Lacul Snagov: BENEFICII furnizate + Categorii de utilizatori (beneficiari)

1) BENEFICII furnizate (principalele):
1a) pește, raci, scoici (hrană tradițională a comunității + comercializare surplus);
1b) trestie (acoperisuri), papura (confectionat diferite obiecte);
1c) apă (și de băut ocazional / gheață – prin ghețării / pentru spălat: uman și al animalelor ori diferite prelucrări tradiționale)
1d) servicii (suport)
1d1) turism (în special de 1 zi, de relaxare). Pentru o lungă serie de caracteristici/beneficii reale: confort termic mai bun ca in metropole (-8 grade Celsius, umiditate si briza), mix deosebit de aerosoli, apa termala (neutilizata) etc.
1d2) pescuit sportiv (implicit: “catch & release”)
1d3) loc de antrenament pentru sporturi nautice (eco-frendly: traditionale pe lacul Snagov si cu mic impact negativ asupra mediului)
1d4) multiple (potențiale) atracții (utilizări) eco-turistice
1e) multiple moduri de satisfacere a nevoilor de ego – status – fashion etc. (adica, datorită asocierii cu diferitele elite în timp). A “merge” la Snagov sau a deține ori face ceva (..) – continuă să reprezinte un diferențiator relevant în mentalul din România. Cu încărcături din ce în ce mai negative (datorită specificului recentelor elite – cel puțin comparativ cu elitele altor perioade din ultimi 100 de ani)
1f) contribuie la un nivel mai ridicat de umiditate, temperatură mai scazută, ozonificare (=confort termic);
1g) sursă geotermală (3 alternative):
1f) 800+ locuri de muncă (corelate cu dezvoltarea unei rețele de mici afaceri – care colaborează);

2) Categorii de UTILIZATORI (beneficiari):
2a) cei care (mai) au acces la lac: 
2a1) ≈ 700 de riverani care utilizeaza de fapt ≈ 90% din malul privat al lacului (din care ≈ 90% nu sunt localnici si nici nu votează local). Interesant poate fi ca foarte putine din aceste vile sunt locuite. Probabil o utilizare medie de sub 10 zile/an (adică extrem de putin! – vilele fiind mai mult, una din proprietatile unui portofoliu)
2a2) din ce in ce mai putini din cei ≈ 18.000 localnici in cele 3 comune riverane sau macar cei ≈ 6400 din comuna Snagov. Astfel ca din ≈ 22 iesiri publice la lacul Snagov, dupa 1989 au ramas cu mai putin de 10, doar 2 amenajate partial si inca tot neconform dpdv legal). Probabil sub 200 de localnici per zi de weekend se mai se uita la lac de la principalele 10 iesiri publice (neamenajate de primarii) – pe tot lacul lung de 15 km si deci cu 36+ km de mal;
2b) cateva locatii publice tip HoReCa: ≈ 20 (intre care exista si unele facute cu bani publici – gen Phare etc. care nu au fost niciodata cu acces public – desi asa trebuia).
Principalele locatii sunt utilizate in special pentru petreceri de o seara (nunti / botezuri etc.), ceva evenimente corporate si mai ales pentru evenimentele grupurilor de business de care apartin (si care au prioritate). Plus intalniri – grupuri (partid etc.) Astfel ca (in general) e mai important sa fie multumiti actionarii – pentru care (dat fiind portofoliul de afaceri detinut) nu este important profitul (si deci clientii – publici – anonimi / satisfactia acestora etc).
Aceste locatii HoReCa cumulat (si mai ales datorita petrecerilor) – au ≈ 50.000 vizitatori de o zi/an, din care poate ≈ 1.800 de cazari/an (oricum, gradul mediu de ocupare ramane mult sub break-even-point necesar).
In acest grup intra si Palatul Snagov (tine de RAPPS) si unde mai exista cateva petreceri si cu 3.000+ participanti.
De comparat aceste valori cu capacitatea de primire a Snagovului din 1982 de circa 34.000 turisti de zi si cu nr. mediu de vizitatori de ≈ 15.000 x cele circa 40 de zile de weekend ale unui sezon
2c) cele 5 baze sportive (nationale) nautice – unde de fapt vin in cantonament sportivi de la diferite (alte) asociatii. Astfel ca (probabil) exista cumulativ ≈ 10.000 inoptari per an (grup mediu de 25 x 5 nopti = 100 X 20 grupuri = 2.000 – majoritatea asociate celor 3 baze principale)
2d) pescuit:
2d1) pescuit sportiv profesionist (cu circa 2 competitii per an si circa 150 de participanti care chiar fac “catch & release” si sunt foarte eco-frendly
2d2) pescuit cu undite al pescarilor cu permis (≈ 5000 zile/pescar/an – inclusiv cei din zilele de iarna cand pe gheata poti vedea odata si cate 30 de pescari in zona centrala a lacului) 
2d3) pescuit cu undite al localnicilor (de regula fara permis) (≈ 5000 zile/pescar/an – intre care exista si cam 5+ pescari “consacrati” in fiecare din cele 8 sate riverane cu peste 50 de zile pescuit/an)
2d4) braconieri (probabil circa 2-3 in principalele 5 sate riverane) si care probabil prind cam 70% din tot pestele scos din lac si au cam 80% din impactul negativ asociat pescuitului (date fiind metodele folosite: uneori si braconaj electric)
2e) utilizatorii de ambarcatiuni cu motor (3000+ inregistrate cu nr de Snagov si detinute in special de oraseci / cu probabil 150+ tinute pe lacul Snagov la cele ≈ 700 vile riverane lacului (uneori nefiind proprietatea riveranilor – sau “gazuite” pentru o perioada oarecare). O parte a acestor ambarcatiuni sunt utilizate pentru sporturi nautice motorizate (interzise in arii naturale protejate si de regula interzise pe lacuri si ape interioare in majoritatea tarilor din UE). Aceste ambarcatiuni au o pondere de ≈ 60% in impactul negativ asupra lacului. Prin zgomote – vibratii – hidrocarburi deversate si mai ales prin valuri (marime, putere, frecventa – asupra malurilor cu sedimente si unde exista >70% din specii si biodiversitate;
2f) turisti propriuzisi (sub 50 zi/weekend in sezon) cumulat pentru: sporturi nautice eco-friendly (placi SUP, caiace – canoe, plimbari cu vaporase lente cu scop de vizitare, birdwatching etc.). Segment care prin 1982 a atins un maxim si de 4000/zi (cand existau circa 7-11 vaporase cu capacitati de 50 si chiar 80 pasageri, circulau intre 5 statii cu frecvente de 15 – 20 minute. Aveam motoare de tractor, erau lente si faceau valuri mici – deci impactul mediu per turist era extrem de mic fata de media per “turist” din categoria “sporturi nautice motorizate” din prezent.

* Note:
1) daca de fapt din 1933 (si mai ales intre 195x – 2010) a fost statiune turistica de interes national, recent (datorita deserviciului facut deliberat de conducerile primariei Snagov), dupa 2012 s-a declasat ajungand in prezent sa existe doar satul Snagov “statiune turistica de interes local” – dependenta de bugetarea optionala a Primariei Snagov, care chiar si in 2019 are o pagina goala de site cu titlul “Turism” … Nu exista nici o semnalizare turistica, buget, proiecte ori preocupari ale administratiei locale ori judetene (pentru Zona Snagov). Demers coerent cu obiectul repetat in context  informal: “se doreste a deveni o zona cu circuit inchis”. Asa cum si o parte din riverani cu salupe sustin si chiar au si agresat chiar si jurnalisti cu “ce cautati pe lac – care este al riveranilor” (vezi Stiri din 2017 etc.)
2) diferite segmentari / estimari  / trenduri si alte detalii asociate – au fost realizate la (de) membri/parteneri ai Fundatiei Snagov in ultimii 10 ani, in diferite contexte.

1a) PEȘTE >  Pestele din lacul Snagov a reprezentat principala resursa de hrană a comunității locale cât și principala ofertă comercială. Astfel încât localnicii vindeau pește din lacul Snagov atât în București cât și vecinatăți (până chiar în Buzău). Peștele viu (pt. o bună conservare) era transportat cu căruțe cu straturi din gheață și stuf – papură (ghețăriile funcționând chiar până la început de august). Peștele uscat (+afumat) reprezenta soluția de stocare pe termen mediu-lung.

Arheologii au găsit “greutăți” folosite pentru plasele pescarilor …

Prin 178x ar fi fost aduși pe lacul Snagov (în actualul Tâncăbești – de către grecul Filitis) câteva familii de pescari lipoveni – pentru a face agricultură. Însă aceștia nu au performat și abandonați – s-au reapucat de pescuit. În timp s-au mutat în Ghermănești și apoi la Dobroșești (Snagov sat) – pentru conditii mai bune pentru pescuit. In cultura locala au adus elemente de port, de decorare a caselor (+ anumite nuante de albastru si verde la soclu si lemnarie) si de limbaj specific.

Până prin 1863, pescuitul era controlat (permisiune / taxă = zeciuală + alte sarcini) în special de grecii de pe insula Snagov. După secularizare a putut re-înfloriri comerțul local.

Alexandru Odobescu prin 1874 în “Câteva ore la Snagov” (din Kynegeticos) confirmă că deja exista un renume al Snagovului pentru “plătica și racii” de la Snagov.

Între 1906-1912, Grigore Antipa include în tratatul de pescuit (publicat în 1916) specificul pescuitului de la Snagov. Și există și câteva desene și chiar poze interesante.

Prin 1918 a apărut și primul năvod local. Și pentru că cererea și renumele au crescut, astfel că în 1952 existau două năvoade cu echipaj local de circa 8-12 pescari (vezi familia Laiță).

Comuniștii au naționalizat (1952) năvoadele (întreaga dotare – organizare) și păstrat echipajele sub forma de angajați. Din aceste “noi” inceputuri exista si 2 carti postale color – extrem de relevante pentru detaliile specifice pe care le contin.

Între 1952-1986, s-a pescuit comercial cu năvod și echipaje atât locale dar și aduse în unii ani din Deltă cu tot cu echipamente: bărci – năvoade etc.). Operator a fost ICAB (Întreprinderea de Canal – Apă București – care a devenit administrator al lacului Snagov chiar până prin 1996 când a preluat Apa Nova administrarea în București si lacul Snagov a fost preluat de Apele Române).

Pestele din lac era comercializat local (populatie / retea de magazine / retea de restaurante) iar diferenta era comercializata in Bucuresti. Astfel ca exista o oferta locala generoasa si diversificata de peste proaspat.

* Pescuitul sportiv (confirmat) a început prin 192x.  Mihail Sadoveanu spunea ca nu intelege cum Snagovul are o apa cristalina de se vede si la 6 metri adancime – de parca ar fi o apa de munte. Apoi Bratescu Voinești și Panait Istrati au venit de mai multe ori – găzuiți fiind chiar în familiile pescarilor care îi și duceau cu lotcile pe lac dar aveau și rol de ghizi. Pescuitul sportiv a fost bine organizat în perioada comunistă (cu centru pe malul lacului în “Coada Șerpilor” și set de ambarcațiuni, cu puncte marcate de pescuit de-a lungul lacului, cu evidențe – permise – controale).

După încetarea pescuitului comercial, pentru ca cel putin localnicii au si obiceiuri locale (inclusiv religioase) bazate pe consum de peste, pentru ca era cerere – a înflorit braconajul. Aastfel ca in dreptul fiecarui sat (din cele 8+) s-au stabilizat cate 2-3 braconieri …

Astfel ca dupa 1989 nu s-a mai pescuit comercial pe lacul Snagov. A ramas pescuitul sportiv (dar fara organizare / supervizare) si mai ales – braconajul.

Iar 2000, la majoritatea debarcadelor celor 700+ de vile riverane lacului Snagov, se pot observa fire (pripoane) legate de stalpii constructiilor si daca ai cauta in lac, ai gasi in medie o varsa din nylon (de regula abandonata si in care intra si mor inutil o multime de pesti).

Aproape in fiecare localitate (Tancabesti, Ghermanesti, Snagov, Silistea) au tot fost mentionate cazuri de braconaj cu curent electric. Activitate care de reguila omoara tot ce este viu. Iar Politia mentiona prin 2015 ca ajunsese la circa 40 de dosare penale pentru braconaj.

În perioada 1998-2009 s-a mediatizat intens (și disproporționat / greșit) că apa lacului Snagov este infestată și deci că nu ar mai fi comestibil pestii – racii – scoicile si bună nici chiar pentru înot. Demers corelat (de fapt) u interesele imobiliare dar și de eliminare a turimului public (care ar putea vedea și pune în discuție opulența noilor vile și a proprietarilor. Care ar trebui sa fie o mandrie in cazul surselor licite. Astfel ca reactiile negative si opozitia fata de turismul traditional – pe un lac public (si chiar organizarea a unor riverani in jurul ideii de “lac cu circuit inchis” – reprezinta un aspect care tinde sa confirme suspiciuni si necesita analize)

In 2019, nu mai exista pescuit comercial de peste. Pescuitul sportiv exista – teoretic (dar nu are o prezenta tangibila si credibila – local – decat cel mult prin 1-2 concursuri anuale dar cu organizatori externi). Nu exista nici o oferta de meniuri cu peste – nici macar la restaurantele din zona.
În ultimii ani a scăzut foarte mult și cererea-oferta de pește – de la braconieri. (mix de factori: peste mai putin in lac / cerere mai redusa din cauza zvonurilor ca apa lacului este contaminata / peste din import – subventionat / uitarea traditiilor locale / controale mai multe)

>> Cert este ca: Localnicii (noile generații) uită principala resursă și tradiție locală – PEȘTELE > PESCUITUL  …

191x * (via Grigore ANTIPA) * Pescar tradițional pe lacul Snagov * Luntre scobită din stejar / port tradițional al pescarilor din Snagov / fir de borangic / cârlig "bătut" în monedă de argint / detalii relevante despre malurile naturale a lacului Snagov / tehnică unică în România de pescuit ...
195x * Echipaj de pescari năvodari (transformați în angajați - după ce comuniștii le-au confiscat cele 2 năvoade). Portul, sculele de pescuit (adaptate pentru lacul Snagov), denumirile (specifice) folosite (inclusiv toponime) - sunt deosebite și merită o reconsiderare din partea specialiștilor.
Mihail SADOVEANU - pe lacul Snagov la pescuit ... * Inițial a fost găzduit și la Niculae pescarul (lângă Vadul Cailor) și după 195x a primit vilă de la comuniști (în calitate de academician). Citește și "Vrăjitorul de șerpi" etc.
2011 * Tradiții * La "împărțit" cu raci fierți și gătiți în 2 feluri (ciulama și cu mujdei) din lacul Snagov * Deși este post, este "voie" să mănânci raci pentru ca racul ar fi fost (cf. tradiției locale) cel care ar fi scos cuiele mântuitorului din cruce și din aceasta cauză devine și roșu la fierbere...

Fundatia Snagov a colectat detalii despre istoria pescuitului de la Snagov. A (re)creat un atelier (cu set de activitati traditionale) dedicat pescuitului. O mini expozitie cu scule de pescuit – set de imagini – set de descrieri.

* Ajută la postarea + documentarea materialelor colectate (timp de 10+ ani). Contactează Fundatia Snagov pentru detalii ori daca vrei să te implici în acest subiect. Ajută măcar cu comentarii – completări (constructive – pozitive) în comentariile asociate acestei pagini.

>>> Ne propunem sa continuam cu prezentarea celorlalte BENEFICII oferite de lacul Snagov (la un grad de detaliere similar). Ce parere aveti?

0Shares

Ajutați cu un comentariu / Leave a Reply: