191x. Cea mai veche poză (din aer) a insulei Snagov.
Observații: Localnicii nu preferau să locuiască la malurile lacului (asa cum e moda acum). Nu exista Palatul Snagov (a fost acolo și un fel de livadă – zonă cu nuci).
Între 187x – 1902, locuitorii (din Siliștea) au luat de pe insulă tot ce putea fi refolosit ca materiale de construcții (aferent construcții, ziduri, anexe) și au tăiat toți copacii. Biserica și turnul din poză – tocmai au fost refăcute între 1903-1915. Nu si fântâna. Pe insulă se văd denivelari – care corespund ruinelor de sub vegetația care le-a acoperit. Se văd 3 zone de acces catre insulă. Toate malurile aveau stuf (și deci erau naturale 100%).
* Fundatia Snagov mai poseda o poza din 1902 cu Nicolae Iorga – la intrarea in Manastirea Snagov. Si apoi circa 40 de imagini pana in 1989. Din acestea rezulta o multime de detalii foarte interesante (re: reparatii cu nr. de turnuri etc. / vegetatie / etc.).
** Fundatia Snagov a contribuit (ca referent) la filmul Trinitas (circa 60 min) despre Manastirea Snagov (din 2012).
> Vizitați Colecțiile Muzeale Snagov, pentru peste 40 de imagini diferite ale Mănăstirii / Insulei și pentru istoria locului din diferite perspective.
Centenarul .. în Snagov > Primul război mondial
Primul război mondial..
> Ver 1.0 (vă invităm să contribuiți la completare / corectare)
Primul razboi mondial a durat între 28.11.2914 – 11.11.1918.
Context: (de descâlcit)
1) nu au fost lupte în zonă, căci linia frontului a fost în Moldova. Ostașii din zonă cam pe acolo au luptat și murit. Și astfel au rezultat (în medie) zeci de morți (din sute de ostași) – cam din fiecare sat;
2) În zona au fost trupe nemtești (există întâmplări la Mănăstirea Țigănești), nemții au preferat drumul DN1 către Ploiesti – valea Prahovei, față de cel prin Buftea și astfel l-au amenajat (inclusiv podul peste Ialomița);
3) în zona insulei – mănăstirii Snagov, a stat o perioadă și un grup de militari turci (vezi și setul de desene din CMS);
3) o motivație suplimentară, puternică pentru țărani de a se implica în război a fost și că la întoarcere vor primi pământ (cum se promitea și dădea cu astfel de evenimente);
4) prezența automobilelor era în creștere și în România. Sursa de combustibili – la Ploiești. Astfel ca tradiționala ieșire de duminica pe Calea Victoriei (pe jos sau cu șareta), se transforma (pentru elite) într-o ieșire cu automobilul din oras. Și Snagovul era în drum … Și exista deja un renume dar și recomandări făcute și de Alexandru Odobescu (“Câteva ore la Snagov” – 1873 – Kynegeticos – pentru pitoresc, plătică și raci) dar și de la Nicolae Iorga (care în 1903 confirma existența insulei și mânăstirii Snagov, cu o suită de însemne lăsate de o mulțime de personalități – domnitori români);
4) exista un canton cu un pădurar gospodar și sociabil în zona viitorului parc Snagov. Acesta oferea bune condiții orășenilor cu automobile, care au început să vină în număr tot mai mare.
5) pescari locali sesizează oportunitatea legată de creșterea numărului turiștilor și oferă celor din (viitorul) Parc Snagov, servicii de plimbare cu luntrea si apoi cu barca pe lac dar si experiente inedite (serpi descantati etc.);
4) pe lacul Snagov pescarii (zona Dobroșești – Snagov sat dupa 1938) încep să pescuiască cu năvoade (cel puțin din 1918);
5) tineri orășeni încep să exploreze lacul Snagov cu noi hobby-uri: pescuitul sportiv și sporturile nautice (prezente pe lacurile din București – venite dinspre Arad, Timișoara);
6) localnicii continuă să stea în comunitățile aflate la o depărtare rezonabilă de marginea lacului. Din două motive principale:
6a) pentru a evita disconfortul generat de insectele acvatice, zgomotele intense pe timp de noapte, mulțimea de plante cu creșteri rapide și deci o biodiversitate prea agresivă unui cămin / comunități;
6b) credintelor cumulate in timp si legate de lac, mai degraba negative. Astfel că doar pescarii (nu foarte numeroși) frecventau lacul și comunitatea fiecarui sat din jurul lacului avea doar câteva ieșiri la lac, denumite de regula “vaduri”. Folosite pentru spalat, scaldat, animale;
7) locuitorii traiau din agricultura de subzistență (cereale) și lucrul pe moșiile administrate prin arendași, apoi din prelucrare și comert cu: cereale, pește, stuf și papură, lemn (din p[dure). Existau și câțiva meșteșugari (cojocari – croitori, dulgheri, fierari, apicultori etc.)
8) existau și islazuri comunale (deci proprietate comună) și tradiții (activități) la care era obligatorie participarea întregii comunități (gestionate prin întâlnirile de la biserică);
8) bisericile recent făcute (sub 50 de ani) în comunități (abia după secularizare, prin părăsirea de către greci a mănăstirii Snagov, a căzut monopolul – interdicția și deci a devenit posibil pentru comunitățile din jurul lacului să își facă propriile bisericuțe)
9) apăreau primele școli în comunități cu învățători repartizați și cărora, comunitățile trebuiau să le asigure o școală, condiții de locuit și consumabile necesare;
10) administrativ exista “Plasa Snagov” (de la Căldărușani – Lipia si pana la Ciolpani);
11) în zonă existau și câteva familii locale de mici boieri, care aveau educație la scoli din București (și chiar în străinatate), aveau moară, batoză (de treierat) si alte mijloace de producție;
12) exista o rețea locală de târguri (pentru comerț) și centre importante în București (târgul Moșilor – viitoarea Calea Moșilor) și căruțași țigani din Coadele (Siliștea Snagovului) ajungeau cu pește și unele mărfuri chiar și la Buzău;
* E nevoie de ajutor (din partea comunității) pentru a identifica detalii din pozele adunate, denumiri locale, a completa evoluții în timp a unor activități și prezențe locale. În general din ultima 100 de ani … Cine ajută?
** Materialele adunate (din 2002 dar și vechi și din 186x) sunt pentru și aferente Colecțiilor Muzeale Snagov.
Vietățile dintr-o picătură de apă (de lac)
Vietățile dintr-o picătură de apă (de lac)
Pentru a avea (din nou) mulți pești în lacul Snagov (și apoi și amfibieni, reptile, păsări etc.) e necesar să existe:
1) maluri line (fără maluri abrupte de la betonări + umpluturi).
Căci numai în apă mică, limpede, ușor încălzită de soare – se dezvoltă cel mai bine micile vietăți;
2) vegetația specifică lacului (în zona de 5 metri pe mal și apoi în lac la apă mică de la 0-50 cm, urmat de zona cu stuf și alte plante);
3) să nu se mai braconeze cu curent electric (care omoară toată fauna);
4) să nu mai circule (atât de mult + des) ambarcațiuni motorizare și mai ales din cele care fac valuri mari și multe [valuri care tulbură apa și “îngroapă” tot ce este viu sub un strat gros de sedimente anaerobe (fără oxigen);
Iata cateva filme in care se vad exemplare de mici vietati (si in lacul Snagov au fost gasite 112 specii de zoo si fito plancton!). Apoi, pesti mici (alevini – juvenili) care mananca aceste mici vietati.
Notă: La sediul Fundatiei Snagov puteți vedea (la microscoape tot felul de mici vietăți în picături de apă din iaz-ul existent și care conține apă similară celei din lac). Și să vedeți cum se hrănesc peștii mici. Și (astfel) să devină și mai clar ca întreg lacul și zona sunt vii și într-o interdependență pe care doar omul (prost ori conștient infractor) o tot distruge și tot nu vede consecințele ..
Puteți ajuta Fundatia Snagov să continue să asigure consumabile (hrană, recipiente, curent electric, recipiente – pentru diferite culturi și specii) și voluntarii (instruiți) care să continue să prezinte celor interesați (în special copii – familii etc.) existența acestor vietăți și legăturile dintre ele …
Iată o activitate furnizată (din 2017) “Lupe + Microscoape (specii)” – parte a Ofertei Turistice a Zonei Snagov (pe care o gasiti la www.snagov.ro).
Geo Bogza ..
Geo Bogza (en!) a locuit în Snagov (Ciofliceni). Unde a stat (o perioada) și fratele său – Radu Tudoran,
Sunt interesante detaliile și amintirile împărtășite legate de Snagov din cartea sa autobiografica (Eu sunt ținta: Geo Bogza în dialog cu Diana Turconi , 1994).
1) avion doborat pe DN1 …
2) lac / înot / lotus adus din China
3) ezitarile și relația cu Lucrețiu Pătrășcanu
Geo Bogza spunea în cartea sa autobiografică:
“Dacă ai 500 de lei și dorințele tale necesită 1000 lei, atunci ești un om sărac, dar dacă nevoile tale sunt de numai 200 lei, te poți considera bogat”.
Globalizarea susține să nu îți refuzi nici o plăcere pe termen scurt (și să te îndatorezi pe termen lung). Și atunci a posti, a nu risipi, a-ți aminti că mai există și moarte și suferință și ghinion – trebuiesc asociate mediatic cu a fi “looser”.
Citesc cartea lui Stephen Covey despre importanța încrederii (“Trust”) și în paralel mă uit la suita de enormități de la televizor (ce contrast!). Minciunile acumulate târăsc comunitățile în jos. Începe plata greșelilor din trecut. Isteria crește. Unii speră că (ei) vor fi afectați mai puțin. Dar (deja) Titanicul (chiar dacă – sincer – ar fârna, are inerție prea mare …
>> Mai multe detalii – în Colecțiile Muzeale Snagov (vizitabile la sediul Fundatiei Snagov).
CRONOLOGIE a Zonei Snagov (sumară – V1.0)
Cronologie Selectivă (=Evenimente relevante)
Pentru o cronologie (mai) completă, detaliată și fundamentată – contactați Fundatia Snagov (info din Colecțiile Muzeale Snagov)
17-2,58 MA Î.Hr : Marea Sarmatică acoperea întreaga Câmpie Română
… Alternanțe: perioade cu climă tropicală / glaciațiuni …
neolitic .. epoca bronzului …
56-58 Î.Hr : geții prelucrau metale pe malul lacului Snagov (ex: Snagov sat – Artha Park)
6xx : Slavii migrează și pătrund și în Codrii Vlăsiei (ajungând și la lacul Snagov)
1408.xx.xx => Mircea cel Bătrân mentionează Mănăstirea Snagov …
1456-1462 : Vlad Țepeș construiește pe insula Snagov: turn, pod, ziduri (fortificații), biserică, temnițe, fântână, tunel pe sub lac
1517 Neagoe Basarab reconstruiește biserica de pe insula Snagov (motiv pentru care este considerat ctitor)
1821.03.xx Este incendiat podul către insula Snagov de către grupuri eteriste, în contextul revoluției dezorganizate în care este implicat si Vladimirescu (și ulterior nu mai este refăcut până în 2012)
1840.10 Este deținut pe insulă (Dimitrie) Mitiță Filipescu, organizatorul societății secrete “Conspirația Filipescu” (la care a aderat Eftimie Murgu, Marin Serghiescu Naționalul, Nicolae Bălcescu etc.). Mitiță ar fi fost ținut 2 ani cu picioarele ]n lacul Snagov.
1856 Este detinut pe insula …
1862.06 Alexandru Odobescu vizitează Snagovul, scrie (și publică în 1874) “Câteva ore la Snagov”
1863 Secularizarea averilor mănăstirești determină călugării greci să abandoneze insula Mănăstirea Snagov. Astfel se termină cu monopolul regional legat de evenimentele religioase (mai ales cu taxele mari aferente) și permite începerea realizării de biserici în majoritatea comunităților din jurul lacului Snagov (din întreaga zonă)
1877 Războiul de Independență al României – la care locuitorii din Dobrosești (Snagov sat) au contribuit și financiar (donații)
1888-1907 suite de răscoale cu implicarea populației din întreaga zonă de la Lipia-Bojdani până la Tâncăbești – Periș
1903 Nicolae Iorga viziteză Insula Snagov și confirmă existența bisericii fostei Mănăstiri a Snagovului
1914-1918 Primul Război Mondial la care au participat mulți localnici, au rezultat mulți morți și s-au repartizat greu și târziu, loturile de pământ promise (vezi monumentele din sate)
1918 apariția primului năvod de pescuit pe lacul Snagov (în 1952 devine monopolul statului și se derulează prin ICAB, iar în 1996 încetează din motive neexplicate)
1928-1930 Palatul Snagov este finalizat (construit – ilegal) de Principele Nicolae1930 Primăria București (prin Uzinele Comunale Bucureşti (UCB)) contribuie la amenajarea Parcului și Plajei Snagov
1933.06.25 Sărbătoarea (națională) “Ziua apei” (Carol II al României, Mihai I al României | Prințul Mihai, Nicolae Iorga, Iuliu Maniu, Dimitrie Gusti și mulți alți oficiali de vârf – plus Liga Navală Română, Cercetașii României și reprezentanți ai comunității locale. Acesta este motivul pentru sărbătorirea zilei lacului Snagov pe 25.06 (când românii sărbătoresc și “Sânzienele / Drăgaica“).
1939-1945 Al Doilea Război Mondial la care au participat mulți localnici, a făcut și mai mulți morți (vezi monumentele din sate)
1940.11.27 Virgil Madgearu este asasinat în pădurea Snagov (parcul Snagov) în 27.11.1940 (locul este marcat cu o piatră comemorativă)
1944.08.23: Ion Antonescu a părăsit Palatul Snagov pentru a merge la București, la cererea lui Mihai I al României, când și unde a fost arestat. Manfred von Killinger (care locuia într-o vilă din apropiere din Snagov sat – pe malul lacului Snagov) se sinucide în scurt timp (pentru că nu a reușit să mențină România pe partea Germaniei – așa cum a cerut Hitler).
1945 Reforma agrară din 1945 în urma căreia s-a început în 1948 o împroprietarire (ex: pe la Tâncăbești)
1948-1955 Întreprinderea de canal-apă-salubritate (ICAS) = Administrator al lacului Snagov
1949-1962 Colectivizarea în România în urma careia au ajuns și locuitori din Snagov la Canal dar și în alte locuri de detenție
1955-1990 Întreprinderea de apă-canal Bucureşti din cadrul GIGC (ICAB) = Administrator al lacului Snagov
1956 Imre Nagy este adus si detinut la Snagov cateva luni, unde scrie și “Însemnări de la Snagov”
1962 – 1972: Regata Snagov: un concurs internațional de canotaj între 1962 și 1972
1982-1989 Demolările a peste 400 de locuințe în comuna Snagov. Cu excese de implicare din partea unor localnici din Snagov și Gruiu
1989-1990 Revoluția Română din 1989 – aferent careia există câțiva participanți și din Zona Snagov. Relevantă este reacția locală suprinsă excelent în romanul “Destrămarea” publicat în 2001 scris de Anatolie Paniș – locuitor al Snagovului
1992+ Terenurile Snagovenilor sunt date (falșilor) revoluționari, înaintea punerii în posesie (conform promisiunii oficiale). Astfel că ulterior în comunitate se va restitui cu 12% mai puțin teren și de regulă (mereu) pe amplasamente cu valoare de piață mai mică;
1990-2000 Regia Generală de Apă Bucureşti (RGAB) = Administrator al lacului Snagov.
Administrația Națională Apele Romane preia administrarea lacului Snagov, dar încetează (de tot) activitatea (deja redusă anual) după 1989, astfel încât (un singur exemplu) nu mai se alocă un vaporaș cu echipaj care în sezon să tot reducă din plantele acvatice din zona malurilor (demers care făcut în sezon, în cursul săptămânii, anual, între 1952 – 1996) a reprezentat o masură importantă de stopare – limitare a procesului de eutrofizare a lacului Snagov. Ulterior, Apele Române se vor scuza (anual) că nu mai există fonduri (ori că sunt alte priorități) pi această activitate importantă – nu se mai face;
1996-2006 Prezentarea transformărilor zonei Snagov (de regulă prin abuzuri și corupție) prin SNAGOV – Periodic de răspândire ilfoveană – realizat de Anatolie Paniș și câțiva colaboratori
2000 Prin legea 5/2000 “Planul de amenajare a teritoriului național”, grupuri de funcționari de la mai multe autorități, încalcă legile în vigoare și “uită” de existența Rezervației Naturale Complexe Snagov înființată prin HCM 894/1952 (de 1147.70 ha) care nu poate fi omisă, anulată ori micșorată (date fiind angajamentele legale internaționale existente). Astfel că păstrează (doar) denumirile cunoscute “Pădurea Snagov” (10ha – 2561) și “Lacul Snagov” (100ha – 2560) pentru care înființează deci 2 mici arii naturale protejate (dar omite orice fel de fundamentari scrise – necesare) cu un total de 150 ha. Astfel rezultă o miză imobiliară de circa 960 ha de pădure riverană lacului Snagov, care ulterior va atrage și genera multe probleme din care până în 2018 doar o mică parte au ajuns în mass-media.
2002: Guvernul român decide să construiască în Snagov un parc tematic în stil Disneyland, “Parcul Dracula“, dar în 2006 guvernul a anulat proiectul. Legătura Snagovului cu “Dracula” se bazează pe un set de înscrisuri și tradiții locale care susțin că mănăstirea Snagov este locul mormântului lui Vlad al III-lea Dracula.
2003.11.xx Apare un nou regulament de navigație pe lacul Snagov (prin OMT 920/2003), care elimină un set de reguli care se dovediseră bune, argumentează necesitatea în mod greșit și omițând alte prevederi legale în vigoare, prevede noi reglementări și organizare dar nu reușește (nici până în 2018) să îndeplinească angajamentele prevăzute. Nici chiar după ce în 2015 apar accidente cu mort și răniți (deși nereguli și probleme au mai existat și în anii anteriori). Menținerea acestor nereguli (slăbiciuni) vor duce la creșterea și intensificarea aberantă a activităților ambarcațiunilor cu motor pe lacul Snagov (ceea ce va afecta suplimentar biodiversitatea, calitatea apei și deci accelerarea procesului de eutrofizare)
2004? Vânzarea Plajei Snagov …
2005? Este realizat un Plan de Urbanism General (PUG) al Comunei Snagov care conține multe nereguli (care se vor constitui în precondiții și facilități a unei lungi suite de nereguli (favorizante pentru turnurile imobiliare și reducerea resurselor și patrimoniului natural și turistic al zonei Snagov)
2003.04.4-5 Snagovul găzduiește (la Palatul Snagov) reuniunea informală a primilor miniștri ai celor șapte state invitate să adere la NATO.
2012 Manipularea cu proiectul “Pista de Formula 1 sau 3” pe islazul comunal de la Ferma Vlasia …
2014 Realizarea (secretă) de către Primăria Snagov a documentului “Strategia de dezvoltare a Comunei Snagov“, nu doar fără dezbatere publică, dar cu grave omisiuni și greșeli, care favorizează suite de concluzii și recomandări, care afectează și conduc la falimentarea mai multor prestatori de servicii (plătitori de taxe – la Primăria Snagov…). Deci Primaria Snagov, cu banii (și) contribuabilor, în mod secret, greșit și tendențions “fundamentează” o strategie, priorități și măsuri – proiecte, care vizează înlocuirea sau cel puțin falimentarea membrilor comunității pe care ar trebui să îi reprezinte si sa le asigure dezvoltarea …
2016 Demolarea Liceului Mihail Kogalniceanu din Snagov sat (după circa 50 de ani de activitate) …
2016.05.18: Protecția ariilor naturale protejate (patrimoniu natural) a fost întărită de “Planul de management și regulamentul ANPLS” publicat în Monitorul Oficial nr. 380bis din 18.05.2016.
Din întrebările turiștilor …
Și în sezonul 2018, 500+ de turiști au ajuns la Centrul de Informare Turistică din Snagov (sat). Cam din întâmplare (mai mult pentru că se rătăciseră în zonă), căutând Mănăstirea Snagov-ului.
De fapt 500 reprezintă doar cam cât am numarat în intervalul aprilie – septembrie, dar numai în jumătate din timp (când a existat și prezență în Sos. Snagov nr. 78). Probabil ca circa 1.000 ajung pe malul drept al Snagovului. Și circa 1800 ajung bine (direct la Mănăstire) – fără a include grupurile organizate (adică circa 6-14 autocare x40/pe săptămână = 400 x 4 = 1600/v/lună x 7 luni => 11.200 turiști/sezon). În concluzie, dupa circa 28 de ani de nepromovare consecventă a turismului la Snagov, nivelul a scăzut la circa 15.000 turiști/an. Față de o capacitate maximă de 34.000 turiști/zi (și performanțe de 4.000 turiști/zi pe lac cu – vaporașele).
* Turismul la Snagov nu mai este promovat național, în publicații, cataloage, hărți ori agențiile naționale de incomming.
De fapt autoritățile (locale și zonale) în mod intenționat (căci avem comunicări scrise și înregistrate – fără reacții) nu au depus documentațiile necesare în perioada 2008-2013 la Ministerul Turismului astfel încât din “stațiune turistică de interes național”, a rămas doar Snagov sat “stațiune turistică de interes local” și evident, fără nici un fel de finanțare (si mai ales – fără eligibilitate la fonduri UE – căci poate ar mai fi avut câte cineva, ceva inițiative). Iar reacția Primăriei Snagov la diferitele solicitări și propuneri făcute de Fundația Snagov (legate de oportunități, proiecte etc.) a fost că a desființat și taxa de stațiune (propusă de noi – de măcar 1 leu / turist / zi – astfel încât măcar de la petreceri să rezulte suficient cât să se facă minimul de semnalizări necesare – în zonă).
Dar iată un fel de top al celor mai interesante întrebări / cereri ale turiștilor (mai ales străini), repetate în fiecare an și care ar trebui (cel puțin) să dea de gândit:
1) Unde se află? (căci s-au rătăcit și nu mai înțeleg nimic … de 30- 90 min)
1) Cum pot ajunge la Mănăstirea Snagov, căci s-au rătăcit. Ce adresă exactă și nr. de telefon au (căci de ore – zile, nu reușesc să se lamurească)? Ce semne (marcaje turistice) să urmeze – pentru a ajunge acolo? Nu le vine să creadă când aud + înțeleg cum e cu transportul, cât durează, ce legături dificile există și de fapt cât va dura excursia până la Snagov (2x35km) – care credeau că le poate lua circa 3 ore (dus-întors) și nu 4-6 ore;
3) De unde pot primi o hartă (turistică)? [Le arătăm harta pe banere color – detaliate și le recomandăm să îi facă poze cu telefonul / par surprinși dar nu comentează. Si nici noi nu indraznim sa le cerem costul de 15 lei pt hartile in tiraj mic, facute in 2005 – cand circa 10 ageni economici au promis ca vor contribui la costuri si apoi au uitat]
2) Pe unde pot ajunge la lac, pentru a se plimba de-a lungul malurilor?
3) Unde este stația de taxi-uri? De fapt – cum circulă transportul în comun? De ce (este așa cum este)? [este cam a-3-a întrebare, când ar dori să se întoarcă repede, să nu fi venit, când li se pare că totul a fost o greșeală]
4) există o ofertă/listă de activități (modalități) de a petrece niște ore în aer liber, mișcare, natură (lac – pădure)?
5) Unde pot mânca? Și în special – ceva cu pește și alte meniuri locale specifice;
6) Cum pot ajunge să vadă lacul? Unde ar putea (doar) să stea la marginea lacului? Pot închiria o barcă cu rame?
7) De fapt – ce se poate face în (zona) Snagov? (de turiști – dacă tot au ajuns?)
8) De ce nu este mai vizibil (și bine organizat) Centrul de Informare Turistică? (dar apoi când le explicăm că este o iniațivă oferită de un ONG și asistență gratuită / voluntară – inițial nu cred, apoi apreciază și fie își cer scuze fie spun tot felul de vorbe de apreciere)
9) se poate sta (o noapte) într-o casă tradițională (țăranească) și avea o experiență arhaică? Uneori: există un Camping? Sau ceva gen Hostels?
10) Ce este unic în Zonă? Există ceva memorabil? De ce nu există nimic mai vechi de 30-50-100 de ani?
11) unde există un “loc safe“: WC, sa te speli, să mănânci (și să nu te îmbolnăvești), să fii în siguranță? Ce locații / restaurante de 4-5 stele (adevarate) – există? [această suită de întrebări – reapare la momentul 2 de pesimism și când sunt dispuși să bugeteze mult mai mult decât doreau, doar pentru a reduce din riscuri și a se reconecta cu locuri și infrastructură cu servicii și comportamente predictibile]
Uneori, prind curaj și pun câteva din întrebările specifice (pe care le au pregatite – și pentru care au riscat/venit la Snagov):
a) .. despre Vlad Țepeș / Dracula ..
b) .. despre Ceaușescu (unde a locuit + dacă se poate vizita) / Comunism / cum era atunci în comunitate, în România ..
c) .. despre cum a fost și este viața .. la țară (a unui român – obișnuit)
# Undeva, pe parcursul acestor întrebări / clarificări, prind curaj (cel puțin în raport cu noi) dar datorită diferențelor (așteptări – realitate), au nevoie de un timp (15-20 min) și o reconsiderare a programului pentru restul zilei.
Circa 33% explorează locația (atât pentru ce li se spune că există căt și pentru că au nevoi de puțină odihnă și refreshment).
Din aceștia, cam 60% ajung să fie foarte plăcut surprinși de ceea ce descoperă și mai ales despre ce și cum li se prezintă. Iar din aceștia, cam 25% concluzionează că îi suprinde cel mai mult în România faptul că deși există multe lucruri interesante și frumoase (de vizitat / auzit / înțeles), nu există infrastructura necesară și experiențele pe care le au sunt prea variate (extreme), intense și cumulativ – devin cel puțin obositoare.
Până în final:
1) cam 25% se hazardează să încerce să schimbe 2 microbuze pt. a mai ajunge la Mănăstirea Snagov (căci și pt. a se întoarce la București, au nevoie de 3-5 ore)
2) cam 40% ajung să mănânce în zona (la restaurant 3-4-5 stele > unde le recomandăm)
3) cam 15% decid să se întoarcă imediat – către București
* Deși cam 98% sunt politicoși, cred că 85% sunt dezamagiți de ce există și (cu tot efortul nostru) ceea ce reușim este ca în loc de jumătate dintre aceștia, să dea referințe negative în mod proactiv, rămân doar circa 7% (și la un mod general).
Notă: spre comparație, vă invit să căutați frecvența și ponderea feedback-ului negativ al străinilor, legat în special de interacțiunile pe care le au la Mănăstirea Snagov (cu personalul). Nemulțumirile sunt în circa 70% legate de oameni și nu atât de puținătatea (spre zero) a atracțiilor / informațiilor / detaliilor scrise / a explicațiilor.
PROBLEME / NEVOI:
1) Turiștii straini au nevoie de dovezi credibile (ex: referinte pozitive in TripAdvisor etc.) – ca exista o oferta diversificata si de calitate predictibila. Ar putea fi un start bun (si fara ajutoare “externe”) – chiar și dacă din cele câteva sute de turiști (străini) per an, (cu vorba bună + muncă) s-ar face efortul necesar și s-ar obține chiar și numai câte 8-15 referințe pozitive pentru fiecare din cele circa 15-25 de locuri mai importante din Snagov (patrimoniul cultural + natural + activități în zonă + oferta HoReCa)
2) majoritatea ofertei HoReCa (curentă) este autosuficientă și obtuză (aproape zero – orientare către satisfacerea clienților). Parcă consideră că impresionează prin assets (clădiri), comparații (imaginare), apartenența la diferitele grupuri de afaceri și istorii + relații pe care le au (de parcă ar conta – pentru un turist străin)
3) nu se înțelege că “venitul la Snagov” (din metropolele București și Ploiești) – este focalizat pe ce poți vedea + face pe parcursul a 2-4 ore, la care se poate adăuga sau nu și o masă bună. Și mult prea puțin contează .. (de exemplu) cazarea…
4) aproape s-a uitat că Snagovul a avut o infrastructură și capacitate de primire funcțională de 34.000 turisti de zi/zi de weekend. Și mai ales nu mai există compentența, capacitatea de organizare + muncă + preluare a responsabilității și riscurilor asociate)