Tag: Sustenabilitate

1) BENEFICII furnizate (principalele):
1a) pește, raci, scoici (hrană tradițională a comunității + comercializare surplus);
1b) trestie (acoperisuri), papura (confectionat diferite obiecte);
1c) apă (și de băut ocazional / gheață – prin ghețării / pentru spălat: uman și al animalelor ori diferite prelucrări tradiționale)
1d) servicii (suport): 
1d1) turism (în special de 1 zi, de relaxare). Pentru o lungă serie de caracteristici/beneficii reale: confort termic mai bun ca in metropole (-8 grade Celsius, umiditate si briza), mix deosebit de aerosoli, apa termala (neutilizata) etc.
1d2) pescuit sportiv (implicit: “catch & release”)
1d3) loc de antrenament pentru sporturi nautice (eco-frendly: traditionale pe lacul Snagov si cu mic impact negativ asupra mediului)
1d4) multiple (potențiale) atracții (utilizări) eco-turistice
1e) multiple moduri de satisfacere a nevoilor de ego – status – fashion etc. (adica, datorită asocierii cu diferitele elite în timp). A “merge” la Snagov sau a deține ori face ceva (..) – continuă să reprezinte un diferențiator relevant în mentalul din România. Cu încărcături din ce în ce mai negative (datorită specificului recentelor elite – cel puțin comparativ cu elitele altor perioade din ultimi 100 de ani)
1f) contribuie la un nivel mai ridicat de umiditate, temperatură mai scazută, ozonificare (=confort termic);
1g) sursă geotermală (3 alternative):
1f) 800+ locuri de muncă (corelate cu dezvoltarea unei rețele de mici afaceri – care colaborează);

2) Categorii de UTILIZATORI (beneficiari):
2a) cei care (mai) au acces la lac: 
2a1) ≈ 700 de riverani care utilizeaza de fapt ≈ 90% din malul privat al lacului (din care ≈ 90% nu sunt localnici si nici nu votează local). Interesant poate fi ca foarte putine din aceste vile sunt locuite. Probabil o utilizare medie de sub 10 zile/an (adică extrem de putin! – vilele fiind mai mult, una din proprietatile unui portofoliu)
2a2) din ce in ce mai putini din cei ≈ 18.000 localnici in cele 3 comune riverane sau macar cei ≈ 6400 din comuna Snagov. Astfel ca din ≈ 22 iesiri publice la lacul Snagov, dupa 1989 au ramas cu mai putin de 10, doar 2 amenajate partial si inca tot neconform dpdv legal). Probabil sub 200 de localnici per zi de weekend se mai se uita la lac de la principalele 10 iesiri publice (neamenajate de primarii) – pe tot lacul lung de 15 km si deci cu 36+ km de mal;
2b) cateva locatii publice tip HoReCa: ≈ 20 (intre care exista si unele facute cu bani publici – gen Phare etc. care nu au fost niciodata cu acces public – desi asa trebuia).
Principalele locatii sunt utilizate in special pentru petreceri de o seara (nunti / botezuri etc.), ceva evenimente corporate si mai ales pentru evenimentele grupurilor de business de care apartin (si care au prioritate). Plus intalniri – grupuri (partid etc.) Astfel ca (in general) e mai important sa fie multumiti actionarii – pentru care (dat fiind portofoliul de afaceri detinut) nu este important profitul (si deci clientii – publici – anonimi / satisfactia acestora etc).
Aceste locatii HoReCa cumulat (si mai ales datorita petrecerilor) – au ≈ 50.000 vizitatori de o zi/an, din care poate ≈ 1.800 de cazari/an (oricum, gradul mediu de ocupare ramane mult sub break-even-point necesar).
In acest grup intra si Palatul Snagov (tine de RAPPS) si unde mai exista cateva petreceri si cu 3.000+ participanti.
De comparat aceste valori cu capacitatea de primire a Snagovului din 1982 de circa 34.000 turisti de zi si cu nr. mediu de vizitatori de ≈ 15.000 x cele circa 40 de zile de weekend ale unui sezon
2c) cele 5 baze sportive (nationale) nautice – unde de fapt vin in cantonament sportivi de la diferite (alte) asociatii. Astfel ca (probabil) exista cumulativ ≈ 10.000 inoptari per an (grup mediu de 25 x 5 nopti = 100 X 20 grupuri = 2.000 – majoritatea asociate celor 3 baze principale)
2d) pescuit:
2d1) pescuit sportiv profesionist (cu circa 2 competitii per an si circa 150 de participanti care chiar fac “catch & release” si sunt foarte eco-frendly
2d2) pescuit cu undite al pescarilor cu permis (≈ 5000 zile/pescar/an – inclusiv cei din zilele de iarna cand pe gheata poti vedea odata si cate 30 de pescari in zona centrala a lacului) 
2d3) pescuit cu undite al localnicilor (de regula fara permis) (≈ 5000 zile/pescar/an – intre care exista si cam 5+ pescari “consacrati” in fiecare din cele 8 sate riverane cu peste 50 de zile pescuit/an)
2d4) braconieri (probabil circa 2-3 in principalele 5 sate riverane) si care probabil prind cam 70% din tot pestele scos din lac si au cam 80% din impactul negativ asociat pescuitului (date fiind metodele folosite: uneori si braconaj electric)
2e) utilizatorii de ambarcatiuni cu motor (3000+ inregistrate cu nr de Snagov si detinute in special de oraseci / cu probabil 150+ tinute pe lacul Snagov la cele ≈ 700 vile riverane lacului (uneori nefiind proprietatea riveranilor – sau “gazuite” pentru o perioada oarecare). O parte a acestor ambarcatiuni sunt utilizate pentru sporturi nautice motorizate (interzise in arii naturale protejate si de regula interzise pe lacuri si ape interioare in majoritatea tarilor din UE). Aceste ambarcatiuni au o pondere de ≈ 60% in impactul negativ asupra lacului. Prin zgomote – vibratii – hidrocarburi deversate si mai ales prin valuri (marime, putere, frecventa – asupra malurilor cu sedimente si unde exista >70% din specii si biodiversitate;
2f) turisti propriuzisi (sub 50 zi/weekend in sezon) cumulat pentru: sporturi nautice eco-friendly (placi SUP, caiace – canoe, plimbari cu vaporase lente cu scop de vizitare, birdwatching etc.). Segment care prin 1982 a atins un maxim si de 4000/zi (cand existau circa 7-11 vaporase cu capacitati de 50 si chiar 80 pasageri, circulau intre 5 statii cu frecvente de 15 – 20 minute. Aveam motoare de tractor, erau lente si faceau valuri mici – deci impactul mediu per turist era extrem de mic fata de media per “turist” din categoria “sporturi nautice motorizate” din prezent.

* Note:
1) daca de fapt din 1933 (si mai ales intre 195x – 2010) a fost statiune turistica de interes national, recent (datorita deserviciului facut deliberat de conducerile primariei Snagov), dupa 2012 s-a declasat ajungand in prezent sa existe doar satul Snagov “statiune turistica de interes local” – dependenta de bugetarea optionala a Primariei Snagov, care chiar si in 2019 are o pagina goala de site cu titlul “Turism” … Nu exista nici o semnalizare turistica, buget, proiecte ori preocupari ale administratiei locale ori judetene (pentru Zona Snagov). Demers coerent cu obiectul repetat in context  informal: “se doreste a deveni o zona cu circuit inchis”. Asa cum si o parte din riverani cu salupe sustin si chiar au si agresat chiar si jurnalisti cu “ce cautati pe lac – care este al riveranilor” (vezi Stiri din 2017 etc.)
2) diferite segmentari / estimari  / trenduri si alte detalii asociate – au fost realizate la (de) membri/parteneri ai Fundatiei Snagov in ultimii 10 ani, in diferite contexte.