Viziune – Misiune – Valori pentru Zona Snagov

Zona Snagov include cel putin actualele UAT-uri (comune) Ciolpani – Snagov – Gruiu. Pentru ca acestea se afla in suita de ape si paduri riverane care formeaza un continuum natural, cu obiceiuri, traditii si nevoi – identice. De exemplu, lacul Snagov este riveran celor 3 comune.
Doar niste limite trasate pe harti (administrative) si foate des schimbate mai des decat generatiile – in ultimii 150 de ani, nu creaza (in sine) diferente si identitati semnificative.

VIZIUNE (ver 3.0):
1) Zona Snagov (3 comune): Principala Rezervație Naturală Complexă și multifuncțională a Județului Ilfov și a regiunii București-Ilfov – administrată sustenabil. Suprafață de: 1147,7 ha > 2080 ha > 10-14.000 ha;
Care implică cel puțin comunele Ciolpani – Snagov – Gruiu.
Așa cum a fost între 1933-1982 când capacitatea de primire turisti era de 30.000 turisti de zi per weekend.
2) (re)Conectare ecologică (și terestră) în cadrul “lanțului” de arii naturale protejate: Scroviștea (N2000) > Snagov (cu 2 mici de 110ha incluse in 1 ANP de 1147,7ha / 2080ha) > Căldărușani-Dridu (N2000)
Asa cum a fost până prin 2000 – cand s-au creat multe bariere antropice.
3) Valorizare a Patrimoniului Natural si Cultural distribuit în cei peste 40 km2 –  similar altor arii naturale protejate din zonele metropolitane.
Complex de eco-turism cu atracții, activități, infrastructură, cu 25%+ din locuitori care să lucreze in servicii specifice. Atingerea in 10 ani a unui nivel comparabil cu cel din 1982 si de referinta internationala in 15 ani. Cu UAT-uri locale care devin independente financiar

MISIUNE (2.0)
* Depinde de sistemul de referinta: cine o propune (si ce resurse – competente – realizari are). Daca misiunea este a unui grup (sau grupuri) – in propria evolutie – atunci acestea propun iterativ/evolutiv noi versiuni de misiuni. Din acest motiv, aici si acum este un draft cu un minim fezabil la nivelul Fundatiei Snagov – 2020.
1
) informare – educare – constientizare si  construirea unei retele informale cu oameni care vor sa faca ceva concret (“de jos in sus”) cu si pentru ei, in parcursul catre optimizari in comunitate si apoi si administratia locala etc.;
2) alegerea unui set divers/larg de bune practici, dispozitive (ex; DIY), practici si tehnologii – care sa ajute (gradual) familiile (gospodariile) sa isi refaca conexiunile cu natura, cu auto-productia. Care sa favorizeze informarea – educarea despre o mai buna armonie intre biosfera si antroposfera;
3construirea incrementala a unor exemple –  pilot pentru multe concepte moderne (conectate cu traditiile si deci utilizarile sustenabile);

#
) functie de marimea retelelor formate, a competentelor acestora, a resurselor proprii si atrase, prin prioritaze convenita in comun, se vor alege (in contexte diferite) seturi de proiecte pe termen scurt – mediu – lung.
Caci cei implicati, pot “vedea” si alege una sau mai multe (sub) misiuni. Dar care e preferabil sa convearga (in mod constient – asumat). Abia astfel se pot face salturi in pasi mai mari (prin parteneriate – finantari etc.)

* In permanenta vor exista multime de Fise de Proiect detaliate – care sa poata fi dezbatute si reconsiderate (votate) in grupuri – comunitati.

VALORI (1.0)
Context
:  sunt vremuri tulburi cu multe propuneri de seturi de valori, schimbari violente – în context globalizant. Dar care provoaca  cumva si mai multa nemultumire, frustrari si multiple riscuri.

0) calitatea biosferei este preconditie pentru existenta si calitatea antoposferei (adica existenta oamenilor si calitatea vietii acestora depinde de modul de intretinere a biosferei). Cu eliminarea suitelor gen “omul este stapanul naturii” si considerarea unor abordari mai empatice, egalitariste.
Suite lungi de dezbateri despre raporturi precum: “la Snagov, oamenii sunt in “casa” biodiversitatii sau cateva specii le mai toleram in jurul caselor oamenilor – pe criterii mondene si false de “frumos”, “dragut”, “simpatic”, “folositor omului”, “economic” etc.

1) “din/de la tine – spre exterior, ceilalti, comunitate”
Fă-ți o aliniere, ordine si armonie prin dorinte mai modeste, realizabile individual, utilizand abordarile: “dinauntru – in afara” > “intai eu – ca succes personal si identitate si apoi ca exemplu” > apoi in micul meu grup (familie, colegi de munca/serviciu) > apoi in cateva grupuri si comunitati mai importante. Si mai ales in comunitatea in care locuiesc. Si in care e nevoie sa refacem legaturile (vecini, rude, alte grupuri – chiar oricat de diverse).
In fond si cam toate religiile, traditiile, doctorii (psihologi etc.) – recomanda acelasi lucru;

2) eu > familia > grupurile mele > strada mea / satul meu / comunitatea in care locuiesc: sa (re)devina mai autonome si independente (alimentar, energetic, financiar etc.), sigure si previzibile. Exista zeci de modalitati: productii locale de alimente, energie etc. / retele locale de producatori – consumatori / reciclare / complementaritate etc. Toate acestea pot deveni astfel si cu 30% mai scumpe decat in piata (globala) insa pe termen mediu si lung furnizeaza o lunga serie de alte beneficii – mult mai importante (si strategice);

3) credintele si apoi activitatile si traditiile locale (de pana prin 1950) erau prietenoase cu mediu, asigurand o utilizare sustenabila, fara schimbari antropice relevante. Modul de utilizare a resurselor locale trebuie (re)inteles si mai ales respectul si suita de raportari – pentru a regasi o prima referinta si continuitate. Multe din acestea, inca contin detalii si particularitati foarte utile si in prezent – fiind reutilizabile practic. Au reprezentat cea mai buna abordare a resurselor locale pentru a acoperi cam toate nevoile individuale si a comunitatii. Astfel ca toate acestea – bine intelese si completate cu ceva noutati tehnologice – ar putea redeveni interesante;

4) intelegerea in comunitati, Zona Snagov, la nivel regional a ceea ce repretina Valorile Eco-Sistemice. Cu exemple valorice. Si o noua modalitate de a percepe si aprecia “darurile” primite gratuit de la natura. Valoarea acestora este continua si mai mare decat costul cu intretinerea lor. Informare – educare – constientizare. Si apoi transpuneri in regulile din comunitate (in diferite modalitati);

5) refacerea functionalitatii patrimoniului natural cu crearea in timp a unor capacitati si STOCURI (rezerve strategice locale). De oxigen, umiditate/caldura, lanturi trofice care sa permita si un consum uman de 1-5% / an, gratuite etc.
Reconsiderarea unei diversitati de reconectari locale. De la caraule (ca alternativa la politia locala – disfunctionale cam in toata tara) la periodice intalniri cu ocazia unei suite de evenimente locale (la care mergi si pentru a mai intalni alti localnici, a colabora, ajuta – face ceva pentru “noi”. Asa cum in trecut, localnicii puteau conta ca loc de intalnire saptamanala, la biserica – dupa slujba;

6) un scepticism moderat fata de solutiile si institutiile centrale (deci cu abordari de “sus in jos”). Utilizarea de indicatori de performanta si monitorizarea strica de catre comunitate a activitatii acestora. Avand in vedere ca au devenit disfunctionale, datorita disparitiei conectarii angajatilor si mai ales a sefilor (care au devenit ne-localnici in peste 90%). Adica au lipsuri majore pe parte de intelegere a comunitatii, culturii, valorilor, nevoilor, dorintelor etc. Si astfel motivatiile,  nivelul si formele de (ne) implicare ajung sa divearga si sa intre frecvent in conflict. Cei care au devenit administratori de resurse locale (prin institutii centrale) – ajung sa devina parte a problemelor comunitatilor. Modelul curent operational – trebuie ajustat masiv sau inlocuit cu altceva;

7) Valoarea “unitate in diversitate” in context de globalizare necesita un dialog continuu, cu suite de alegeri constiente si compromisiuni si experimentari. Numai prin dialog, egalitate de pozitii si respect implicit se pot explora si reconcilia multitudinea de presiuni de schimbare. Caci impunerea (fara intelegere, acceptare si asumare) multiplica instabilitatile, duplicitarismul (standarde duble, multiple) si impredictibilitatea ulterioara;

# Fara un set de valori comune, asumate si responsabilizante si in chiar predictibile – se multiplica volatilitatea si oportunismul. Si apoi distrugerea comunitatilor si a resurselor acesteia.
De exemplu, la Snagov, daca toti cei care au cumparat si venit pentru beneficiile generate de cadrul natural, dupa ce majoritatea celor circa 4000+ care au venit in ultimii 30 de ani – “modifica” prin distrugeri malurile lacului, padurile etc. – in final, patrimoniul natural colapseaza, comuta, devine o parte a problemelor si un motiv de reducere chiar si a valorilor imobiliare (initiale).

Evident, doar o parte dintre indivizi (sau familii) pot urma o astfel de cale. Dar acestia pot crea o retea. Si poate fi suficient fata de cei care sunt doar intr-o migratie oportunista, auto-izolati, de regula in goana dupa “dezvoltari personale” dar cumva cu un mare gol emotional si identitate pierduta.
Ca la o pandemie (in final), e posibil ca o minoritate sa conteze.

MĂSURI – (lista) de PROIECTE: 
1
) Strategia de Dezvoltare a UAT-urilor Ciolpani, Snagov, Gruiu – trebuie reconsiderate intr-o perspectiva mai larga, care sa porneasca de la specificul resurselor si patrimoniului natural determinant (si traditional). Si sa valorizeze colaborarea cu UAT-urile vecine si la nivel regional, cu exemple relevante la nivel international. In special cel al Comunei Snagov – care este cel mai “neobisnuit” pe multe criterii;
2) Strategiile de dezvoltare a judetului Ilfov dar si a regiunii Bucuresti – Ilfov, trebuie sa reconsidere resursele (naturale, culturale) existente si sa propuna utilizari sustenabile macar similare cu performantele din perioada 1933 – 1982). Reper fata de care sa considere noutatile tehnologice si nevoile sociale si sa propuna solutii prin care sa rezolve si nevoiile viitoare – previzionate. Caci in ultimele versiuni ale acestora (+prezent), s-au facut omisiuni importante;
3) PUG Snagov 2005 (ne-reactualizat de 15 ani), trebuie sa elimine multimea de devieri de la realitatea (legala, istorica, specifica), sa stopeze si rezolve problemele create abuziv. Snagovul a fost si trebuie sa redevina mai mult decat o miza imobiliara construita pe diverse ilegalitati. Chiar o simpla dezbatere publica reala – poate creea rapid multa valoare adaugata, inainte de a considera specialistii care sa optimizeze elementele specifice.
4) Planul de Management si Regulamentul creat pentru Aria Naturala Protejata Lacul Snagov (vezi MO 318bis din 18.05.2016) este suficient de reprezentativ si general pentru a putea fi preluat ca referential pentru nevoile de administrare – reglementare a raporturile cu biodiversitatea de protejata, la nivelul intregului UAT si a Zonei Snagov. 
5) Generarea (de comunitate) de LISTE de NEVOI, de PROBLEME, de PROPUNERI cat mai diverse, care ulterior sa fie prioritizate si cele mai relevante, transformate in propuneri de proiecte (fise);

Prezenta schita este pe de-o parte rezultatul discutiilor in comunitatile de la Snagov din ultimii 10+ ani (atat cu bastinasii cat si cu cei nou veniti).
Nu are forma (rigurozitatea / detalierea) necesara – pentru care avem in vedere un demers conform procedurilor din “Total Performance Scorecards”.
Nu are (inca) relevanta necesara – necesitand o asumare explicita din partea a mai mult decat cei 150+ cu care s-a vorbit.

Cei interesati sunt invitati sa contacteze Fundatia Snagov: office@FundatiaSnagov.ro, Tel: 0722 601 830;

0Shares

Ajutați cu un comentariu / Leave a Reply: