Situația de criză mediatică generată de țânțari din judetul Ilfov

Ieri (30.07) a fost o Conferință de presă a CJ Ilfov, ca reacție la știri TV naționale că zeci-sute de persoane s-ar fi simțit rău ca urmare a stropirilor de dezinsecție, anti-țânțari. Ceea ce a fost o exagerare.

Administrația face față cu greu suitelor de acuze pe fond emoțional. Și nimeni nu abordează subiectul mai pe larg și pentru că nu există (nici pentru așa ceva) – precedent.
Astfel că se folosesc și repetă mijloacele uzuale (tehnice și mediatice) – din perimetrul legal existent.
Pentru o situație nouă – motiv pentru care și neînțelegerile și nemulțumirile, suspiciunile și interpretările se mențin (și poate întreg sezonul cald, chiar până în octombrie 2019).
Notă: articol asociat scris recent: Țânțarii din Zona Snagov (lac + pădure). Problemă – poziționări și Soluții …  (vezi și comentarii făcute de 3+ biologi > specialiști în domeniu)

Ce ar putea ajuta (cel mai ușor / repede)? 2 FILME scurte de circa 3 minute fiecare:
1) “Cum e cu insectele – țânțarii din jurul locuințelor?” (informare / educație: ecosisteme – lanțuri trofice – echilibrări / managementul așteptărilor / riscuri / responsablități – drepturi)
2) Cum se face dezinsecția în Judetul Ilfov (exemplu de best-practice / pentru toată țara)

REALITATE:
1) față de alți ani, acțiunile de prevenție (limitare a populațiilor de țânțari) din primavara anului 2019 au fost compromise de o vreme mai umedă, un timp îndelungat
2) malul lacurilor este public (cel puțin în zona de protecție de minim 5 metri – deci accesul este permis – mai ales pentru autorități) dar nu prea ai acces decât din ambarcatiuni (căci riveranii nu te lasă respectiv nu este în locație – ceea ce se poate rezolva). Iar autoritățile nu fac stropiri exact aici, unde este sursa focalizată a peste 70% din țânțari. Dar totuși exact acești riverani sunt mai vocali, mai influenți (și mediatic) și doresc cu bani publici să se stopească și pe proprietăților lor (ca cei mai afectați și primi beneficiari). Și dacă se poate, cu cel mai puternic insecticid (ce dacă mor și multe alte specii și se distrug și habitatele, chiar protejate). Disconfortul acestora – primează – și dacă e nevoie, merg chiar si manipulări mediatice
3) marginea pădurilor (în care există și bălți, la care nu prea ajung substanțele dispersate din avion ori din mașini de pe marginea drumurilor)
4) un vânt de câteva ore și intensitate medie, poate muta populații de țânțari și cu mai mulți kilometri, (care de regulă rămân într-un perimetru de circa 500m)
5) o țânțăroaică poate depune câteva sute până la maximum 500 de ouă.
6) lanțurile trofice sunt dezechilibrate de mai mulți ani în nordul Ilfovului astfel că și controlul populațiilor de țânțari a ajuns dependent de stropirea eficace cu VectoBac de primavară. Odată pierdut controlul populațiilor de țânțari – reverberațiile se mențin, poate chiar multianual și nu ar fi acceptabil ca prin intervenții violente cu insecticide (la presiuni mediatice și electorale) să distrugem atât de valoroasă și multă biodiversitate (și mai multe arii naturale protejate)

CE TREBUIE FĂCUT DIFERIT?
a) Re: Informare a populatie:
a1) informare + diseminare (în canalele oficiale + informale) – despre perioade + măsuri preventive
a2) EDUCAȚIE (managementul așteptărilor / pretențiilor) * Ceea ce se poate rezolva cu 2 filmulețe de circa 3-5 minute

GREȘELI / PROBLEME (potențiale / recurente):
1) stropirile cu VectoBac necesita o suita de ajustari (detalii de specialitate – la cerere)
2) instalatiile terestre stropesc si la 150m de la utilaj. Deci când stropește pe străzi, de fapt poate stropi și pe proprietățile private (și chiar și margini de păduri – multe – private). Mai mult sau mai puțin (ca durată și intensitate/concentrații) – intenționat sau din greșeală.
2) în România există așteptări (și deci solicitări/presiuni directe/ierarhice) din partea privaților (vile riverane la lacuri etc) către echipajele publice (gunoi, dezinsectii etc.) pentru tratamente “preferențiale”.
De a da puțin mai mul “și la ei”. Din simpatie sau “pentru o atenție”. Diferențieri care alimentează invidii – frustrări – reproșuri / insinuări / interpretări / manipulări / atacuri.

 

EDUCATIE (managementul așteptărilor / pretențiilor) [de făcut FILM ori măcar PowerPoint cu imagini + animații + text + muzică de fundal). Iata principalele IDEI – MESAJE (de transmis)

1) responsabilitatea autorităților (prevăzut și de legislație) este în zona sănătății populației, corelat cu conservarea biodiversității. Aspecte legate de disconfortul populației (în special de lângă lacuri și păduri) este un subiect secundar. Prețurile mai ridicate ale imobilelor din astfel de oaze naturale, sunt asociate cu un plus de biodiversitate (ca specii și populații) – în ale căror lanțuri trofice (de protejat) există și țânțari, căpușe, șerpi etc. Cine nu suportă insectele – țânțarii, poate chiar cu bani mai puțini să locuiască și în altă parte, decât să pretindă ca și acolo, acestea să fie eliminate semnificativ. Da, în spațiul public se pot face manipulări mediatice corelabile cu voturile politice – pentru un plus de confort ale celor cu vile și posibilități. Punându-se presiune pentru a se realiza cu bani publici mai multe demersuri (de regulă illegale: să stropești și în curțile private cu bani publici / și în pădurile private / și în ariile naturale protejate / să se utilizeze substanțe mai puternice, în concentrații mai mari, mai des / etc.).

2) riscuri de îmbolnăvire ca urmare a înțepăturilor insectelor – apar de regulă când deja există purtători în zona. Adică mamifere (deci și oameni) ori păsări (inclusiv sălbatice – migratoare). Și apoi o insectă înțeapă succesiv un subiect infestat și apoi unul sănătos, iar cel sănătos nu are sistemul imunitar suficient de puternic. Același mecanism este similar la țânțari ori căpușe. La nivel regional (Județean) există Direcția Sanitar Veterinară și Siguranță Alimentară – Ilfov (DSVSA ILFOV) care monitorizează și care anunță imediat despre ori ce caz confirmat identificat (deci real).

3) oamenii sunt parte a naturii, a biosferei și deci e firesc să împartă habitatul cu toate speciile de faună și floră. Chiar existența oamenilor depinde de echilibre armonioase în habitate și între specii.
Existența oamenilor (a majorității faunei) depinde de existența insectelor și menținerea unor bune echilibre în habitate, ecosisteme.

3.1) Populațiile speciilor variază anual, sezonier în funcție de o mulțime de condiții. De regulă oamenii sunt cei care tulbură habitatele și echilibrele populațiilor, de unde și nevoia de a proteja unele specii Și habitate – chiar de la extincție. Și chiar și în județul Ilfov avem 5 arii naturale protejate – care reprezintă o mulțime de resurse naturale și chiar de beneficii pe termen mediu și lung și trebuie să le protejăm.
3.1.1) oamenii pot dori eliminarea unor insecte (specii) însă așa ceva nu este înțelept și anumite echilibre trebuie menținute.
E firesc ca lângă lacuri, bălți și păduri să existe mai multe insecte, necesare pentru pești, broaște, șopârle, păsări și multe alte specii – dintr-o mulțime de lanțuri trofice.
Oamenii plătesc mai mult pentru astfel de terenuri – atrași de unele beneficii ale acestor habitate, însă uită că “la pachet” există și specii și situații care pot fi percepute uneori ca deranjante (discomfort).
Nu este acceptabil (și e chiar ilegal) să distrugi (pentru ca poți) specii – lanțuri trofice – habitate din zonele naturale, doar pentru că există oameni cu pretenții de zero discomfort.

3.2) În sine, campaniile de dezinsecție (stropiri cu substanțe chimice) – reprezintă un mare rău facut naturii, deci bioseferei și în timp chiar oamenilor. Există insecticide care pot afecta chiar și oamenii (funcție de cantitate/timp – praguri care rămân subiective în raport cu vârsta și sensibilitățile sistemelor imunitare ale unor oameni). Și în contextul a zeci de mii de oameni, devine aproape imposibil să nu apară și o alergie cu complicații la ceva subiecți mai sensibili.
De fapt, oamenii care nu tolerează insectele (fauna și flora sălbatică din habitate naturale) ar putea să nu mai vină (locuiască) în astfel de locuri. Sau să folosească mijloace locale de protecție/limitare (cel mult în proprietatea lor – căci există situații în care legea limitează chiar și așa ceva).
Să ținem cont și de faptul că sunt și oameni care vin special în natură (ex: alergici și foarte sensibili la substanțe chimice) – care preferă un plus de insecte decât un plus de chimicale.

3.3) Apoi trebuie considerat că aceste dezinsecții generează și o serie de cheltuieli și chiar pagube: 1) în sine au un cost 2) distrug albinele și multe alte insecte – critice și pentru polenizare și astfel se reduc cantitățile de fructe, legume, miere etc. 3) afectează mai ales echilibrele naturale în moduri pe care încă nici nu le putem bine descrie – dar putem constata efecte. Există zone / perioade anuale / situații în care – legal – utilizarea lor este interzisă.
Notă: După circa 4 ani de stropiri cu larvicidul VectoBac în Nordul Ilfovului, unii apicultori se pregăteau în 2019 să anunțe ca oferă miere eco din ariile naturale protejate din nordul Ilfovului. Dar (în mod excepțional) s-au făcut în 2019 stropiri și cu insecticid și momentan (iar) nu mai pot spune așa ceva.

3.4) Natura are propriile sisteme de reglare în cazul apariției unor dezechilibre (ex: exces de țânțari etc.). Astfel, în ciclul următor, vor crește mult consumatorii naturali ai acestora.
De exemplu, este bine să ne amintim că numai în Zona Snagov s-au tăiat peste 3000 de stejari seculari în ale căror scorburi existau și zeci de colonii de lilieci, iar un singur liliac ar putea consuma și între 300-3000 de țânțari într-o singură noapte. Iar un plus de pești în lacurile naturale (re-ecologizate) ar putea consuma larvele țânțarilor. Iar numai prin adâncirea cu 0,5 metri a 50-200 de bățți din păduri (fiecare de circa 3- 20mp), ar putea ajuta și amfibienii – care mereu mănâncă (și reglează mult mai repede) – populațiile de țânțari. Surplusul de broaște fiind benefic pentru populațiile de șerpi, arici, unele păsări, vulpi etc. (adică specii protejate și cu populații reduse mult – în ultimele decenii). Toate aceste masuri fiind chiar alte responsabilitati ale autoritatilor – dar care in fiecare an sunt omise de la bugetare (in detrimentul activităților vizibile, cu rezultate imediate dar relevante pentru voturi).

4) CJ Ilfov utilizează cu rol de prevenție (și reprezintă o premieră națională) – un larvicid (în loc de insectid) numit VectoBac (conține niște viruși care afectează natural doar țânțăroicele). Totuși stropirile nu au cum să ajungă chiar peste tot într-un teritoriu. Și de fapt nici nu este de dorit a se elimina toți țânțarii – care au și ei un rol (chiar util) în lanțurile trofice.

5) Sunt profund greșite abordările extreme:
5a) să fie eliminați toți țânțarii (și să fie la cam la fel de puțini ca la oraș – spre deloc)
5b) să nu se intervină niciodată în habitatele naturale protejate (nici în perioadele de exces, dezechilibre evidente). Însă mereu când cauza principală este omul, ar trebui vizate/limitate tulburările aduse de el.

2.1) Pagina dedicata de site (la CJ Ilfov și – preferabil – și la Primăriile din județ):
2.1.a) link la sub-pagină cu detalii despre:
– reglaje naturale asupra populațiilor unor specii: exemple: țânțari [pești, alte insecte, lilieci, amfibieni, reptile etc.] Dar și larvicidul VectoBac;
– reglaje chimice (ne-naturale, ne-sănătoase, nerecomandate) asupra unor specii și care pot afecta multe specii și lanțuri trofice și chiar și oamenii (funcție de intensitate / durată / mod de expunere)
2.1.b) link la fișe (pdf) de prezentare ale substanțelor utilizate și (copii ale) avizelor – aprobărilor (conformitate etc.)
2.1.b) link la recomandări (măsuri de prevenție / limitări etc.)
2.1.c) link la sub-pagină cu coordonatele în timp real al deplasării echipajelor pentru dezinsecție
2.1.d) link la pagină cu măsuri relevante pe termen mediu – lung (echilibrare – ecosisteme: cel putin 5 mici proiecte fiecare cu bugete de 1000 – 5000 Euro)

  • Mai multe detalii (la cerere) la: office@FundatiaSnagov.ro / Tel: 0720 762468
0Shares

Ajutați cu un comentariu / Leave a Reply: