Situația de criză mediatică generată de țânțari din judetul Ilfov

Ieri (30.07) a fost o Conferință de presă a CJ Ilfov, ca reacție la știri TV naționale că zeci-sute de persoane s-ar fi simțit rău ca urmare a stropirilor de dezinsecție, anti-țânțari. Ceea ce a fost o exagerare.

Administrația face față cu greu suitelor de acuze pe fond emoțional. Și nimeni nu abordează subiectul mai pe larg și pentru că nu există (nici pentru așa ceva) – precedent.
Astfel că se folosesc și repetă mijloacele uzuale (tehnice și mediatice) – din perimetrul legal existent.
Pentru o situație nouă – motiv pentru care și neînțelegerile și nemulțumirile, suspiciunile și interpretările se mențin (și poate întreg sezonul cald, chiar până în octombrie 2019).
Notă: articol asociat scris recent: Țânțarii din Zona Snagov (lac + pădure). Problemă – poziționări și Soluții …  (vezi și comentarii făcute de 3+ biologi > specialiști în domeniu)

Ce ar putea ajuta (cel mai ușor / repede)? 2 FILME scurte de circa 3 minute fiecare:
1) “Cum e cu insectele – țânțarii din jurul locuințelor?” (informare / educație: ecosisteme – lanțuri trofice – echilibrări / managementul așteptărilor / riscuri / responsablități – drepturi)
2) Cum se face dezinsecția în Judetul Ilfov (exemplu de best-practice / pentru toată țara)

REALITATE:
1) față de alți ani, acțiunile de prevenție (limitare a populațiilor de țânțari) din primavara anului 2019 au fost compromise de o vreme mai umedă, un timp îndelungat
2) malul lacurilor este public (cel puțin în zona de protecție de minim 5 metri – deci accesul este permis – mai ales pentru autorități) dar nu prea ai acces decât din ambarcatiuni (căci riveranii nu te lasă respectiv nu este în locație – ceea ce se poate rezolva). Iar autoritățile nu fac stropiri exact aici, unde este sursa focalizată a peste 70% din țânțari. Dar totuși exact acești riverani sunt mai vocali, mai influenți (și mediatic) și doresc cu bani publici să se stopească și pe proprietăților lor (ca cei mai afectați și primi beneficiari). Și dacă se poate, cu cel mai puternic insecticid (ce dacă mor și multe alte specii și se distrug și habitatele, chiar protejate). Disconfortul acestora – primează – și dacă e nevoie, merg chiar si manipulări mediatice
3) marginea pădurilor (în care există și bălți, la care nu prea ajung substanțele dispersate din avion ori din mașini de pe marginea drumurilor)
4) un vânt de câteva ore și intensitate medie, poate muta populații de țânțari și cu mai mulți kilometri, (care de regulă rămân într-un perimetru de circa 500m)
5) o țânțăroaică poate depune câteva sute până la maximum 500 de ouă.
6) lanțurile trofice sunt dezechilibrate de mai mulți ani în nordul Ilfovului astfel că și controlul populațiilor de țânțari a ajuns dependent de stropirea eficace cu VectoBac de primavară. Odată pierdut controlul populațiilor de țânțari – reverberațiile se mențin, poate chiar multianual și nu ar fi acceptabil ca prin intervenții violente cu insecticide (la presiuni mediatice și electorale) să distrugem atât de valoroasă și multă biodiversitate (și mai multe arii naturale protejate)

CE TREBUIE FĂCUT DIFERIT?
a) Re: Informare a populatie:
a1) informare + diseminare (în canalele oficiale + informale) – despre perioade + măsuri preventive
a2) EDUCAȚIE (managementul așteptărilor / pretențiilor) * Ceea ce se poate rezolva cu 2 filmulețe de circa 3-5 minute

GREȘELI / PROBLEME (potențiale / recurente):
1) stropirile cu VectoBac necesita o suita de ajustari (detalii de specialitate – la cerere)
2) instalatiile terestre stropesc si la 150m de la utilaj. Deci când stropește pe străzi, de fapt poate stropi și pe proprietățile private (și chiar și margini de păduri – multe – private). Mai mult sau mai puțin (ca durată și intensitate/concentrații) – intenționat sau din greșeală.
2) în România există așteptări (și deci solicitări/presiuni directe/ierarhice) din partea privaților (vile riverane la lacuri etc) către echipajele publice (gunoi, dezinsectii etc.) pentru tratamente “preferențiale”.
De a da puțin mai mul “și la ei”. Din simpatie sau “pentru o atenție”. Diferențieri care alimentează invidii – frustrări – reproșuri / insinuări / interpretări / manipulări / atacuri.

 

EDUCATIE (managementul așteptărilor / pretențiilor) [de făcut FILM ori măcar PowerPoint cu imagini + animații + text + muzică de fundal). Iata principalele IDEI – MESAJE (de transmis)

1) responsabilitatea autorităților (prevăzut și de legislație) este în zona sănătății populației, corelat cu conservarea biodiversității. Aspecte legate de disconfortul populației (în special de lângă lacuri și păduri) este un subiect secundar. Prețurile mai ridicate ale imobilelor din astfel de oaze naturale, sunt asociate cu un plus de biodiversitate (ca specii și populații) – în ale căror lanțuri trofice (de protejat) există și țânțari, căpușe, șerpi etc. Cine nu suportă insectele – țânțarii, poate chiar cu bani mai puțini să locuiască și în altă parte, decât să pretindă ca și acolo, acestea să fie eliminate semnificativ. Da, în spațiul public se pot face manipulări mediatice corelabile cu voturile politice – pentru un plus de confort ale celor cu vile și posibilități. Punându-se presiune pentru a se realiza cu bani publici mai multe demersuri (de regulă illegale: să stropești și în curțile private cu bani publici / și în pădurile private / și în ariile naturale protejate / să se utilizeze substanțe mai puternice, în concentrații mai mari, mai des / etc.).

2) riscuri de îmbolnăvire ca urmare a înțepăturilor insectelor – apar de regulă când deja există purtători în zona. Adică mamifere (deci și oameni) ori păsări (inclusiv sălbatice – migratoare). Și apoi o insectă înțeapă succesiv un subiect infestat și apoi unul sănătos, iar cel sănătos nu are sistemul imunitar suficient de puternic. Același mecanism este similar la țânțari ori căpușe. La nivel regional (Județean) există Direcția Sanitar Veterinară și Siguranță Alimentară – Ilfov (DSVSA ILFOV) care monitorizează și care anunță imediat despre ori ce caz confirmat identificat (deci real).

3) oamenii sunt parte a naturii, a biosferei și deci e firesc să împartă habitatul cu toate speciile de faună și floră. Chiar existența oamenilor depinde de echilibre armonioase în habitate și între specii.
Existența oamenilor (a majorității faunei) depinde de existența insectelor și menținerea unor bune echilibre în habitate, ecosisteme.

3.1) Populațiile speciilor variază anual, sezonier în funcție de o mulțime de condiții. De regulă oamenii sunt cei care tulbură habitatele și echilibrele populațiilor, de unde și nevoia de a proteja unele specii Și habitate – chiar de la extincție. Și chiar și în județul Ilfov avem 5 arii naturale protejate – care reprezintă o mulțime de resurse naturale și chiar de beneficii pe termen mediu și lung și trebuie să le protejăm.
3.1.1) oamenii pot dori eliminarea unor insecte (specii) însă așa ceva nu este înțelept și anumite echilibre trebuie menținute.
E firesc ca lângă lacuri, bălți și păduri să existe mai multe insecte, necesare pentru pești, broaște, șopârle, păsări și multe alte specii – dintr-o mulțime de lanțuri trofice.
Oamenii plătesc mai mult pentru astfel de terenuri – atrași de unele beneficii ale acestor habitate, însă uită că “la pachet” există și specii și situații care pot fi percepute uneori ca deranjante (discomfort).
Nu este acceptabil (și e chiar ilegal) să distrugi (pentru ca poți) specii – lanțuri trofice – habitate din zonele naturale, doar pentru că există oameni cu pretenții de zero discomfort.

3.2) În sine, campaniile de dezinsecție (stropiri cu substanțe chimice) – reprezintă un mare rău facut naturii, deci bioseferei și în timp chiar oamenilor. Există insecticide care pot afecta chiar și oamenii (funcție de cantitate/timp – praguri care rămân subiective în raport cu vârsta și sensibilitățile sistemelor imunitare ale unor oameni). Și în contextul a zeci de mii de oameni, devine aproape imposibil să nu apară și o alergie cu complicații la ceva subiecți mai sensibili.
De fapt, oamenii care nu tolerează insectele (fauna și flora sălbatică din habitate naturale) ar putea să nu mai vină (locuiască) în astfel de locuri. Sau să folosească mijloace locale de protecție/limitare (cel mult în proprietatea lor – căci există situații în care legea limitează chiar și așa ceva).
Să ținem cont și de faptul că sunt și oameni care vin special în natură (ex: alergici și foarte sensibili la substanțe chimice) – care preferă un plus de insecte decât un plus de chimicale.

3.3) Apoi trebuie considerat că aceste dezinsecții generează și o serie de cheltuieli și chiar pagube: 1) în sine au un cost 2) distrug albinele și multe alte insecte – critice și pentru polenizare și astfel se reduc cantitățile de fructe, legume, miere etc. 3) afectează mai ales echilibrele naturale în moduri pe care încă nici nu le putem bine descrie – dar putem constata efecte. Există zone / perioade anuale / situații în care – legal – utilizarea lor este interzisă.
Notă: După circa 4 ani de stropiri cu larvicidul VectoBac în Nordul Ilfovului, unii apicultori se pregăteau în 2019 să anunțe ca oferă miere eco din ariile naturale protejate din nordul Ilfovului. Dar (în mod excepțional) s-au făcut în 2019 stropiri și cu insecticid și momentan (iar) nu mai pot spune așa ceva.

3.4) Natura are propriile sisteme de reglare în cazul apariției unor dezechilibre (ex: exces de țânțari etc.). Astfel, în ciclul următor, vor crește mult consumatorii naturali ai acestora.
De exemplu, este bine să ne amintim că numai în Zona Snagov s-au tăiat peste 3000 de stejari seculari în ale căror scorburi existau și zeci de colonii de lilieci, iar un singur liliac ar putea consuma și între 300-3000 de țânțari într-o singură noapte. Iar un plus de pești în lacurile naturale (re-ecologizate) ar putea consuma larvele țânțarilor. Iar numai prin adâncirea cu 0,5 metri a 50-200 de bățți din păduri (fiecare de circa 3- 20mp), ar putea ajuta și amfibienii – care mereu mănâncă (și reglează mult mai repede) – populațiile de țânțari. Surplusul de broaște fiind benefic pentru populațiile de șerpi, arici, unele păsări, vulpi etc. (adică specii protejate și cu populații reduse mult – în ultimele decenii). Toate aceste masuri fiind chiar alte responsabilitati ale autoritatilor – dar care in fiecare an sunt omise de la bugetare (in detrimentul activităților vizibile, cu rezultate imediate dar relevante pentru voturi).

4) CJ Ilfov utilizează cu rol de prevenție (și reprezintă o premieră națională) – un larvicid (în loc de insectid) numit VectoBac (conține niște viruși care afectează natural doar țânțăroicele). Totuși stropirile nu au cum să ajungă chiar peste tot într-un teritoriu. Și de fapt nici nu este de dorit a se elimina toți țânțarii – care au și ei un rol (chiar util) în lanțurile trofice.

5) Sunt profund greșite abordările extreme:
5a) să fie eliminați toți țânțarii (și să fie la cam la fel de puțini ca la oraș – spre deloc)
5b) să nu se intervină niciodată în habitatele naturale protejate (nici în perioadele de exces, dezechilibre evidente). Însă mereu când cauza principală este omul, ar trebui vizate/limitate tulburările aduse de el.

2.1) Pagina dedicata de site (la CJ Ilfov și – preferabil – și la Primăriile din județ):
2.1.a) link la sub-pagină cu detalii despre:
– reglaje naturale asupra populațiilor unor specii: exemple: țânțari [pești, alte insecte, lilieci, amfibieni, reptile etc.] Dar și larvicidul VectoBac;
– reglaje chimice (ne-naturale, ne-sănătoase, nerecomandate) asupra unor specii și care pot afecta multe specii și lanțuri trofice și chiar și oamenii (funcție de intensitate / durată / mod de expunere)
2.1.b) link la fișe (pdf) de prezentare ale substanțelor utilizate și (copii ale) avizelor – aprobărilor (conformitate etc.)
2.1.b) link la recomandări (măsuri de prevenție / limitări etc.)
2.1.c) link la sub-pagină cu coordonatele în timp real al deplasării echipajelor pentru dezinsecție
2.1.d) link la pagină cu măsuri relevante pe termen mediu – lung (echilibrare – ecosisteme: cel putin 5 mici proiecte fiecare cu bugete de 1000 – 5000 Euro)

Despre (i)legalitatea construcțiilor de pe lacul Snagov și din zona de protecție de 5m

Titluri alternative:
1) “Belina de Snagov” (avand in vedere HG 930/2002 prin care lacul Snagov este trecut in administrarea Primariei Snagov (ceea ce legal este opus prevederilor mai multor legi organice, principii, organizari si administrari unitare a resurselor etc.) si cum aparentul  blocaj legal creat – favorizează riveranii care beneficiază de distrugeri și modificări ilegale a zonei de mal a lacului
2) Snagovul nu trebuie să mai aibă vizibilitate publică (ori turism) – datorită majorității riveranilor (importanți și influenți – într-o țară și democrație strâmbă – dar) care beneficiază de suite de nereguli în zona malurilor lacului Snagov)
3) Cum vor rezolva autoritățile un caz complex cu sute de riverani “importanți” (majoritatea) –  cu un cumul de nereguli legale? Se va aplica legea (valabilă – doar – pentru cei mulți) sau tendința curentă (=”rămâi și nesancționat legal dar și cu beneficiul pagubei făcute interesului public)
4) “Lacul moare și riveranii se distrează” (adaptat din țara arde și baba se piaptănă). Căci legal și operațional + financiar mai multe demersuri sunt blocate – dar malurile lacului continuă să fie modificate și distracțiile motorizate pe lac, mai continuă …

FAPTE:
1) exista sute de construcții pe lacul Snagov (luciu de apă = domeniu public și pt. care trebuia să existe contracte de închiriere și tarife platite anual de circa 15 lei / mp dar și autorizații de construcție de la primărie în baza unor proiecte și taxe pentru construcții provizorii și nu permanente așa cum sunt majoritatea)
2) trebuie să existe o zonă de protecție în zona malului (deci chiar dacă terenul este proprietate privată – zona de protecție rămâne de utilitate publică și chiar proprietate publică – în baza legală prezentată și în răspunsul Apelor Române – redată mai jos în acest articol)
3) setul de nereguli legale este:
3.1) puneri în posesie cu suprafețe care includ atât zona de protecție cât (în unele cazuri) și parte din cuveta lacului
3.2) lucrări plătite de riverani pentru: umpleri cu pământ (=intrări în lac – domeniu public) // destufizare / betonare maluri // construcții pe lac și în zona de protecție – de regulă fără autorizații de construcție și cu construcții permanente, nici măcar provizorii // distrugerea biodiversității din zona malurilor în numeroase forme directe și indirecte
3.3) făptuitori (cei care au făcut lucrările de modificare a malurilor cât și construcțiile ilegale) – care deși știau că nu e legal (și nu există acte adecvate emise) – au continuat să lucreze și după ce li s-a adus la cunoștiință că este ilegal ce + cum fac (ceea ce înseamnă complicitate conștientă cu foloase materiale)
4) grupuri de interese (via primărie) au indus în eroare parte din (noii) riverani – astfel încât în timp s-au replicat abordările ilegale (precedente)

* Când riveranii (de regulă – ulterior) au înțeles că este ilegal ce au ajuns sa dețină, au preferat să coalizeze și să contribuie (direct sau indirect) la reducerea accesului și vizibilității lacului Snagov (și deci a turismului în întreaga zonă). Până la afirmații publice și dispute (prezentate și la Știri) de genul: “ce căutați – de ce filmați – este un lac privat“.

** Totuși, pe parte de administrare (ex: eliminare lotuși invazivi care încurcă elicele șalupelor dar și alte lucrări), riveranii susțin că diferite lucrări trebuie realizate cu bani publici (căci – în raport cu aceste cheltuieli – totuși conform constituției etc. – lacul este domeniu public).

CONTEXT:
Fundatia Snagov (în rolul său de Custode ANPLS) a avut obligația să asigure conservarea biodiversității (în majoritate – localizată în zona malurilor lacului). Dar exact în această zonă, a constatat că se realizau construcții într-un mod ilegal (din perspectiva mai multor acte normative – inclusiv obligația de a obține și aviz de la Custodele ANPLS, înainte de cel de la Mediu – pentru a putea începe construcțiile) și a trebuit să facă o serie de plângeri penale (40+ in 10 ani – care asteaptă rezolvare).  Cazurile nu au fost abordate adecvat de toate autoritățile responsabile astfel încât atât beneficiarii modificărilor cât și faptuitorii – au continuat (totuși în descreștere de la an la an –  datorită plângerilor înregistrare) cu modificari ale zonei malurilor (biodiversității).

Primăriile (în special Snagov) nu au dat datele de identificare ale riveranilor (solicitate formal) nici Custodelui și nici Apelor Române. Astfel încât beneficiarii + făptuitorii au constatat că (de fapt) se pot considera protejați și au mizat pe creșterea numărului riveranilor cu expuneri penale/contraventionale (și care având – majoritatea – influență) vor (fi chiar nevoiți să) intervină în sensul menținerii – extinderii situației ilegale de pe malurile lacului Snagov.

În timp s-a ajuns ca din circa 700 de construcții pe lac (și în zona malurilor) doar circa 36 să aibă contracte de închiriere pentru luciu de lac și foarte puține (spre deloc) să aibă autorizații de construcție obținute de la UAT-uri (cele 3 comune).

Într-o situatie cu peste 10 ani de acumulări de nereguli – numai sumele datorate statului (taxe) depășesc câteva milioane – cazul devenind de competența DNA / ANAF dar și a altor autorități (construcții permanente și nu provizorii / construcții în pădure / infracțiuni și contravenții pe parte de mediu etc.)

Fundatia Snagov a prezentat în numeroase ocazii / forme / contexte (si) acest tip de problema (construcții în zona malurilor – făcute ilegal de beneficiari – riverani și făptuitori = neidentificați și deci imposibil de sancționat). Lipsa de reacție – răspuns la adresele înregistrate (repetat) culpabilitează instituțiile și funcționarii responsabili.

Prin februarie 2018, Fundatia Snagov a fost informată telefonic că și Curtea de Conturi ar fi dispus către 3 autorități chiar un termen de 6 luni pentru a face echipe mixte de control pe teren, a identifica situațiile concrete și a face demersurile necesare astfel încât să se recupereze și prejudiciile acumulate + sancțiuni + termene pentru reintrarea în legalitate (dacă e posibil si prin soluții acceptabile legal). E foarte posibil să se fi “atenuat” și “uitat” și acest demers …

Notă: În august 2018 apare OG 75 prin care  ANANP-ul (Guvernul) elimină toate ONG-urile din rolul de Custode (și apoi abuzurile la Snagov – se relansează – vezi articol dedicat). Dqr bine că am scăpat de Custode – care tot făcea sesizări …

Cert este că s-au acumulat distrugeri și e necesar a se face remedieri conform principiului “poluatorul plătește” de către beneficiari și făptuitori (mai ales în cazurile în care se poate face dovada informării explicite și repetate și cei în cauză au continuat cu distrugerile).

Iată răspunsul (punct de vedere) al Apelor Române (prin Secretar General  Ilie Răsvan DUMITRU și Director Mihai DRĂGAN) – care este detaliat, cu o foarte bună prezentare a bazei legale și care confirmă neregulile și sesizările (fundamentate) ale Fundatiei Snagov. Și în final susține și propunerea Fundatiei Snagov de a se realiza echipe mixte (de la mai multe autorități) – pentru controalele de făcut la riverani în scopul colectării de date formale și concrete (înainte de a se decide cea mai bună abordare / soluționare):

Confirmare juridică: Constitutia (art. 136 alin. (2) si alin. (4) // Legea 213/1998 (art. 3 alin. (1) + Anexa pct. 1, subpct. 3 // Legea 107/1996) => proprietate publică - alienabile / domeniu public - doar administrare sau concesionare ori închiriere / "apele .. malurile" lacului Snagov
Re: lățimea zonei de protecție a malurilor, Apele Române prezintă două încadrări pe care Fundatia Snagov le consideră interpretabile: 1) în Anexa 2 a L196/1996 există un tabel care stabilește lățimea zonei de protecție de la mal între minim 5 și chiar până la 20 m - corelat cu cursurilor de apă 2 ) Lacul Snagov = lac de acumulare (și omite că este și lac natural + arie naturală protejată încă din 1952 - deci că are și alte funcțiuni și legislații care trebuie considerate)
.. se dovedeste (fundamenteaza) legal ca (desi exista si titluri de proprietate "pana in lac" si chiar si cu teren "sub lac" (motiv pentru care unii si au "intrat in lac") - drepturile de propietate sunt nule (pe acele zone) si ca legal este cert ca se va reveni la delimitarea si proprietatea publica asupra acestora. Ceea ce are implicatii si asupra delimitarilor ("granituiri" / garduri) dar mai ales asupra betonarilor malurilor si contructiilor de pe ... domeniul public.
Fundatia Snagov apreciaza ca Apele Romane .. apreciaza propunerea facuta (..) pentru constituirea unor echipe mixte pentru verificari pe teren si notare / constatare a situatiilor reale.

Note:
1) în prezent se prelungește un blocaj prin care Apele Române și Primăria Snagov s-au dat reciproc în judecată. Pierde (de 20+ ani): a) lacul  – prin distrugere b) comunitatea c) potentialii turisti. Castiga: Primaria Snagov si Apele Romane – in sensul ca nu mai fac o serie de activitati (obligatii), argumentand ca ar depinde de litigiu (dar bugete operationale – nu cele investitionale) – au or ar trebui sa aiba pentru a stopa + limita distrugerile si face cate ceva din celelalte obligatii pe care le mai au)
2) este de retinut pozitia Primarie Snagov (care continua sa nu raspunda la adrese / solicitari (nici pe L544) / sesizari de infractiuni si astfel devine complice / cereri de date – inclusiv – identificarea riveranilor). 
Astfel, protejand (in fapt) pe beneficiarii ilegalitatilor comise de-a lungul anilor. Mai mult chiar – referitor la obligatiile legate de urbanism – control / disciplina in constructii, a trimis chiar un raspuns prin care confirma ca de 5 ani nu a facut niciun control in zona malurilor pentru ca .. nu ar dispune de ambarcatiune!
3) continua sa traga foloase riveranii si faptuitorii (pentru distrugerile facute). SI asteapta fie prescrieri (la infractiuni) fie sa modifice legile astfel incat sa nu mai existe “nereguli” dar sa ramana cu beneficii persoane (in detrimentul distrugerii lacului si a intereselor publice – comune)

PRIMĂRIA Snagov (poziții de-a lungul timpului):
1) (pentru a fi “coerent” cu omisiunile din PUG Snagov 2005, intre 2007-2009 Primaria Snagov sustinea ca nu exista arii naturale protejate la Snagov (ca ea nu a propus si nu a aprobat asa ceva .. Desi inca din 1952 si intreaga comunitate stia ca exista o mare Rezervatie Naturala la Snagov…). Primul document reprezinta momentul in care Primaria Snagov a “trebuit” sa recunoasca ca exista … Dar ulterior tot a mai continuat cu emiterea de aprobari si documente – ignorand ceea ce recunoscuse si prin aceasta adresa ..
2) mai multi ani, Primaria Snagov nu da date (chiar in cazurile cu infractiuni – penale) despre mai multe locatii riverane. Dar nici Garda de Mediu sau alte autoritati nu par a insista .. Si nu primeste nici Apele Romane (desi aveau nevoie sa ia tariful de 15 lei/mp de luciu de apa/an). Si nu dau date nici la cererea prin L544 …
3) La un moment dat (2015), Primaria Snagov recunoaste ca mai multe locatii publice (riverane) – de fapt nu ar avea documentatii urbanistice (necesare). Si Custodele ANPLS tot intreba – cat de legala este autorizatia de functionare a acestora.  Caci pentru a opera ar fi trebuit sa aiba constructiile (in regula) + aviz de la APM Ilfov (care insa avea nevoie de aviz al Custodelui ANPLS – insa noi nu am emis pentru ca nu ni s-a cerut. Si nu ni s-a cerut pentru ca acestia stiau ca  .. stim (informal) ca nu au constructiile legale …
5) (de fapt) functie de noile constructii ilegale de pe marginea lacului Snagov, comunicarea cu autoritatile variau intre: 1) lipsa raspuns 2) ceva raspunsuri partiale – aiurea 3) raspunsuri implicite – incalcite in care se prezentau “altii” de vina etc.

# (astfel ca) Primaria Snagov a fost si este principalul factor care nu numai ca a scapat lucrurile din control (mana) – dar prin modul de omisiuni etc. (+ propriile nereguli si probleme generate: vezi PUG Snagov 2005) de fapt a confirmat si chiar incurajat riveranii (beneficiarii) si faptuitorii (cei care au modificat malurile si facut diferite lucrari – majoritatea, infractiuni clare). Primaria Snagov a oscilat intre pozitii de aroganta (lacul Snagov = “proprietatea noastra”) la (altii sa ne dea bani / nu suntem ajutati / nu ne trebuie / nu vrem – ne permitem etc.). Cert este ca in mod ilegal au si blocat alte autoritati in demersurile lor (Custodele ANPLS, Apele Romane etc.). Primarii si consilierii (impreuna) si timp de multi ani (inclusiv traseismul specific) – au vizat interese de moment si au distrus infrastructura + renumele Snagovului. Cu o astfel de abordare, “prieteni” și “ajutor” pentru (cei din) Primărie – ajunge să fie (vină) exact de la cei care cumulează mai multe nereguli – ilegalități (și – preferabil – solicită altele, suplimentar).

*** HG 930/2002 (guvernarea Năstase / Truică) oferea administrarea lacului Snagov, doar comunei Snagov (desi riverane sunt și comunele Gruiu și Ciolpani). (chiar și așa) Păi nu ar fi trebuit să aibă ceva de spus toate cele 3 UAT-uri? Și apoi, în timp și prin fapte – se vede și ce poziții și realizări a avut Primăria Snagov.

30.09.2008 (Primar Mușat Apostol) * Pentru a "justifica" o suită de adrese - sesizări (penale - infracțiuni) la care Primăria Snagov (+ Garda de Mediu Ilfov etc.) nu reacționau (deși aveau propriile competențe și legislația prin care puteau și ei stopa construcțiile ..) ... iată ca Primăria Snagov face o adresă prin care "justifică" (scuză) că nu ar ști cine e Custodele - de ce + cum. Dar are și o poziție mai agresivă ("proprietatea noastră" / ce domeniu public / ce destinație turistică de interes național / ce rezervație și responsabilități) - căci (în acea perioadă) se considerau pe "cai mari". În acei ani tocmai se făceau mai multe ilegalități din care una s-a și lăsat cu condamnări (dar abia în 2018-2019). Celelalte - încă (tot) nu se văd (înțeleg) de către autorități ...
24.09.2009 (nr. 13.493) * Față de alternativa unei Conferințe de Presă (deci dezbateri publice etc.) - iată că Primăria Snagov a "confirmat" că: 1) a "aflat" că există Arii Naturale Protejate la Snagov (căci local - informal și ca "politică" - anterior susțineau că nu există așa ceva la Snagov, căci Primăria nu a propus și deci nici nu a aprobat) 2) acest document are semnificație de recunoaștere oficială a unor restricții - limitări (astfel că ulterioarele aprobări emise de urbanism și cadastru și care încalcă prevederile legale) - trebuie considerate din perspectiva de abuzuri/infracțiuni ale funcționarilor realizate intenționat
13.03.2014 = Primar Oancea Marian * La solicitarea de prezentare a neregulilor din ultimii 5 ani legat de disciplina în construcții (construcții ilegale în zona malurilor lacului Snagov), iată că Primăria Snagov: 1) de fapt - ne spune că nu poate face controale pentru că nu deține mijloacele necesare (ambarcațiuni). Deși noi îi propuneam să mergem împreună (și cu ambarcațiunea noastră) la flagrante și noi construcții ilegale 2) dacă a dat totuți ceva amenzi - aflăm - că s-au dat pentru că niște vecini s-au certat între ei și din înscrisurile depuse oficial la primăria Snagov (nu a mai avut ce face) și a "aflat" și (poate la insistențe) a (trebuit să) amendeze ... # Deci confirma ca nu merge pe teren / lac (în UAT) să controleze - și acolo au apărut SUTE de construcții fără știința (aprobarea) Primăriei Snagov ...
02.06.2015 (Primar - Marian ONACEA) * După ani de adrese / demersuri, de fapt Primăria Snagov recunoaște că ... "invesițiile Hanul Vlăsia, Dolce Vita, El Capitan etc. - nu au aprobate documentații de urbanism ..." (și acolo sunt concesiuni / asocieri în participație cu Primăria Snagov, care plătește: energie - gunoi alte taxe etc. Oare o fi primit ceva dividente în toți acești ani? Sau a dat terenurile și a mai și plătit ...). Dar de fapt terenul este al Romsilva (pădure publică - și care prin anii 199x a încetat să mai continue în instanță demersul inițial. Oare cine + cum a solicitat?). Și mai înainte (din 1952, prin HCM 894) - de fapt este Rezervatia Naturala Complexa Snagov. Ce mai este de spus?

De completat cu pozitiile oficiale – actualizate (in raport cu aceast subiect) – de la:
1) Prefectura Ilfov (care a fost sesizata de mai multe ori in ultimii 10 ani). Hai sa vedem ACUM cum se mai pozitioneaza …
2) DNA / ANAF (caci sumele de incasat de stat – sunt mai mari de 1 milion …) 
3) Inspectoratul in Constructii (caci avem pe domeniul public constructii – din care multe sunt chiar permanente). Dar si betonari a malurilor / ingradiri a zonei de protectie etc.
4) ANCPI Ilfov (cadastru) re: reducerea suprafetei lacului Snagov prin “intrari” in cuveta acestuia de catre riverani (si iata din baza legala mai sus prezentata) ca asa ceva este nul – dpdv legal …
4) Politia Romana (re: modalitatea de identificare operativa a riveranilor in conditiile in care se tot interpreteaza GDPR-ul si nu se furnizeaza datele de identificare necesare pentru instiintari – somatii – controale – sanctiuni: toate necesare mai multor autoritati). Datorita exagerarii cu GDPR-ul, de fapt se continua protejatea celor cu infractiuni – de la Snagov (si – daca e nevoie – putem face un articol detaliat cu 2-3 ani de “talpi” puse intentionat de cei de la Politie)
5) Apele Romane (care – e firesc – sa gestioneze lacul Snagov, caci legile organice sunt superioare unui HG “ciudat” si gestioneaza bazinele hidrografice + are competentele si dotarile necesare). Trebuie sa clarifice exact preluari + deversari de apa in lacul Snagov (de orice natura)
*** Este firesc (si necesar) administrarea lacului sa fie facuta de un fel de Consiliu (cu reprezentanti ai mai multor autoritati – fiecare cu responsabilitatile si nevoile proprii). Si nu cu o abordare feudalista (ori totalitarista) – asa cum a facut Primaria Snagov (dar si alte cateva autoritati). Altfel, sa raspunda direct functionarii si autoritatatile care ajung sa creeze pagube (direct si indirect)

PROPUNERI / SOLUȚII (câteva + în curs de completare):
1) constatarea situatiei de fapt (din teren) si a existentei documentelor (acte / aprobari – daca si unde exista). De catre o echipa mixta. Cu foto + formular tipizat. Impartial si obiectiv. Se estimeaza o suma acoperitoare si aceasta se inscrie la rolul proprietatii (riverane) ca sarcina (pt. a limita posibilitatea de vanzare etc. – pana nu se readuce la starea initiala = naturala, zona afectata)
2) set de exemple de solutii – variante (legale + ecologice) de refacere a functiilor (beneficiilor dorite) – daca si dupa ce se realizeaza (achita) un set de compensatii destinate refacerii lacului (din categoria “poluatorul plateste”) 
2.1) SOLUTII=PONTOANE – Floating Platforms (album foto – exemple)
2.2) SOLUTII=GARAJE – Floating boat docks (album foto – exemple)
3) [optional] contributii (directe + indirecte) la setul de proiecte si activitati prin care se reface (repara) lacul Snagov

Nota: timp de 3-4 ani, Fundatia Snagov a facut mai multe abordari pentru convergenta la legalitate (putem dovedi cu adresele depuse). Insa mentalitatea (din autoritati) era de tip competitie “cine blocheaza cel mai tare pe cat mai multi – acela este cel mai tare si – cumva – ar trebui sa dicteze si sa impuna ceva, dar nu are nici banii nici competentele – mijloacele …). Nu stim daca se mai poate (ori mai e cazul). E deja foarte tarziu …

* Bibliografie:
1) Legea Apelor nr 107/1996 (revizuită)
2) HG 930 / 29.08.2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Ilfov, precum şi al oraşelor şi comunelor din judeţul Ilfov
a) Tabelul factorilor antropici + Măsuri – Responsabili + Planul de masuri – din Planul de Management al ANPLS
b) foto din Albume (cu exemple: Asa Da / Asa Nu);
c) Lista de proiecte (actiuni) propuse de Fundatia Snagov;

ȘI TOTUȘI:
1) lacul Snagov este mare si inca puternic – la fel si padurile riverane. Exista (inca) foarte multa biodiversitate (4 habitate principale / circa 311 specii protejate, rare si amenintate). Se poate “repara” si lacul Snagov (nu de tot si cu multi bani)
2) merita facute eforturi: si de revenire la legalitate / de stopare a principalelor moduri de distrugere a biodiversitatii / de reducere a eutrofizarii lacului
3) Zona Snagov poate redeveni o destinatie nationala de (eco)turism si chiar auto-sustenabila in 7-12 ani, cu o buna administrare (si toate autoritatile sa aplice prevederile si obligatiile legale pe care le au)

>  Vă invităm să ajutați cu LIKE + SHARE. Reprezintă sinteza muncii de ∼ 6 ani (∼5 specialisti + ∼ 7 voluntari cu diferite competențe + sute de poze si zeci de filme // peste 600 de ore de lucru // 5000+ de simpatizanți)

Referendumul de la Snagov din 2008

# În continuare prezentăm detaliile unui caz real. Referendumul organizat de Primăria comunei Snagov în 03.02.2008 sub supervizarea primarului Mușat Apostol. Referendum în care una s-a promis și prezentat înainte de referendum (vezi set de promisiuni asociate proiectului “Circuit Grand Prix” de 200-400 mil. Euro) și alta a fost întrebarea de pe formularul de vot (“Sunteţi de acord cu schimbarea categoriei de folosinţă a unei suprafeţe de 56 ha din islazul comunal, în categoria de folosinţă curţi-construcţii?‘‘).
Deși cu 6-8 săptămâni înainte de referendum s-au tot solicitat clarificări și formulări exacte a motivului (promisiunii / schimbărilor concrete / beneficiilor pentru comunitate), acestea nu s-au facut. Iar în final, s-a reținut doar interpretarea favorabilă grupului care a organizat referendumul (și deci – nimic – legat de tot ceea ce s-a promis + prezentat public –  inițial).

Adică, un exemplu / precedent perfect pentru interpretările pesimiste, prezentate în spatiul public – legate de referendumul din 6-8.10.2018.

Iar pentru manipularea de la Snagov, deși au existat solicitări – autoritățile ierarhice nu au luat măsurile necesare (anularea demersului + imputarea costurilor organizatorice). Așa că există (cel puțin) acest caz concret (precedent) în care una se prezintă/promite, alta se votează și în final – altele sunt schimbările făcute. Și probabil în țară mai există și altele (dacă s-ar căuta).

> Cert este că există “experiență” și (poate) riscuri de repetare (în “campanie” se discută despre familia tradițională (într-un mod care să dividă societatea cât mai mult și să eclipseze adevaratele priorități) iar ulterior rezultatul ar putea fi folosit pentru modificarea legilor legate de justiție, statul drept, amnistii etc.)

Foto Bogdan Stamatin / MEDIAFAX

În 2008 la Snagov, timp de circa 2 luni, mediatic și mai ales informal s-au prezentat în comunitate  și creat următoarele reprezentări / așteptări precum:
> “prin referendum, locuitorii trebuie – doar – să fie de acord cu proiectul”
> “crearea a 3.000 noi locuri de muncă” (într-o comunitate de circa 4.600 locuitori)
> “venituri suplimentare de milioane de euro/an pentru primărie – comunitate”
> “crearea unui centru comercial cu zeci de mii de vizitatori – clienți per lună” (ceea ce ar fi relansat în Zona Snagov mai multe activități, inclusiv turismul – care a fost cea mai importantă în trecut, cu infrastructură construită de circa 30.000 turiști/zi)

Dar (supriză!) – întrebarea din formularul de vot a fos: ” (“Sunteţi de acord cu schimbarea categoriei de folosinţă a unei suprafeţe de 56 ha din islazul comunal, în categoria de folosinţă curţi-construcţii?‘‘). 

În realitate (și in final), s-a schimbat doar încadrarea juridică a terenului de 56 ha (din islaz, deci proprietate comună) în teren, la dispozitia Primariei Snagov.

Primarie Snagov – care apoi a pus în posesie o parte din noii  solicitanți cu drepturi. Solicitanți care de fapt (în special în ultimele 18 luni) în grup organizat, au derulat o intensă campanie de dezinformare și descurajare a locuitorilor “că nu mai există terenuri disponibile / că locuitorii vor primi cel mult o suprafață mai mică și în extravilan / și peste mulți ani, așa că mai bine să își cedeze acum drepturile etc.”.
Deci (în sinteză) – într-un ciclu de 2 ani, într-o primă etapă s-au preluat drepturi de proprietare de la oameni intenționat dezinformati, apoi s-a prezentat himera unui proiect grandios (pentru care nu s-au făcut multe din demersurile de verificare + pregătire prealabile – necesare chiar legal). Apoi s-a organizat un referendum (deși nu exista un caz-cerere – solid fundamentat și deci legal nu se putea face) pentru care s-au prezentat și făcut promisuni “fără măsură”. Iar la referendum, întrebarea nu a mai fost “dacă locuitorii vor să se facă acel proiect pe terenul în cauză” ci doar .. altceva. Iar locuitorii (chiar avertizati!) – au sustinut vehement si cu pasiune ca ei au incredere in Primar – Primarie si ca cei care se opun proiectului se opun bunăstării comunității (și sunt “dușmani” etc.)

Ulterior, cumva, s-a “evaporat” “marele noroc” cu tot cu investitor “strategic” (care mai are câteva “afaceri” de “răsunet”) în România. Ba chiar ar fi susținut că a înțeles greșit Primaria Snagov ..

Ulterior, Primaria Snagov a “trebuit” să dea din terenul (de care acum – dispunea) cel puțin celor care aveau mai multe terenuri, cereri și (poate) erau mai “apropiați” (grupul de interes și propagandă – care au manipulat localnicii și le-au luat terenurile pe nimic). Au existat afirmații că diferențele extreme (în aceasta speculă) au fost între 0,8 > 30 Euro/mp (aplicat la pentru 56 ha). Ulterior, o parte din protagonisti au ajuns in alte dosare penale, anchete, “plecați din țară”, chiar cu condamnări (pentru alte proiecte). Ceea ce le confirmă “buna credință” …

Pana in 05-feb-2008, principalele informatii regasite pe Internet, erau:

03.02.2008: Comunicatul de presă al Fundatiei Snagov
04.02.2008: RealitateaCircuit de Formula 3 la Snagov
04.02.2008: ZiuaFormula Cacealma  
Nu se pomeneste nimic despre construirea unui circuit de Formula 3, despre anexele acestuia sau despre centrele comerciale si hoteliere. De altfel, nici din schita de prezentare a proiectului nu reiese cu exactitate unde este amplasat circuitul, in prim plan fiind mall-urile, parcarile si centrele comerciale. Singurul scop al referendumului de ieri este schimbarea destinatiei celor 56 de hectare astfel incat satenii sa nu mai aiba nici un drept real asupra lor.
04.02.2008: Ziarul FinanciarLocuitorii Snagovului au votat pentru construirea unui circuit de Grand Prix in comuna
Primarul comunei Snagov, Apostol Musat, a declarat ca la referendumul organizat de autoritati s-au prezentat 58 la suta dintre cele 4.900 de persoane cu drept de vot. In favoarea realizarii proiectului au votat 97,5 la suta, in timp ce 2,5 la suta nu au fost de acord cu acesta.
“Urmatorul pas va fi infiintarea unei echipe de juristi care sa gaseasca pentru terenul in cauza o solutie buna pentru comunitate si simpla pentru evitarea birocratiei”, a mai spus primarul comunei Snagov.
23-01-2008: Antena3SNAGOVUL AR PUTEA AVEA CIRCUIT DE FORMULA 1
“referendum la care locuitorii vor decide daca in zona se va construi sau nu o pista de tip Formula 1” 
03.02.2008: Pro TVLocuitorii din Snagov au decis: Grand Prix in locul pasunii pentru oi
03.02.2008: AdevarulReferendum la Snagov, pentru a se decide soarta proiectului Grand Prix One
31.01.2008: MediafaxReferendum la Snagov pentru construirea unui circuit Grand Prix pe islazul comunal
17-12-2007: RLCircuit Grand Prix One, la Snagov
12-12-2007: Ziua
Circuit Grand Prix Formula 3 la Snagov
O sa facem evaluarea terenului si ar mai ramane o singura problema, sa organizam un referendum local, pe care l-am fixat pe 20 ianuarie anul viitor, pentru ca terenul pe care ar urma sa se construiasca acest complex este de fapt fostul islaz al comunei si trebuie ca locuitorii din Snagov sa-si dea acceptul pentru demararea proiectului”, a explicat primarul comunei Snagov, Musat Apostol.
Primarul comunei Snagov a declarat ca proiectul firmei australiene va atrage “aproximativ 40.000 de vizitatori lunar, iar ca impact social, vor fi create circa trei mii de locuri de munca”. 
Avem apoi si valoarea terenurilor care vor fi pe langa acest complex si care va creste.

10-12-2007: CotidianulConcurenta pentru circuitul lui Videanu
Bucharest City Challenge 2007 (..Casa Poporului..) 

10-12-2007: www.drive-test.roCircuit Grand Prix Formula 3 la Snagov!
“Reprezentantii companiei au deja acceptul entuziast al primariei Snagov…”

10-12-2007: ZFAustralienii de la SPG construiesc un circuit auto la Snagov
Referendum la nivel local in Snagov. Daca locuitorii accepta constructia circuitului, va urma o licitatiepentru concesionarea terenului, organizata de primarie”, a declarat Andreew Prelea, directorul executiv South Pacific Group. Proiectul Grand Prix One va fi dezvoltat pe o suprafata de 56 de hectare. “Am fi dorit o suprafata de 100 de hectare, dar Primaria nu dispunea de atat”

09-12-2007: Realitatea RomanescaLocuitorii din Snagov, chemati la referendum pentru un Circuit Grand Prix One
Banii vor proveni in principal din credite bancare, dar si din surse proprii. “Am ales Snagovul pentru ca este aproape de Bucuresti si acolo se poate ajunge usor de la aeroport. Am discutat cu edilii si ei au fost incantati de idee. Pe data de 10 ianuarie 2008 se va organiza un referendum la Snagov si vom vedea daca si locuitorii vor fi de acord cu acest proiect“, a afirmat Prelea, care a adaugat ca Primaria Snagov ii va concesiona 56 de hectare de teren pentru dezvoltarea circuitului.

09-12-2007: MediaFaxPrimul circuit Grand Prix One din Romania, la Snagov

Referințe (alte) / link-uri:  www.comunicatedepresa.ro > Fundatia Snagov

Recomandări (To do): Discutați în http://Forum.FundatiaSnagov.ro 

Open chat
Concret: CUM putem - ajuta?