evenimentele publice începute in 2011 dar si întâlnirile specialiștilor intre 2011-2013), Apele Române au achiziționat o moto coasă acvatică (pentru reducerea plantelor acvatice de pe lacul Snagov – ANPLS etc.) Deci nu doar lotusul indian. 
După câteva utilizări punctuale – limitate, s-au comunicate limitări precum: a) acces la maluri unde sa se depună masa vegetala tăiată – colectata b) limitări combustibili c) lipsa instructaj – proceduri (asigurata de Fundaţia Snagov in calitate de Custode ANPLS la personalul OGA Snagov)

2014 > Fundaţia Snagov (in calitate de Custode ANPLS) a făcut  Instructaj personalului de la OGA-Snagov (ca primiseră moto coasa acvatica) > pentru recunoașterea principalelor specii protejate si invazive (in contextul lor de munca) / proceduri de lucru  / recomandări / ipoteza era ca vor avea barje pe care vor încărca masa vegetala “cosita” … barje pe care nu le-au mai primit niciodată si nici ambarcațiune “de tractat” si mai ales locuri clare si bune de-a lungul lacului – pe unde sa scoata masa vegetala…

2015? > Fundaţia Snagov face adrese + întâlniri (Apele Romane) si se suplimentează cota de combustibil. Totuși moto coasa este utilizata doar punctual in dreptul unei locatii din Ciofliceni.

2016? > Fundaţia Snagov face scufundări (încearcă sa scoată rizomi). Culege frunze, le cântărește (proaspete si uscate), le mărunțește in butoi metalic. Concepe o platforma plutitoare remorcabila ieftina si ușoară ca soluție pentru problema AR-SGA-Snagov (idee: masa vegetala sa rămână pe platforma plutitoare un timp pentru a reduce din apa raport 7:1). Apoi si confecționează un prototip de 2x3m (reușit). Cere sponsorizare de la Valrom (care vrea proiect si garanții de utilizare). Nu primește niciun rasp0ns de la ANR (pentru derogare de la ciclul complet: proiect – autorizare taxe etc. pentru variante de circa 6x8m cu grătare din plasa de Buzău etc.

2014-2026: Snagovul (Ilfovul) a ratat consecutiv peste 6 mari oportunități de finanțare (2-8 mil euro) pentru lucrări majore legate de biodiversitatea din Ilfov. De fapt in mod consecvent din 2010 (si de fapt din 2000) s-a menținut “pierduta” de autorități RNCS (si in fapt cam ori
 
?2018 > Fundaţia Snagov contribuie cu tur ghidat pe lac cu specialiștii UE (aflați in tur de cercetare – consultare in UE pentru implementarea noilor politici ale UE legate de managementul speciilor invazive). Erau exact specialiștii de top din principalele tari (Italia, Spania, Grecia, Germania etc.) care deja aveau experiențe începând din 1972 cu mai multe specii invazive etc.) S-a discutat concret si despre evidenta prezenta – risc si extindere a lotusului indian pe lacul Snagov. Nota: organizator (parte romana) a delegației a fost ADR-BI

?2018 > Specii invazive in Romania ?? (primele versiuni mai degrabă regăsesc si in Romania, speciile considerate invazive in UE – ca prioritate). 

2019 > Fundatia Snagov organizeaza un eveniment culinar: “Daca autoritatile nu elimina lotusul indian, haideti sa il mancam noi!” Cu circa 8-10 feluri de mancare (bazat pe cele peste 160 de retete din Asia de sud – cu ajutorul unor chinezi). Link album foto. Merita repetat.

2026 înseamnă:
1) 40 de ani (fata de 1986) de când pe timpul verii nu s-au mai scos plantele acvatice din lac (pe maluri) : activitate cu un major rol in reducerea biomasei din lac (si deci stoparea eutrofizării lacului)
2)  ≈?40 ha : extinderea lotusului indian (din ce in ce mai rapid pe lacul Snagov începând cu 1998). Masa vegetala mare a acesteia (dar si modul atipic de “putrezire” afectează negativ si puternic calitate apei si implicit a habitatului acvatic cu toate lanțurile trofice
3) Daca ICAB-ul (intre 1956-1986 = 30 de ani), vara aloca vaporas cu echipaje pentru a scoate vegetatia din lac (in scopul prevenirii – reducerii riscului de eutrofizare), ulterior (via Apele Romane si pana in prezent, deci 2026-1986 = 40 de ani) nu s-a mai facut asa ceva
4) locații riverane arunca in lac: vara (gazon taiat), toamna frunze, primavara ce se mai curata prin locații. Astfel masa vegetala de descompus – creste
5) alte 3-4 cauze importante dintr-un set de circa 40 de factori antropici descriși in Planul de Management al ANPLS (pag 40 … ?7x)
6) localnicii (cu tot cu echipaje proprii de pescari, cu tradiții, valori, reguli si chiar sancțiuni locale) > au avut grijă de lac timp de secole (chiar cu comercializare de peste, gheata, stuf etc. – deci utilizări sustenabile). După preluarea si centralizarea administrației (gradual de prin 195x), cumva indicatorii de mediu, calitatea apei lacului, biodiversitatea au tot scăzut, inițial mai lent dar in special după 2000 si mai ales după 2014 – într-un ritm accelerat. Legea prevede întocmirea unor Rapoarte anuale (inclusiv) de monitorizare si raportare (cat timp am fost Custozi, eram anual verificați riguros pentru cele 22 de criterii – proporțional cu demersurile facute pentru a proteja biodiversitatea si care pe unii ii deranja si atunci au fost posibile demersuri inter-instituționale. Adică exact ce ar fi nevoie si acum – dar pentru a salva lacul… )