Calitatea apei din lacul Snagov: evoluție – eutrofizare – enumerarea unui prim set de soluții simple

Lacul Snagov

Lacul Snagov a avut și are un rol covârșitor în intreaga zonă. În combinație cu pădurile riverane – ca habitate și precondiție mai ales pentru biodiversitatea extrem de bogată,  parte a succesiunii: Scroviștea (N2000), Snagov, Căldărușani-Dridu (N2000). Rol Pe parte de mediu dar și dpdv economic.

Lacul Snagov a furnizat (pentru consumul local dar chiar si comercializare):
apă (de băut) + gheață (cârciumi/restaurante), pește, raci – scoici, trestie, papură, lintiță. La care ulterior s-au adaugat venituri din turism (și au existat chiar 800+ localnici angajați – nr. de turiști având un maxim de 24-27.000 “turiști de zi”, la o capacitate maxim[ de primire de circa 34.000)

Pentru aceste beneficii, putem face și estimări financiare. Și astfel am putea dovedi fie cât s-a pierdut în ultimii 30-40 de ani. Dar și cât s-ar putea câștiga în viitor – chiar și după ce am considera investițiile necesare refacerilor (distrugerilor).

Comunitatea locală a știut (și mai știe) ce este de făcut și cum, ce daunează și ce este bine.  Dar după 195x, administrarea resurselor (și a lacului, pădurii etc.) s-a derulat de la nivel centralizat, astfel încât mai multe niveluri de intermediari au fost mai mult preocupate ca partea de raportări (hârtii)  “să dea bine” decât să facă ce trebuie și mai ales să semnaleze (recunoască) ce + că nu mai este bine (deloc) ..

CALITATEA apei din lacul Snagov

Re: Calitatea apei lacului Snagov
1) Administratorul (Apele Romane / SGA Bucuresti-Ilfov) monitorizeaza si raporteaza calitatea apei din lacul Snagov. Și (oficial) raportarea este că apa lacului are o calitate bună (apa nu este considerata potabilă – desi acum ≈ 50+ de ani, cand era si transparenta pana pe la 4-5 metri, lumea o considera băubilă: direct din lac ori sub forma de gheață comercializată de la București – la Buzău și folosită de restaurante până chiar și la începutul lunii august).
De ce AR monitorizeaza calitatea apei? Pentru ca asa are obligatii legale. Inclusiv prin Directiva Ape.
Dar cum monitorizeaza? Nu stim suficient de exact: Din ceva prezentari publice am inteles ca in 2 locuri (pe la vila Pacea si pe la Fundul Sacului). Dar nu stim (ca metodologie) in cate adancimi, ce parametri monitorizeaza si daca face ci ceva corelatii – tendinte etc. De fapt nu cunoastem metodologia folosita (si cu atat mai putin – cum se poate justifica ca ce folosesc are ceva relevanta statistica/stintifica).

2.1) Fundatia Snagov (prin POS-MEDIU) a avut o componenta de proiect prin care specialistii au monitorizat 22 de parametri in 10 locuri (statii), pe adancimi ale apei timp de 1 an si apoi au analizat si variatiile aferente. Calitatea apei a rezultat (de asemenea) ca este buna – dar cu detalii cuantificate – mult mai exacte.
> Masuratorile au fost facute de laboratoate acreditate, conform normelor mentionate (ultima coloana). Valorile au asociate culori (de fundal) care prezinta seminificatia (vezi legenda).

Exemplu de Fisa de masurare pentru 22 de parametri ai apei, in unul din punctele de monitorizare, din reteaua utilizata in cadrul proiectului POS-MEDIU (receptionat de Ministerul Mediului)
Masuratori a parametrilor apei (via proiect POS-MEDIU derulat de Fundatia Snagov)
Măsurători a parametrilor apei (via proiect POS-MEDIU derulat prin Fundatia Snagov)
Măsurători a parametrilor apei (via proiect POS-MEDIU derulat prin Fundatia Snagov)

2.2) Fundatia Snagov a cumparat (din banii proprii) mai multe kit-uri de masurare a parametrilor apei (ex: pentru iazuri: Tetra / JBL) etc.) – pentru a monitoriza un set de 6+ parametri ai apei. Datele obtinute se pot calibra (corela) – daca se doreste – cu masuratorile laboratoarelor de specialitate (desi producatorii KIT-urilor garanteaza erori de ±3%).
Note:
1) nicio autoritate nu a dorit sa ia in discutie valorile (si mai ales semnificatiile acestora). De exemplu laboratorul mobil al APM Ilfov ar fi costat 1 milion de euro si nici acesta si nici de la Garda de Mediu ori de la Apele Romane – nu au venit sa ia mostre in cele 2-3 cazuri critice din perioada 2007-2018!
2) de fapt (si) monitorizarea parametrilor apei lacului Snagov, este doar o parte a sistemului de monitorizare conceput de Turmac Constantin pentru ANPLS (proiect care a fost si teza de disertatie la Masteratul de Taxonomie din cadrul Facultarii de Biologie – UB pe care l-am absolvit, special pentru ma putea asigura ca gasesc cele mai bune resurse din Romania si ma pot consulta cu cei mai buni profesori / specialisti).

Varianta 2017-2018 de monitorizare a parametrilor apei (folosind și o aplicație pe smartphone)
Alt (tip de) kit pt. măsurarea (monitorizarea) rapidă a unui set de parametri a apei din ANPLS / lacul Snagov
Primul KIT de masurare a parametrilor apei. Am facut masuratori comparative (fantana, iaz, lacul Snagov) * Exemplu de concluzii: Ph usor alcalin (8,2) / prea putin Oxigen (5mh/l fata de 6-8)
Exemplu de valori (numerice și intervale cu semnificații). Care apoi se cumulează în serii de valori din care se pot face și grafice

CARE este situația REALĂ? Ce implicații există?

Apa lacului Snagov este mai tulbure (de la un an la altul) din cauza creșterii accelerate a eutrofizare (roen) (a “încărcăturii” apei cu nitriți / nitrați și alte elemente – care sunt prea multe și nu mai sunt eliminate / descompuse adecvat, ca în trecut).

Chimic și bacteriologic nu există riscuri (notă: în baza datelor acumulate de Fundatia Snagov în calitatea de Custode ANPLS) pentru utilizări precum: baie (înot), consum de pește – produse din lac. Apa nu este potabilă – în sensul noilor cerințe – reglementări. Dar nici nu conține elemente în baza cărora să fie considerată o apă cu riscuri de îmbolnăvire etc. Deci și dacă ai înghiți puțină apă (la înot etc.) și ai un sistem imunitar normal – nu ai riscuri de îmbolnăvire.

Este adevărat și că în lac mai ajunge și “caca și pișu“. Atât de la fauna salbatică (pești – păsări + toate vietățile din lac și asociate lacului), cât și de la (cel puțin) 3 locații riverane (deci de la oameni). Dar dacă aceste surse nu au purtători de boli – lacul este suficient de mare și  “puternic” (cu mulțimea de descompunători și filtatori) pentru a converti astfel de elemente în cele uzuale și chiar necesare lanțurilor trofice (pt. floră și faună).

Evident, mereu vor exista și super snobi / puritani / extremiști / semi-docti / intelectuali – frustrați care vor spune că “există” riscuri. Și da – au și dreptate căci iată, până la urmă, cumva – toți și murim …

# Da, apa nu mai are transparenta (limpezimea) care l-a surprins pe Sadoveanu, Bratescu-Voinesti, Istrati (de 5-6 metri). Sau suita campionilor mondiali care din 195x pana in 198x confirma (vom prezenta si film) cum apa era limpede pana la 5 > 4 > 3 > 2 metri adancime.

## Si exista probleme concrete (de legalitate si altele) care nu se pot rezolva decat cu controale riguroase facute cu reprezentanti (echipa mixta) de la 2-5 autoritati. Demers pe care l-am si incercat de cateva ori si s-a suspendat – data fiind rata mare de probleme si reactiile unor super sefi (ex: Garda Nationala de Mediu la Vila 23 si in Parcul Snagov etc.). Cand va fi nevoie, reluam de la adresele/corespondentele oficiale derulate + seturi de poze + filme etc.

> Un prim test de reală seriozitate a autorităților ar fi rezolvării deversării ilegale de la Debarcaderul Central din Snagov – făcută chiar prin proiect al Primăriei Snagov (super-documentată și în aceeași măsură – de ignorată de celelalte autorități care au și confirmat-o oficial).

DEZINFORMĂRI (mediatice / “populare”):

Prin 1998 a început o campanie locală (dar chiar mediatică – națională) a cărei mesaje principale erau grupate pe lanțul cauzal:

[ip=ipoteze / d=decizii / co=concluzii / im=implicații]

(ip1+d1) nu există canalizare în Snagov > (ip2+d2)  există vile > (ip3) acestea au fose > (d3) (iată câteva) deci există fose care sunt deversate în lac (din 11 menționate și de un control, 7 erau ale RAPPS – de stat și ulterior din restul, la câteva s-a clarificat că ar fi fost confundate pluvialele cu apele menajere).

> (co1) prin urmare apa lacului este infectă > (co2) deci nu mai este bună pentru pești și oameni > (co3) deci este periculoasă >

> (im1) deci nu mai este de promovat turismul la Snagov și nici de mentinut infrastructura pe care mai bine o vindem celor interesati
> (im2) sa nu se mai faca nici baie in lac
> (im3) sa nu se mai pescuiasca si consume peste din Snagov

CINE avea de CÂȘTIGAT din așa zvonuri (dezinformări)?
1) tunarii imobiliari (care astfel puteau prelua terenurile și infrastructura turistică existentă dar și terenuri din cele 960+ ha de pădure riverană lacului Snagov din rezervația înființată prin HCM 864/1952) – chiar la prețuri micșorate și cu reducerea “vizibilității” publice (dacă turiștii care stiau istoria și evoluția zonei – nu mai veneau)
2) primăriile și reprezentantii HoReCa riverani – care aveau responsabilități cu ieșirile publice + înotul în lac). Care (cu așa “zvonuri” – au pus imediat “Scăldatul interzis” și nu a mai trebuit să asigure salvamari + dotări aferente + responsabilitățile asociate (mai ales în cazul unor înecuri etc.)
3) ICAB (Întreprinderea Canal Apa București: din 195x) care după 1989 nu mai era interesată de suita de responsabilități pe care le avea (și anterior le îndeplinea bine). Responsabilitățile le-a preluat Apele Române. Principalele diferente (lipsuri – foarte vizibile pentru comunitatea locala):
3.1) pescuitul cu năvodul din lacul Snagov (cu comercializare locala si diferenta – in reteaua de magazine din Bucuresti). Pescuit comercial cu setci si varse – nu s-a facut pe lacul Snagov (acestea fiind considerate – braconaj). Pescuitul cu navodul are avantajul de a fi „la vedere”. In prezent, ANPA (via concesiuni) – gestioneaza acest aspect;
3.2) reducerea continuă de plante acvatice din lacul Snagov (prioritar cele 10 ha cu lotus indian) – cu rol de reducere a eutrofizarii, prin alocarea motocoasei acvatice existente (sau ca in trecut – a unui vaporas) + echipaj + motorina. Timp de 35+ ani, toata vara, in cursul saptamanii, un astfel de echipaj “tragea” cu un cablu o teava de circa 3-4 metri, pe latime si toate plantele acvatice le scotea la maluri (care erau majoritatea publice) – pt. a nu putrezi in lac (si deci astfel se reducea sursele de hrana a algelor etc.)
4) beneficiarii unei serii de vânzări / privatizări făcute în moduri cel puțin dubioase. Astfel ca multi din noii proprietari (in special cei cu cazier, cu probleme, cu pozitii publice relevante, detinatorii de imobile prin off-shore-uri multe alte categorii din cei care au de ascuns ceva) – nu doresc a fi vazuti (de public – de pe lac) de turisti (sau alti “necunoscuti”) si astfel sa riste interpelari (solicitari de clarificari). Asa ca toti acestia doresc chiar restrictionarea accesului pe lacul Snagov (+desfiintarea totala a turismului la Snagov) etc. Așa cum au și declarat-o și public unii dintre ei (vezi și reacții la știri: “este lac privat – de ce filmati?” – și de către membri ai “Salvați lacul Snagov” etc.)

EUTROFIZARE (de ce a devenit tulbure apa lacului Snagov?) > prezentare pe înțelesul majorității

Iată 2 scurte definiții pentru eutrofizare (Wikipedia) în limba română și în engleză engleză (mai completă). Și câteva scurte filme explicative: 

[1:28] Eutrophication Animation > Re: îngrășăminte și alte chimicale pentru gazonul sutelor de vile riveranel lacului, care sunt in panta, trag apa din lac, uda zilnic gazonul si apa revine încărcată cu fosfor, azot etc. revine în lac
[3:54] Eutrophication Explained > Re: excesul de nutrienti > cicluri > explozii ale algelor > reducerea luminii > apoi a oxigenului >> mortalitatea faunei (nevertebrate, melci, scoici, raci, pesti si apoi speciile dependente de acestea: amfibieni, reptile, pasari, mamifere etc.
[1:54] What Is Eutrophication | Biology for All | FuseSchool > Re: ciclurile (care hranesc si stimuleaza explozia algelor si apoi reduc lumina = transparenta apei si in final oxigenul. Astfel vietatile mor chiar repede din lipsa de oxigen si de mancare
[3:05] Eutrophication

În SINTEZĂ, toate aceste filme sustin următoarele (regăsite și în cazul lacului Snagov și incluse și în Planul de Management al ANPLS):
Re: hrana suplimentară introdusă în lac (curățările de primăvară – copaci – sunt aruncate în lac + gazonul tăiat + frunzele de toamna)
+ îngrășăminte (fosfor + azot etc.) pentru gazon
+ detritus (sedimentele = materialele nedescompuse normal – acumulate – care sunt tulburate: ridicate de valurile uriașe ale șalupelor sporturilor nautice motorizate + ale prea multor ambarcațiuni cu motor – care ar trebui să aibă fund plat și nmotoare de capacitate mai mică)
+ temperatura mai ridicată rezultată
+ reducerea oxigenului si a luminii (și activarea și a altor specii de alge)
+ moartea (accelerată) a altor specii (floră și faună)
+ excesul de lotus indian (Nelumbo nucifera) care putrezește diferit (mai greu, este în cantități mult mai mari și pare că poluează chimic foarte mult în descompunerea sa foarte lentă)
+ braconajul cu curent electric (care omoară tot ce este viu și deci crește masa organică de descompus)
+ erodarea malurilor de către valurile șalupelor puternice (si care crește tulburarea apei > reduce lumina, apoi plantele acvatice submerse care nu mai produc oxigen > care dispare în straturile mai adânci ale lacului)
+ alte modalitati (hidrocarburi de la șalupe și detergenți de la piscine > care fac pelicule pe suprafața lacului și au mai multe efecte directe și indirecte

>>> Este extrem de important (relevant in sens negativ) faptul ca Apele Romane de 25+ ani nu mai curăță (toată vara) lacul cu un utilaj dedicat – așa cum s-a făcut din 195x până cel puțin în 1991. Deși au și utilaj dedicat (și ceva cote de motorină – dar pe lac se vad doar interventii punctuale in dreptul onor locatii ale unor “personalitati” intens disputate in societate. Si plantele taiate sunt apoi lasate pe lac (ceea ce este o prostie – greseala foarte mare – vezi Nota de constatare din 26.06. 2019).

Observatii: pai toate modalitatile de stricare a lacului Snagov sunt deja interzise prin legi clare. Discutii in zona (si deci cunoasterea acestora – mai ales de catre faptuitori – s-au facut mai ales de Custodele ANPLS = Fundatia Snagov. Si faptuitorii au reactionat prin suite de etape: ignorare > minimizare > denigrare + calomniere > atacuri verbale si fizice inclusiv cu distrugeri materiale > influentarea autoritatilor fie catre inactivitate (sa nu isi faca treaba) ori sa amane – intarzie – denatureze sesizarile penale si faptele sesizate de Fundatia Snagov. In cele peste 1000 de adrese oficiale, aceleasi categorii de probleme au fost sesizate in mod repetat catre autoritati.
Concluzie: beneficiarii si faptuitorii distrugerilor, in Zona Snagov au ajuns sa stie ca ce fac nu e bine ori legal.  Problema majora a ajuns localizata la autoritatile responsabile cu asigurarea respectarii legilor, care nu fac ce trebuie sau ascund / amana / deformeaza – minimizeaza – se acopera cu hartii justificative etc. Este evident ca prin comportamentul (deja predictibil) al acestora – in fond incurajeaza pe cei care beneficiaza si distrug.

# Un lac (precum Snagovul), care este mai degraba mare (600 ha) si mai ales are si izvoare proprii – ar avea sansa sa dureze mai multe mii de ani pana se eutrofizeaza (singur) – semnificativ. Dar oamenii pot (si iata ca au si reusit) ca in numai circa 50-70 de ani, sa afecteze calitatea apei (eutrofizare) cat s-ar face natural in cateva mii de ani.
Vestea buna este ca se poate repara (cu bani multi). iar pe termen scurt, mai ales se pot opri sursele de stricaciuni si se poate implementa un set de masuri simple + relativ ieftine – pentru refacere partiala.

Iată și alte moduri de explicare a fenomenului de eutrofizare

În timp, apele (râuri, lacuri) acumulează sedimente (căzute + aduse de apă, din descompunerea materialelor organice căzute – ajunse în apa + crescute în apă).
Iată cele 2 extreme:
1) o apă prea limpede și fără sedimente – nutrienti, nu este prea bună pentru forme de viață acvatice. Căci nu se formează lanțuri trofice consistente și diversificate. (exemplu: cazul pârâielor)
2) o apă cu prea mulți nutrienti (detritus / frunze – crăci în descompunere, îngrășăminte chimice etc.) și sedimente depuse (care pot fi ușor tulburate) – ajunge sa aibă un chimism prea complex, puternic și instabil. Apa este mai degrabă tulbure (și lumina nu ajunge la adâncime > nu mai cresc plante acvatice > acestea nu mai produc oxigen la adâncime > și alte specii dependente – mor. Și în timp, aceste ape au variații puternice (atât de-a lungul unui an / sezoane) / in 24 de ore / cât și cu temperatura ori alti factori. Apa poate ajunge chiar toxică pentru unele specii.

Lacul Snagov a fost distrus prin neglijenta autoritatitilor corelate cu abuzurile riveranilor si a utilizatorilor de salupe puternice in special pentru sporturi nautice motorizate. Dintr-un mix de grandomanie – prostie – aroganță și orgolii a noilor riverani cât și a unor sefi de la diferite autorități (preocupați de opusul colaborării – deci de a arăta cât de mult pot bloca și încurca și deci – narcisist – cât de importanți sunt de fapt – ei). Totul în paguba lacului și în consecință: asupra comunit[‘ii locale și a mai multor categorii de utilizatori.

Exemplu de eutrofizare pe lacul Snagov (Debarcaderul central/Snagov sat) - într-un moment extrem din timpul verii: "spumă" maronie provenită din plantele moarte, nedescompuse. Transparența apei este de sub 0,5 metri în 2018 (față de 5-6 metri în 192x > 5m în 1052 / 4m în 196x / 3-4m în 197x / 2-3m în 198x / 2m în 199x / 1m în 200x). E timpul să "reparăm" lacul Snagov!
În ultimii 60 de ani, calitatea apei din lacul Snagov a scăzut foarte mult datorită activităților oamenilor. Echivalent a câteva mii de ani - pe cale naturală
Exemplu de explicații chimice a proceselor existente în lac. Dacă se apelează la specialiști - cercetători (adevărați!), devine clar ce s-a întâmplat cât și ce s-ar mai putea face (pt. refacere, măcar parțială)
Măsurarea transparenței apei (a turbidității / estimare a eutrofizării) cu discul Seechi (pe lacul Snagov, de către cercetători)

În următoarea suită de imagini, observați “tulburarea” din borcane, gândiți-vă la cea din lacul Snagov, apoi comparați cu nivelul (în cifre) la care încep să moară peștii. În 2018, în mai multe locuri (nu peste tot), la sub 2 metri adâncime, nivelul de oxigen dizolvat din apă  nu permitea peștilor să mai respire (apoxie):

Claritatea apei (turbiditate / dar există mai mulți indicatori similari: adâncimea la care poți vedea un disc Secchi etc.) - are un rol extrem de important pentru biodiversitatea asociată unei ape / lac. Prea tulbure (sub 2 metri) sau prea limpede (peste 10 metri) înseamnă biodiversitate redusă.
Se pot face corelații cu nr. de specii (inclusiv pești) și populații aferente - folosind și turbiditatea (limpezimea apei). Cert este că o apă prea tulbure (și cu oxigen redus + mai puțină hrană în lanțurile trofice) - își va găsi un nou echilibru cu mai puține specii de pește și (de regulă) și populații mai reduse
Chiar și vântul (dar mai ales valurile ambarcațiunilor motorizate: multe + mari) > tulbură apa, scade transparența și distruge (reduce) biodiversitatea (mai ales la adâncime)
Legătura (corelația și tendința) dintre claritatea apei și prezența (activitatea și în final moartea) peștilor

Fundatia Snagov a realizat câteva filmulețe (prin 2013 era premiera mondială – cel puțin la nivel de articole publice / poze în internet / filme în Youtube) – despre impactul unor factori antropici (valuri – vibrații – zgomot) asupra biodiversității acvatice și mai ales din lacuri.
Considerăm ca fimulețele încă mai sunt foarte utile și exemplifică bine cele din prezentul articol și cum oamenii (cu și prin distracțiile lor) au distrus și distrug biodiversitatea și lacul Snagov:

SET de Solutii simple (Fundatia Snagov are pregatite si abordari mai complexe – prezentate doar la cerere). Pentru fiecare dintre acestea, exista specificatii de proiect (la diferite grade de detaliere – cu tot cu bugete + indicatori aferenti)

* Se bazeaza in principal pe cauzele si recomandarile fundamentate prin studiile stiintifice realizate prin proiect POS-MEDIU (si receptionate de Ministerul Mediului). La care se adauga circa 7+ ani de experimente realizate la sediul Fundatiei Snagov in iazul (18.000 litri) cu 3 cuve, 2 jgheaburi, 6 acvarii etc. Re: chimismul apei (ce ajuta / ce strica) + inmultire plante acvatice + fauna (melci / amfibieni / pesti)

1. STOPAREA distrugerilor (masurile sunt prezentate in Planul de Management si Regulamentul ANPLS – publicat si in MO 380bis din 18.05.2016). Din circa 40 de moduri prin care omul face rau biodiversitatii din Zona Snagov, peste 30 sunt relevante (si) pentru lac

2. REFACERI (ca set de mini-proiecte)
2.a) re: mai multa apa de calitate cu oxigen suficient:
2.a.1.) reluarea activitatii fostului ICAB (de actualul administrator = Apele Romane) de scoatere a plantelor acvatice (excedent) din lac – pe maluri. Si prioritar – pentru lotusul indian (Nelumbo nucifera). Daca ICAB-ul aloca un vaporas cu 4 angajati pentru zilele lucratoare din mai – octombrie(in special iulie – septembrie), pentru ca nu s-a mai facut de 25+ ani aceasta activitate, in prezent ar trebui facuta la un nivel de 3-5 ori mai mare/intens – eficace
2.a.2) debit crescut de apa din Ialomita (Apele Romane sa regleze la Bilciuresti – cata apa intra din Ialomita)
2.a.3) aeratoare pentru adancimi de 2+ metri – conectate la 220V (sau generatoare sau panouri solare). Dupa o etapa pilot – apoi instalat un set (poate cateva sute). O solutie ar fi: cate 1 pentru 10 metri liniari de iesire la lac a riveranilor (mai ales a celor care nu mai au vegetatia ripariana si specifica pe lac si pe mal). Cu rol de compensare etc.
2.a.4) “capcane” pentru exces de plancton (ex: saci de ovaz scufundati in apa, care se extrag cand se ajunge intr-o anumita etapa …)
2.a.5) turnarea de nisip + pietris in lac, pentru formarea unor suprafete de circa 5-8 mp si gros de 2-3 cm, in medie, la circa 200-300 m, de-a lungul fiecarui mal

2.b) refacere zone de mal – cu vegetatia specifica;
2.b.1) plantare de salcii in zona malurilor
2.b.2) aducere + fixare de plauri (cu arac) in dreptul malurilor antropizate
2.b.3) panouri de lemn plutitoare fixate de mal
2.b.4) repopulare de plante acvatice specifice (cu ladite de lemn, cu mix de pietris si nisip) si puse la adancimi de max 0,4 – 0,7m
2.b.5) eliminarea betonarilor malurilor in mai multe etape: gauri de 10-18 cm la nivelul apei la fiecare 1-1,5 metri / eliminarea a cate 2-3 metri (in mai multe etape)
2.b.6) inlocuirea constructiilor permanente cu constructii provizorii (ex: structurile pe stapli + cadre de fier – cu cele din lemn de esenta tare – stejar sau din plastic plutitor, modular, ecologic)

### Exista si un set de imbunatatiri (schimbari – exemple) chiar pe lacul Snagov,  importante pentru calitatea apei (dar insuficiente ca nr.) – care merita cunoscute si multiplicate:
a) bazele sportive au trecut de cativa ani (si in urma solicitarilor scrise repetate ale Custodelui ANPLS) la ambarcatiuni de tip catamaran (de la fostele salupe). Astfel nu se mai fac valuri (aproape deloc) si consumul de hidrocarburi s-a redus la sub 40%
b) cativa riverani au adoptat tipul de debarcadere din module plutitoare (ex: plastic sau cu platforme betonate) si deci nu au mai facut constructii permanente cu stalpi metalici
c) cativa riverani cu maluri betonate (la momentul achizitionarii terenului) au montat dispozitive pentru reducere a valurilor, au plantat salcii si gaurit malul betonat
d) un riveran si-a demontat garajul facut ilegal;
e) nr. salupelor s-a redus la sub 20% fata de 2015. Iar sporturile nautice motorizate s-au redus la sub 5% in perimetrul ANPLS si la sub 30% pe intreg lacul Snagov;
f) focurile de artificii si petarde (care se faceau traditional de pe o barja – pe lac – s-au eliminat. Iar subtantele chimice aferente (si chiar tuburile care in trecut erau aruncate chiar in lac) – nu mai exista in prezent;

* Finantarea se poate realiza printr-un mix de:

a) beneficiarul (riveranul) si/sau faptuitorul (in fond): “poluatorul plateste” pentru refacerea zonei distruse, respectiv pentru compensarea impactului negativ de mediu al faptelor sale
b) fonduri de mediu (nationale / UE)
c) comunitatea locala (organizate in moduri cat mai diferite)

>> Daca prezentul articol ti-a fost de folos, am aprecia daca (ne) poti ajuta (Fundatia Snagov fiind un ONG) astfel:
1) like & share si mai ales un comentariu constructiv;
2) vin-o la o patrulare / monitorizare pe lacul Snagov (dupa un instructaj de minim 1 ora si functie de competentele pe care le ai) – iti putem gasi ceva cu care sa mergi prin natura si sa (ne) ajuti;
3) contribuie la unul din proiectele noastre (cu munca sau alte resurse / bani)
* Mai multe detalii: officeFundatiaSnagov.ro / Tel: 0720 762468

Țânțarii din Zona Snagov (lac + pădure). Problemă – poziționări și Soluții …

Țânțarii (56 de specii in Romania) au existat si vor continua sa existe si sunt chiar (si ei si) necesari in diferite lanturi trofice (si ecosisteme).
Cei mai multi suntem familiarizati cu țânțarul comun sau țânțarul obișnuit, țânțarul domestic (Culex pipiens). Care deranjeaza – precum musca etc. (si cu care majoritatea suntem obisnuiti).

> De ceva timp a aparut si țânțarul-tigru (Aedes albopictus) care este considerat ca potential purtator al mai multor virusi – maladii (din care unele, periculoase in anumite situatii – si – pentru om)

# In realitate, toti tantarii pot transmite mai multe boli (daca si pe care le pot avea sursele lor de hrana). Adica daca intr-o zona hrana tantarilor nu are boli, chiar daca te musca tantarii – nu te-ai putea imbolnavi. La fel si in cazul capuselor etc. (Concret: aveti grija sa nu aiba boli pasarile + mamiferele pe care le inteapa tantarii > nu ar mai exista ce boli sa se transmita)

Lanțul trofic al țânțarului: 1) are nevoie de apă (alge etc.) 2) este mâncat de: lilieci, amfibieni, păianjeni, pești, libelule * CONCLUZII: pentru mai puțini țânțari - ajutați speciile care se hrănesc cu țânțari
Lanțul trofic al țânțarului: 1) are nevoie de apă (alge etc.) 2) este mâncat de: lilieci, amfibieni, păianjeni, pești, libelule * CONCLUZII: pentru mai puțini țânțari - ajutați speciile care se hrănesc cu țânțari
Lanțul trofic al țânțarului: 1) are nevoie de apă (alge etc.) 2) este mâncat de: lilieci, amfibieni, păianjeni, pești, libelule * CONCLUZII: pentru mai puțini țânțari - ajutați speciile care se hrănesc cu țânțari
Cele 2 familii (de țânțari) au preferințe diferite - în hrănire. Oamenii ar putea fi mai puțin (rar) înțepați dacă acești țânțari ar avea: 1) mai multe păsări (disponibile) respectiv mai mulți șoareci (mamifere mici). Observați rata hrănirilor (mușcăturilor/preferințe) * Detalii: https://royalsocietypublishing.org/doi/full/10.1098/rsbl.2017.0743

Modalități de gestionare (limitare / reducere) a populațiilor de țănțari

1) ECOLOGICE (naturale):
1a) mentineti echilibrele ecologice (ecosistemele) naturale si sanatoase
  * Cu atat mai mult in Zona Snagov – unde exista si arii naturale protejate, care insa au fost dezecilibrare chiar de oameni (si care acum vor sa dea cu substante care sa ucida toate insectele…).
(daca pasarile si mamiferele nu sunt bolnave, nu au nici tantarii ce boli sa transmita // daca exista suficiente pasari si micro-mamifere atunci tantarii le prefera pe acestea si sunt nevoite sa caute si oameni // asigurati existenta unor populatii a consumatorilor de tantari + larve: pesti,  broaste, soparle, insecte (paianjeni), lilieci;
1b) liliecii (care pot consuma si 300-3000 de tantari per noapte). Astfel ca un plus de 20.000 – 100.000 lilieci x 300 – 3000 tantari per noapte, ar putea rezolva foarte bine suplusul deranjant (deci 6-30 milioane de tantari per noapte). Mai ales ca in Zona Snagov au fost confirmate 13 specii. Insa dupa taierile masive de padure din perioada 2010 – prezent (si in special a celor seculari + batrani), au ramas extrem de putini copaci adecvati pentru cuiburi. Solutie (propusa de Fundatia Snagov): construirea de cuiburi pentru lilieci (circa 150 – 200 lei pt. un cuib cu capacitate 80-200 lilieci) si atarnarea la 5+ metri de sol in padure si chiar pe unele constructii. Poate dura 2 luni – 2 ani pana cand vor fi si poluate circa 50-60% din cuiburile facute. E o solutie ieftina si importanta pe termen mediu-lung;
2) stropiri cu larvicidul Vectobac (utilizat de cativa ani de Consililul Judetean Ilfov). Care ucide doar tantarii (nu si restul insectelor – asa cum distrug celelalte insecticide folosite curent de om si chiar in restul judetului Ilfov). Decizie pentru care trebuie felicitat CJ Ilfov. Insa Fundatia Snagov considera ca s-a putea creste de cateva ori eficienta stropirilor cu Vectobac daca s-ar stropi unde si cand si cum trebuie. Caci in prezent se stropeste preventiv odata sau de 2 ori pe an – din avion, peste intreaga zona Ciolpani – Snagov – Gruiu. Si (de fapt) ar fi eficient si eficace daca s-ar stopi (prioritar) marginea lacului (de pe lac din ambarcatiuni) si de pe proprietati. Exact zona stufului (de pe lac) si mai ales zona de protectie a lacului (de 5 metri). Care chiar daca este teren privat ramane de utilitate publica si deci accesul este liber – mai ales pentru autoritati si mai ales in cazul unor urgente ori riscuri pe parte de mediu / sanatate. Vezi Legea Apelor (L106/1996 – anexa 2) dar si Regulamentul Ariei Naturale Protejate Lacul Snagov (MO 318 bis din 18.05.2016).

* Detalii despre cum Fundatia Snagov a solicitat si in final CJ ILfov a acceptat sa treaca la utilizarea Vectobac. In mod implicit, in Romania / restul judetului Ilfov se utilizeaza insecticidul K-Othrine (care afecteaza toate insectele si deci in lipsa acestora – multe alte specii in amonte si aval sunt afectate).

** Detalii despre Vectobac: 1) prospect a, b  2) detalii stiintifice: NCBI, b, 3) efecte adverse: 3a . Adica, cost circa 10.115 lei/kg si se poate utiliza 0,125-1kg/ha – care este eficient (pana la 80% pentru 21 zile) in conditiile in care un ciclu de viata al tantarilor este de 15-20 de zile.
4) masuri de protectie / limitare a efectelor la nivel individual:
4a) locuinte: site la geamuri – usi, aparate electrice de atragere – ardere etc.
4b) individual: (eviti orele de varf dintre 20:00-23;00) si zonele umede + umbroase / porti haine (pantaloni lungi + maneci lungi) / diferite unguente pe piele / mananci 1-2 catei de usturoi cu 1-2 zile in avans ori permanent / diferite coliere la maini – picioare / etc.

CONSTATARI / CONCUZII:
a) Asteptari – pretentii disproportionale: In special din partea noilor veniti in Zona Snagov (pentru lac + padure = natura etc.) care au pretentii urbane re: insecte etc. Adica “autoritatea” sa “ia masuri” sa nu mai existe tantari etc.
Pai in Zona Snagov cum sa ne definim? Oamenii sunt in casa naturii sau natura este in casa oamenilor? Adica este o Zona Verde naturala chiar si cu arii naturale protejate (in care sunt si case – care nu ar trebui sa deranjeze echilibrele naturale) sau este zona urbana si in cadrul acesteia sunt si mici oaze (gen parcuri sau Parcul Vacaresti) in care (mai) exista (inca) si ceva specii (dar care nu ne intereseaza si le putem sacrifica oricand)?
b) Vectobac – administrare (loc/mod): Ar trebui administrat mai mult (intens) exact in zona malurilor. Repetat la maxim 21 de zile. Cu stropiri terestre de pe lac si din curtile riveranilor (chiar a celor mai vocali dar si care “apara” cel mai tare dreptul la proprietare si nu doresc sa se intre in curtea lor. Deci diferit decat cum se face acum: stropiri uniforme din avion – in cele 3 comune (indiferent daca este padure – lac – locuinte). Si cu ajutorul Primariilor + politie locala + DJS Ilfov + Apele Romane etc. – sa se anunte in prealabil si apoi sa se ajunga la cel 5 metri de teren riveran lacului (de utilitaret publica prin Legea Apelor) si acolo unde este 90% din locul de inmultire – sa se actioneze cu Vectobac;
c) masuri cu impact pe termen mediu-lung: 
c1) construirea de urgenta a 200-400 de casute pentru lilieci (x 150-200 lei bucata), numerotare, harta cu coordonate GPS, amplasare in padurile riverane lacului
c2) masuri pentru ajutarea biodiversitatii (deci si a speciilor consumatoare de larve + tantari: peste in lac, broaste – soparle, paianjeni, libelule
d) educatia populatiei: re tantari / re biodiversitate / re ecologie etc.

2019 + Situatii (ani) cu excese (cresteri anormale) a populatiilor de tantari > (posibile) Solutii

Fundatia Snagov confirma ca in 2019, in zona Snagov sat exista populatii de 3-5 ori mai mari de tantari (Culex pipiens) decat in alti ani (desi din perspectiva ultimilor 40 de ani, au mai existat 3-4 astfel de veri). Pe alta parte – in zona nu au existat imbolnaviri (cu virusi) si care sa fie puse in corelatie cu transmiterea prin tantari etc. (singurul caz in care se poate considera ca ar exista riscuri reale / caci altfel, doar o populatie crescuta de tantari inseamna doar un disconfort intr-o vara (si) pentru oameni)

> Cadrul legal include o multime de limitari (pentru utilizarea de substante de dezinsectie cu spectru larg – care omoara toate insectele) dintre care amintim cateva:
a) legea apiculturii (perioade de interzicere: culesul salcamului, teiului – care se termina in 24.06)
b) legea apelor (+ DIrectiva ape): nu se dau cu substante chimice mai ales ierbicide – insecticide pe cursurile de apa.
c) idem legislatiile re: Piscicultura – acvacultura
d) re: arii naturale protejate + Regulamentul Ariiei Naturale Protejate “Lacul Snagov”: ca sunt interzise stropirile cu substante chimice

* Din discutiile telefonice (..) din ultimele zile (..) Fundatia Snagov a pus intrebarile adecvate (de-a lungul efortului de a gasi solutii pentru o posibila derogare) si astfel a aflat urmatoarele detalii importante care trebuie luate in considerare si utilizate adecvat:
a) 
Serviciul Judetean de Dezinsectie si Ecologizare Mediu Ilfov (SJDEMI) stropeste in localitati (in mod implicit – in cadrul dezinsectiilor) cu substante care omoara toate insectele, sens in care are masini cu instalatii care “bat” la maxim 50m fata de drumurile publice;
b) SJDEMI stropeste doar pe domeniul public si nu are voie sa stropeasca si pe proprietatile private (decat contra – cost dar in interventii diferite fata de cele aferente campaniilor de stropire publica – anuntate etc.)
c) pe masinile SJDEMI se poate activa sistemul de monitorizare GPS (adica a obtine un parcurs exact si complet a locurilor de stropire a masinilor utilizate)

CONTEXT: 90% din terenurile riverane lacului Snagov este proprietate publica (si proprietarii sunt greu de contactat). Deci 90% din sursa tantarilor sunt in directa corelatie cu locatiile riverane ale acestora.  O parte dintre acestia – deja – fac propriile stropiri cu substante chimice interzise (si autoritatile trebuiau sa ia masuri de depistare / sanctionare). Daca vor fi contactati de SJDEMI  – este foarte probabil sa existe demersuri de mituire pentru a se utiliza substantele periculoase in locul Vectobac – exact in zonele cu maxim de biodiversitate.   

Recomandarea Fundatiei Snagov (la solicitarea CJ /  SJDEMI) pentru situatia de exceptie din vara anului 2019 consta in:
1) stropiri SI terestre cu Vectobac de la nivelul solului (deci aceasta substanta este considerata ecologica de cercetatori): pe lacuri in zona de la mal – din ambarcatiuni. Dar si in zona de 5m de la mal, protejata (L106/1996 – Anexa 2) – chiar daca sunt proprietati private. Sa se intre in locatiile acestora dupa o campanie de informare publica, de catre un grup de reprezentanti ai autoritatilor (exista baza legala). Si  mai ales daca si dupa ce ar apare si imbolnaviri a oamenilor care in mod cert ar putea fi puse in corelatie cu tantarii etc.). Cine nu doreste (si comunitatile= grupurile de vecini care nu se organieaza si nu colaboreaza – raman sa suportele consecintele necolaborarii lor)
2) pentru stropiri cu substante chimice cu spectru larg (omoara toate insectele si sunt vizati tantarii adultii). Este necesara informarea + aviz favorabil obtinut din partea Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate – care a schimbat legislatia in vigoare in 2018 si sunt in masura sa aprobe derogarile necesare in cauza.
2a) in cererea catre ANANPM sa se preia elementele din prezentul articol. Si urmatoarea organizare (angajament) propus de la inceput in solicitare in cazul localitarilor din comunele Ciolpani – Snagov – Gruiu (unde exista 4 arii naturale protejate care au si zone tampon – vecintatate si unde speciile migreaza si insectele (deci si tantarii) cand bate vantul – pot ajunge si la distante mai mari decat cei 500m (in care de regula – stau).
2a1) Masinile SJDEMI vor fi monitorizate strict prin GPS (si cu PV de utilizare doar in locaitati pe drumurile publice + gropile de gunoi legale). Data fiind raza de eficienta – eficacitate a utilajelor de maxim 50m fata de masinile SJDEMI – se vor exclude zonele in care lacul ori padurea (zonele protejate) se afla la distanta mai mica de 50 m fata de acestea. Se vor lua orice (alte) masuri necesare pentru a nu fi posibila mituirea si stropirile pe proprietatile private (cu utilaje – personal destinate utilizarii publice).

In ultimele zile, Fundatia Snagov a vorbit de mai multe ori cu / la CJ Ilfov (care coordoneaza si SJDEMI) – pentru a identifica modalitati de preventie / gestionare a situatiei cu exces de tantari din vara 2019. Fundatia Snagov a comunicat (si in scris) ideile – mesajele din prezentul articol. 

Fundatia Snagov a primit si telefoane de la locuitori din Zona Snagov, carora Primaria Snagov si CJ Ilfov le-ar fi comunicat telefonic  ca nu se fac dezinsectii importiva tantarilor din cauza opozitiei Fundatiei Snagov (care ar fi facut o lege pentru asa ceva etc.). [Adica partidul de guvernamant nu reuseste sa isi dea o ordonanta mult dorita si un ONG face legi … ]. Surprinde (insa) duplicitarismul prezentarilor (scuzelor) in raport cu potentialii alegatori fata de cel cu (in raport) cu Fundatia Snagov.

Daca ecosistemele naturale sunt sanatoase (si nu apar oameni – mamifere bolnave), tantarii (chiar daca sunt mai multi ca in alti ani) – ca vector de transmitere, nu au ce sa transmita.

A distruge masiv toate insectele (inclusiv din ariile naturale protejate) pe motiv de “preventie” – fara certitudini (de riscuri relevante – nu doar teoretice), nu este bine (+ ilegal)

Cei care sunt cei mai vocali (re: tantari) sunt chiar riveranii lacului care detin (90%) din zona = sursa tantarilor si la care nu se poate intra – ajunge usor. (Si care de fapt nici nu voteaza local si nici nu se implica local in orice fel de nevoi – probleme ale comunitatii). Dar care acum vor moartea tantarilor (caci bastinasii au pretentii mai mici, avand experienta si intelegand si mai bine cum este cand stai langa un lac + padure = casa insectelor si a biodiversitatii si cand acestia gestionau resursele locale: lac + padure – erau naturale, sustenabile si chiar productive fata de prezent cand au ajuns centre de cost dar importante mize imobiliare).

Nu este o solutie: “eliminarea” tantarilor (a insectelor). Asa cum vor si solicita unii (si de dragul voturilor – nu refuza informat, altii). Si iata ca rezulta o nevoie de informare – educare.

# Fundatia Snagov a trimis o scurta adresa CJ Ilfov / SJDEMI + ANANP referitor la acest subiect.

## Pentru mai multe detalii, va invit sa ne contactati la Tel: 0720 762 468 / office@FundatiaSnagov.ro

Caz nou de Petarde / Focuri de artificii pe lacul Snagov: 21-22.06 (23:55-00:05) …

.. tocmai s-a facut un (nou) spectacol cu petarde si focuri de artificii undeva intre vila 23 – vila 10 (pe partea Snagov sat).

Între ≈ 23:55-00:05 (circa 10 minute). Probabil categoriile 2-3 (4 este maxim).

Este sigur infractiune din minim 2 motive:
1) la mai putin de 500m de padure nu se poate aproba asa ceva (Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor)
2) mediu > Arie Naturala Protejata > Planul de Management (MO 318bis din 18.05.2016 reconfirma explicit interdictia pentru asa ceva)
3) daca cei care au utilizat astfel de materiale explozibile nu sunt de la o firma specializata (avizata) – atunci mai rezulta o infractiune;

Apoi, in perioada 2012-2018 (pana cand prin OG 75/2018) au fost eliminati custozii voluntari (ONG-uri si deci si Fundatia Snagov) – autoritatile au reusit sa fie consecvente si sa nu se mai faca cele circa 7-11 focuri de artificii per saptamana care se faceau la locatiile HoReCa riverane lacului / ANPLS.

Dar iata ca dupa eliminarea custozilor (si la Snagov) situatia este:
1) ANANP (dupa 9 luni) nu are personal / reprezentant / dotare si prezenta (nici) la Snagov;
2) s-au vandalizat panourile de informare – constientizare (puse din resurse proprii ale ONG-ului Fundatiei Snagov)
3) se (reiau) fac deversari de detergenti in lac (Aria Protejata)
4) se (reiau) constructii pe lac (si e foarte probabil sa nu existe avize)
5) exista si alte “semne” si situatii care ar trebui verificate daca sunt legale (desi din experienta de 10+ ani a Fundatiei Snagov – in calitate de custode) este foarte probabil sa nu fie ok

> Sunand la 112, s-a facut transferul la IP Ilfov unde ni s-a comunicat ca s-au facut (deja) sesizari pentru aceeasi situatie si deja s-a trimis echipaj de Politie acolo. Si ca nu se da nr. de inregistrare a sesizarii si nici nu se comunica numele celui de la Politie (..). Apoi mi s-a cerut sa inchid conversatia caci sunt alte 3 apeluri in asteptare (probabil pentru acelasi caz).

Ar mai trebui intelese si urmatoarele aspecte (de context):
a) pai daca (acum) se reiau (si) astfel de infractiuni (evidente si) stridente (ca evidenta) – atunci;
a1) de ce sa nu reia si celelalte locatii – in special Palatul Snagov, unde totusi s-au oprit si ei, inclusiv la solicitari precum Eba si altele …
a2) daca nu mai respectam legea (..) nici pentru infractiunile vizibile pentru intreaga comunitate (pe care o mai si trezesti la miezul noptii sa auda + vada mii de persoane ca cineva are o petrecere privata) – de ce nu s-ar relua musamalizarea si (noilor) constructii de la malul lacului. Si de ce nu s-ar inchide cele aflate in … lucru de mai multi ani. Si in final, de ce sa nu se reia “banalele” “distractii” cu ambarcatiuni motorizate (si in aria protejata) – mai ales ca Ministerul Tranporturilor intarzie de 2+ ani sa transpuna in Regulamentul de Navigatie a lacului Snagov – restrictiile publicate si in Monitorul oficial, asa cum si un secretar de stat de la Ministerul Mediului a trimis adresa detaliata cu incadrare legala etc.

>> Si care sa fie urmarea (in final)? Deja (anterior) au gaurit ambarcatiune Fundatei Snagov + a fost spart geamul masinii folosite, au existat mai multe atacuri asupra custodelui (inclusiv rasturnare in lac) si numeroase amenintari.

# Unde este si ce face ANANP? (si nu doar la Snagov – unde in trecut s-au facut 40+ sesizari penale  – nesolutionate din punctul de vedere al Fundatiei Snagov, in sensul ca modificarile de habitat – maluri – constructii au ramas pana in prezent).

Fundatia Snagov reusise sa construiasca (in 10 ani) niste raporturi si echilibre prin care se inhibasera anumie activitati. Desi autorititatile abilitate – NICIODATA nu au acordat sprijinul solicitat in mod repetat (si prevazut si prin lege) de identificare la cererea Custodelui a faptuitorilor in vederea sanctionarii … Dar iata ca prin informari repetate / justificari / explicatii / incidente chiar cu violenta / perseverenta etc. >  … cumva … (in timp) … chiar un ONG reusise sa limiteze unele categorii de infractiuni / distrugeri …

Nota 1: Am motive sa cred ca Politia (unde s-au schimbat si cei cu care a lucrat bine Fundatia Snagov intre 2013-2016) nu a dorit sa aloce / comunice un nr. de inregistrare etc. – pentru ca anterior (ulterior) ai putea cere detalii. Altfel (sau cum a rezultat) – ulterior “nu ai calitatea” si nu se va comunica daca si ce masuri s-au luat (cel putin pe criteriul – ca “este cercetare in derulare”). 

Nota 2: Imi aduc aminte de focul de artificii de la Palatul Snagov organizat de firma care ulterior a furnizat servicii si la Colectiv. Pai a fost infractiune clara (si atunci – acolo si s-a dat nr. penal). Dar in final s-a dat doar o amenda mica (contraventionala). In loc (macar) sa se retraga dreptul de a presta astfel de servicii .. (si ce a rezultat?) 

Nota 3: Unul din scenariile “proaste” (dar posibile în aceste vremuri) este cel in care s-ar da doar o amenda pe legea 61 (“tulburarea linistii publice”) de 200 lei, din care in 48 ore poti plăti și numai 100 lei … Apoi, “cineva” sa incerce (din nou) sa “liniștească” Fundatia Snagov (mai ales ca nu mai este nici măcar … custode voluntar – dar reprezentam statul roman …).

Nota 4: sa prezentam (si) cazul in care la o sesizare la 112 (de cerere de sprijin de la autoritati / cf. OG 2 din 2001 art 18 etc.) – Custodele a fost sanctionat pentru apel la 112 (si in acel an am avut doar 2?)
Adica in loc sa se acorde sprijinul prevazut prin lege … “il linistesti” pe cel care (reprezinta interesul publc si are delegare in numele statului roman si o face si gratuit pentru stat – deci cu banii ONG-ului) prin … amendare (pe care am si tinut sa o platim – pentru a o avea la colectia de exemple incredibile …

Nota 5: pai in ultimii ani cand au mai fost ceva cazuri – riverani potenti au sunat sa intrebe: a) lor de ce nu li s-a aprobat? b) cui si cum trebuie platit sau cine a luat acum spaga – daca s-a facut si se stie ca este infractiune? c) au sunat deja direct si chiar si inaintea noastra la Politie – inclusiv cu variante in care au reclamat si Fundatia Snagov (probabil practicanti de sporturi nautice motorizate – adica cele interzise)…

Nota 6: In 26.05.2019 cand un riveran a deversat in lacul Snagov (si ANPLS) spalatura + detergentii de la piscina etc. – Fundatia Snagov a primit mai multe sesizari. Si asteptarile erau de consecventa (comportamentala) in conditiile in care in comunitate s-a inteles ce este legal si ce nu si ce este bine si ce nu pentru mediu – lac – conservarea biodiversitatii. 

Nota 7: Prin 2012, pentru a stopa cele 800+ firme care stiau ca la Snagov (Palatul Snagov etc.) se dau focuri de artificii (desi legea din 2004 era si atunci clara etc. …) > solutia a fost sa le convoace pe toate sa semneze (explicit) pentru luare la cunostiinta … Cateva s-au luat dupa ceva domni generali (cum spuneau la telefon cand cautau “solutii”) si s-au ales cel putin cu amenzi si cativa si cu anularea autorizatiilor. Asa ca in 2019 toate firmele de specialitate stiu ca nu (si exact unde) se poate face asa ceva … la Snagov. Si Politia Ilfov nu ar (mai putea) aproba asa ceva  – cand in procedurile de cerere – aprobare trebuie sa specifice exact locul – durata – tipul – etc. Si ar rezulta un abuz penal evident pentru acel politist/serviciu etc.

.. Va fi foarte interesant – ce va urma … Si cata transparenta se va asigura de autoritati. Si in final … catre ce mergem cu totii .. (nu doar la Snagov sau in cazul unei arii naturale protejate) …

>> Oare de ce “masura succesului” tinde sa fie corelata cu marimea si frecventa incalcarilor ostentative (vizible) ale legilor (si apoi sa nu patesti mai nimic …)? Ce ar putea urma – daca asa ceva devine … (noua) normalitate? Ce fel de tara – comunitati – viata – relatii cu autoritatile ajungem sa avem?

Suite de descurajări a Custodelui ANPLS = Fundatia Snagov [articol neterminat]

O selecție limitată de exemple de categorii (căci sunt multe ca numar + și alte categorii ) 

Iar unele cazuri – încă – tot nu considerăm că este prudent a le face publice (căci considerăm că cei vizați ori afectați ar putea relativ ușor să facă mult mai mult rău decât în exemplele enumerate în continuare). Mai ales că am avut experiențe directe în ultimii 10 ani prin care am constatat direct că toate nivelele din stat (pe care contam implicit: autorități de constatare / avocați / procurori / judecători / mass media) pot fi afectați de combinații dintre: uitare, amnezie, inconsecvență – asimetrii de abordări, confundarea victimei cu făptuitorii și chiar și abuzuri.

Exemplu 1: 2010.08.16 > Custozii ANPLS (voluntari – dar totusi reprezentanti ai statului roman) sunt atacați, răsturnați în lac în timp de filmau de pe lac o suită de 3 infracțiuni și 2 contravenții. Despre care discutaseră în prealabil (preventiv) cu 2+ autorități și apoi cu organizatorii nunții făcute la Snagov Club (fata presedintelui Consiliului Judetean Ilfov Cristache Radulescu se marita si Gabriel Oprea – manager Dolce Vita a facut drept cadou un foc de artificii in mijlocul lacului – ariei naturale protejate). Pentru uimirea tuturor somitatilore invitatilor (probabil si de la alte autoritati ale statului dar si de partid PDL). 
Desi am facut si filme si inregistrati audio si repetate adrese scrise, procurorul de la Buftea nici nu ne-a luat o declaratie si a inchis cazul. Desi noi primsem chiar si adrese de la Arme si Munitii Ilfov (ca nu exista autorizatie / de la ANR am primit identificarea ambarcatiunii / cunosteam o parte din faptuitori etc.). Ceva mai multe detalii – aici.

Exemplul 2: Pentru ca nu eliberam “asa cum s-=a cerut” si “cineva” ar fi promis aiurea – un aviz favorabil pentru ceva constructii la margine de lac, mai multe persoane am primit mai multe amenintari verbale de la XY, dar si telefonice si prin SMS de la nr. private. Nici o reactie nu a urmat – desi am informat unele autoritati de forta si apoi am mai mentionat si prin adrese la mai multe autoritati – despre consecintele (iata!) ale neimplicarii si nerezolvarii unor cazuri deja sesizate. Si ca altii (local) doresc si ei sa strice cum au stricat altii inainte de a prelua noi Custodia si acum recurg la amenintari si presiuni.
Semnificatii majore: incurajarea faptuitorilor + mentinerea starii de/cu ilegalitati la Snagov, Dovedirea (infractorilor – de catre autoritati) ca “ne se vor implica” si deci ca pot continua – si face ce vor. Ceea ce au si facut.

Exemplul 3Politia X este solicitata prin apel la 112 pentru a acorda sprjin si a identifica faptuitorii (cf. obligatiilor pe care acestia le au – cf. prevederilor din OG 2/ 2001). Insa Politia X “rezolvă” “problema” prin aplicarea unei amenzi chiar Custodelui ANPLS (pentru ca ar fi abuzat cu apeluri la 112). In fond, in acel an, Custodele a avut doar 2 apeluri la 112. Primul referitor la un caz in care si alte autoritati au dat amenzi pentru o petrecere super zgomotoasa pe malul lacului si pana noaptea tarziu. Al 2-lea caz a fost chiar cel in care am si fost amendati.
Semnificatii majore: incurajarea faptuitorilor + descurajarea cu decredibilizarea Custodelui ANPLS. Pai noi consideram ca este chiar mai mult decat abuz in serviciu … Dar (tot) nu parea sa fie momentul potrivit pentru a si se rezolva cu bine situatiile de la Snagov … 

Exemplul x: 4 atacuri asupra Custodelui ANPLS din partea aceluiasi practicant de fly-board (folosind skyjet-ul). Toate documentate si sesizate in scris. Din care ultimul – in prezenta unei echipe a Jandarmeriei, careia ii este si stricat un echipament de comunicatie (in timpul “demonstratiilor”), Acestia fac si PV de constatare, il si duc la Politie unde fac demersuri pentru atacul unei autoritati. Dar ulterior rezulta ca isi retrag plangerile. Iar in final procurorul de la Buftea aplica doar o amenda de 200 lei (pe legea 61 “tulburarea ordinei publice”) din care cei in cauza platesc in 48 de ore 50% – adica 100 lei.
Semnificatie majora: incurajarea celui in cauza si a tututor celor care practica sporturi nautice motorizate in aria naturala protejata (contract legislatiei in vigoare dar si a Planului de Management aprobat si publicat si in Monitorul oficial). Adica, autoritatile in loc sa ajute Custodele cu identificarea faptuitorului si sa ajute la sanctionare, “intervin” (se interpun / nu dau date de grija “GDPR-ului” astfel incat dupa circa 2 ani, se “raceste” povestea si se “claseaza” …)

“Sugestii” de la directori din Ministerul Mediului de a mai reduce din speciile protejate identificate prin studiile stiintifice.
Adica sa fac o ilegalitate (in raport cu ce au gasit si raportat cercetatorii prin proiectul POS-MEDIU derulat). Santajul sugerat consta in intarzieri ale avizarii documentatiilor depuse (mai ales ca s-a aflat ca am garantat cu un apartament linia de credit necesara continuarii proiectului – si acum plateam la dobanzi pentru intarzierile provocate administrativ).
*** Nici pana in prezent nu am gasit pe cineva interesat de acest subiect (date fiind si personajele in discutie). Mai degraba mi s-a sugerat sa ma gandesc la ce este fezabil si mai exact ca nu exista nici un caz de sesizare – santionare (deci publica si de succes) pe asa caz / ierarhie …
Implicatii: in final, cei din minister tot au “creat” o suita de “pretexte” (pe care le consider cel putin incorecte) pentru a reduce la sub 30% nr. de specii protejate mentinute. Interesati fiind detinatorii de terenuri cu padure de la marginea lacului (care de fapt au preluat ilegal padure acolo – prin omisiunea HCM 864/1952 de catre alte grupuri de functionari).

Suite de geamanduri si semnalizari puse pe lac – vandalizate. Plus tentative de creare de incidente pentru a genera amenzi sau chiar interpretari penale.

Gaurire ambarcatiune
folosita.

Geam spart la masina folosita.

Amenintari repetate cu datul foc la sediu (si aruncarea de lampioane incendiare in curte).

Mai multe demersuri pe la carciumile din localitate (in scopul incurajarii unora din cei care lucrau la negru la facut de debarcadere ilegale – pentru a incerca sa treaca la violente).

Deversări chimice în lacul Snagov – din piscine

Există chiar numeroși riverani ai lacului Snagov – care continuă distrugerea lacului, a biodiversității (habitate – specii). Chiar și în Aria Naturală Protejată “Lacul Snagov”. Și majoritatea sunt și educați (cel putin au diplome in acest sens), ba chiar au și poziții și roluri publice din care susțin că și educă pe … ceilalți. Unii chiar pozează în mari sponsori – binefacatori și lideri / exemple (sociale etc.).

Însa în timp, vecinii (comunitatea locală) sunt cei mai în măsură să vadă comportamente – atitudini – rezulte și să își fundamenteze impresii realiste (despre riverani / autoritati / diferiti localnici – venetici). Există și exemple pozitive, însă în lipsa (timp de zeci de ani) a unor dovezi=demonstrații de verificare – aplicare a cadrului legal, iată că se încurajează + înmulțesc activitățile cu impact negativ (asupra mediului). Din prostie – ignoranță, din trufie – orgolii – ambiții etc.

Concret: în 26.05.2019 (ziua când oamenii mergeau la votul cu miza mare) – iată că un riveran își “spăla” piscina și așa cum se obisnuiește de zeci de “venetici” riverani cu piscine la Snagov – deversează apele murdare și mai ales încărcate cu diferite substanțe chimice, în lacul Snagov. Și chiar în aria naturală protejată – ANPLS. Ceea ce în mod normal necesită cel puțin amendă contravențională (însă custodele a fost eliminat de guvern prin OG 75/2018 și autoritățile care trebuie să vină și să facă legitimarea făptuitorilor și să ia mostre – nu numai că nu au acordat niciodată astfel de asistență, în pofida prevederilor OG 2/2002 si a altor legi – dar continuă să nu fie disponibili în 1-3 ore – corelat cu cât durează și sunt observabile astfel de acțiuni. 

190526 Deversări substanțe chimice (cel puțin - detergenți) în lacul Snagov, chiar în Aria Naturală Protejată Lacul Snagov. Cel mai probabil - de la piscină
190526 Deversări substanțe chimice (cel puțin - detergenți) în lacul Snagov, chiar în Aria Naturală Protejată Lacul Snagov. Cel mai probabil - de la piscină
Ieșire la lacul Snagov (Snagov sat - str. Socului - care a fost și trebuie să redevină o ieșire publică, a întregii comunități / căci acum sunt montate porți metalice și uneori și un lacăt). Dar prin abuzul câtorva din vecinatăți - nu mai este accesibilă locuitorilor Snagovului (așa cum mai sunt câteva cazuri - cel puțin câte unul în fiecare din satele riverane lacului). Putem observa și câteva ambarcațiuni
Există și câteva aspecte pozitive asociate: 1) în zona malului - se păstrează vegetația ripariană sălbatică - naturală 2) puntea de trecere prin stuf are niște panouri cu plasă care permit trecerea luminii (și deci afectează și mai puțin plantele acvatice) 3) plantele din lac au fost puțin afectate (se menține și stuful). Nu știm: a) dacă malul este betonat b) debarcaderul dacă are piloni metalici sau din lemn c) de fapt - cine - gestioneaza aceasta iesire + documentele: avize aferente - necesare

Iar localnicii își mențin supărările pe “venetici” și pentru alte fapte (distrugeri) a ceea ce comunitatea a păstrat timp de secole, precum:
1) aruncarea gazonului taiat si a cracilor de la copacii curatati precum si a frunzelor (toamna) – direct in lac;
2) stropiri cu diferite substante chimice pe proprietatile riverane (dar chiar si pe lac – si chiar si cu RoundUp – pentru a reduce din lotusul indian care le incurca eliicile salupelor
3) vârșe și pripoane ținute permanent în lac (legate de debarcaderele – majoritatea ilegale) și în care mai mult mor (de foame ori sufocate) precum: pești, raci, țestoase, șerpi, broaște (căci verificarea acestora se face chiar și la câteva săptămâni ) . Aceste activități fiind de fapt braconaj (inclusiv în perioada de prohibiție).
4) dacă până în 1989, lacul furniza pește proaspăt comunității locale – în prezent resursele lacului și pădurii nu mai sunt accesibile localnicilor. Iar cei care beneficiază de ele dar și cei care le gestionează – mai degrabă sunt parte a problemelor (dacă ne uitam la rezultele finale)
5) localnicii au mâncat pește – raci – scoici etc. + făcut baie în lacul Snagov dintotdeanuna. Distrugerile și limitările au apărut doar în ultimele decenii, odată cu noii veniți (venetici – riverani +autoritățile care nu fac ce trebuie).

* De fapt sesizarea acestei deversări  (+ poze) au fost făcute exact de oameni din comunitatea locală – care apoi au contactat Fundatia Snagov (care a fost 10+ ani Custode ANPLS și este cunoscut pentru numeroasele incidente și fricțiuni avute – în eforturile de a reduce din distrugerile de patrimoniu natural).
Poate este relevant (pentru a întelege mai bine contextul) că una din autoritățile contactate de Fundatia Snagov a întrebat “în ce calitate” (adică: “păi nu mai ești Custode și deci fie “ce te bagi” – fie “ce te mai interesează” – fie “nu ți-e de ajuns ce ai pățit și când erai Custode – iar acum nu îți dai seama ce ai putea pățit?”). Altă autoritate nu a răspuns. Iar Garda de Mediu nu mai are pagina de site accesibila ori nr. de telefon de urgenta (cel puțin în 26.05 am căutat de circa 4 ori, într-un timp total de circa 40 minute)

Concluzii:
1) Guvernul, prin Ministerul Mediului (via OG 75/2018) a eliminat custozii voluntari. Pentru că (s-a spus că) se opuneau investițiilor etc. (în realitate a modificărilor fără acte – avize – deci  ilegale din ariile naturale protejate – prin distrugerea si micșorarea acestora, prin activități care distrug speciile existente, protejate etc).  Și în schimb (si timp de 9+ luni) nu a alocat – făcut #NIMIC.  Este inutil a aminti ca nici una din obligațiile pe care le avea statul român prin Convențiile de Custodie existente – nu au fost îndeplinite (cel putin la Snagov și timp de 10 ani!). Deci distrugi ceva funcțional, care nu costă nimic statul român și “ajuți” doar cu controale (cu rol de intimidare), șicanări și nerezolvarea nici a cazurilor de atac direct a custozilor (care sunt de fapt reprezentanții statului român)
2) riverani – venetici, continuă să distrugă lacul, biodiversitatea și cumulează o mulțime de nereguli (de către majoritatea covârșitoare a acestora – ceea ce este foarte ușor și rapid de confirmat prin control pe teren – de care se feresc autoritățile, pentru că pot “deranja”) si in contextul social curent (corupție generalizată) – însăși locurile de muncă a unor functionari – pot fi amenințate
3) (în fapt) blochezi accesul comunității la lac (pe la ieșirile publice) iar acolo unde mai există câte ceva, sunt “ale nimănui” din punct de vedere juridic și legal
4) Primăria Snagov deversează direct și ilegal în lacul Snagov ape uzate (și chiar prin proiectul prin care cu fonduri UE își propunea să ecologizeze lacul Snagov – vezi cel puțin deversările de la Debarcaderul Central din Snagov sat)
5) parte din autoritățile abilitate, (în 10 ani) – chiar au avut in general comportamente prin care au fost parte activă a problemelor (cu impact puternic negativ asupra conservării patrimoniului natural protejat). Și putem dovedi cu parte din 1000+ adrese (majoritatea înregistrate)
6) detergenții (vizibili în poze) – sunt observabili 1-3 ore (iar dacă făptuitorii fac și ceva ture cu skijetul – ceea ce este o altă contravenție – chiar mai puțin)
7) Planul de Management al ANPLS (MO 318bis/18.05.2016) are prevederi detaliate si clare, masuri si sanctiuni. Dar timp de mai multi ani nu au ajutat autoritatile de forta cu legitimarea faptuitorilor (in ciuda obligatiilor din OG 2/2001). Astfel ca nu s-a putut aplica sanctiuni. Sau alte 2-4 “metode” de “limitare” a demersurilor Custodelui ANPLS

Estimare: Snagovul are circa 16 km lungime, deci 32+ km cu maluri. Circa 700+ vile. Si cam 1:7 vile are piscina. Deci avem 100+ piscine. Cu marimi de 5x4x2 … 20x15x2, deci 40-600mc (retinem o medie de 120 mc. Din care majoritatea preiau si deverseaza apa din/in lac, de mai multe ori in fiecare an (3-5 ori). Deci 100+ X 120mc X (3-5 ori) => 36.000 – 60.000 mc/an

# Se va menține o divizare locală și tensiune în comunitate și cât timp noii veniți în Zona Snagov, au o abordare / atitudine / comportamente și fapte care sunt opuse culturii comunitații locale. Care utilizau lacul sustenabil de secole și erau chiar mândrii și de suita de vile și infrastructura de turism cu capacitate de 30.000+ turiști de zi realizate în ultimii 80 de ani etc. (care în ultimii 30 de ani – a fost dezmembrată și transformată în turnuri imobiliare).

Exemple de piscine unde ar trebui re-confirmat și garantat managementul apelor (preluare / deversare / ciclcuri anuale / substanțe chimice folosite etc.). De fapt toate 100+ piscine din locațiile riverane lacului – ar trebui verificate.

Complex Astoria piscina (poza din internet)
Vila 23 piscina (poza din internet)
Dolce Vita piscina (poza din internet)
Piscina risc deversare in lac

>> Au fost identificate circa 40 de modalități prin care omul face rău biodiversității în Zona Snagov (lac + păduri). E nevoie de implicarea statului pentru stoparea/limitarea acestora si apoi pentru proiecte de refacere.

>> Vă invităm să comentați în josul acestei pagini și să dați și diferite alte exemple legate de fapte și activități care distrug patrimoniul natural, respectiv necesită soluționare (și) cu implicarea reală a autorităților abilitate. Cel puțin pentru a le face vizibile și astfel să se adauge o presiune publică (în scopul – că totuși – vizibile – încep să fie rezolvate).

Mai multe detalii la: office@FundatiaSnagov.ro  / Tel: 0720 762468

Specii invazive în Zona Snagov (nordul Ilfovului)

UE derulează un nou program INVALIS care are ca obiective – speciile invazive din UE (deci si Romania). Căci după 20+ ani, UE este la această etapă / nivel …

Etapa logică după cele 2 (principale) etape anterioare, pe care România ar fi trebuit să le parcurgă complet și corect (și nu mai mult bifate “cumva” cât să “semene” a ceea ce trebuia să fie in mod “cinstit” …) :
1) 2007-2013: stabilirea rețelei de arii naturale protejate (fundamentare – inventarieri etc.). Și pe măsură ce se finalizau (+aprobau) Planurile de Management aferente, să înceapă derularea programelor (tot – majoritar – cu bani UE) de conservare > reabilitate – refacere de habitate / specii;
2) 2013-2015: (prima) raportare a stării de conservare la nivel de specii (protejate), habitate etc. Raportare care s-a “completat” cu ceva simulări software care să “completeze” lipsă + inconsistență de date (lipsă / inconsistente / incompatibile / nedigitizate / necentralizabile etc.)

* Astfel încât dacă etapele anterioare ar fi fost parcuse corect si complet, puteam (cu adevărat) să ajungem la nivelul curent de preocupări în UE: speciile invazive. Așa că în lipsă (..) suntem din nou în situația de a improviza. Și printre implicații (..)  sunt și lipsa (la întâlniri – discuții – cu date relevante) a reprezentanților principalelor instituții / autorități de mediu din România (Minister – Biodiversitate / ANANPL / ANPM / Garda de Mediu / etc.). 
Dar și derularea de demersuri “paralele” (chiar cu iz greșit  concuren’ial) – în locul unor abordări integrativ-cumulative.

# În acest context, devine (și) mai meritoriu demersul ADRBI în a atrage- motiva – completa cu specialiști – date – sinteze – concluzii – priorități, cât să reconstituie un fel de sinteză a situației curente și apoi să compileze un set coerent + relevant de măsuri care să integreze și specificul – stadiul din România.

Căci dacă nu pare posibil un demers “top-down” (cu datele care ar fi trebuit să existe cel puțin din 2007-prezent) – decât nimic pentru România din și prin acest proiect INVALIS – poate este mai bine să rezule un ceva (chiar mai mic si mai punctual) dintr-o abordare “bottom-up” generat de (mai) puținii care se implică constructiv în proiect.

+++
Ca evidențe despre speciile invazive (..) există câteva demersuri (mai relevante) și evidențe (încă necorelate):

1994 s-a înființat IUCN > ISSG (Grupul Specialiștilor în Specii Invazive) în cadrul SSC (Species Survival Commision)

Lista (de alertă) a speciilor de plante.

Baze de Date:
SMDRSI – Sistem de Monitorizare şi Detectare Rapidă a Speciilor Invazive (www.specii-invazive.ro)
(alte) Programe în acest sens (..): GIANTALIEN, EPIDEMIE, ALARM, BALLAST, DAISIE, SEBI, GISP

EASIN = European Alien Species Information Network
14000+ specii / 22 parteneri

* Regulamentul (UE) Nr. 1143/2014 al Parlamentului European şi al  Consiliului din 22 octombrie 2014 privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive, care a devenit  obligatoriu pentru toate statele membre cu începere din 1 ianuarie 2015.

În România, un demers (început) relevant este reprezentat de: “Invadatori vegetali în România” – Paulina ANASTASIU, Gavril NEGREAN / edidura Universitatii Bucuresti, 2007 

> În Ilfov mai sunt cunoscute în Zona Snagov circa 50 de specii vegetale invazive (detalii: Paulina ANASTASIU / Fundatia Snagov).

De exemplu, pe lacul Snagov, comportament agresiv – invaziv o are Nelumbo nucifera (lotusul indian), care a ajuns la 10+ hectare din suprafața lacului de circa 600 ha, afectând și habitatele / speciile din Aria Naturală Protejată Lacul Snagov.
Însă, “popular” și “la modă” (chiar Europeană) poate vor fi prioritățile vor fi canalizate pe specii precum:
Ambrosia artemisiifolia / Vița canadiană (Parthenocissus inserta), Salcâm (Robinia pseudoacacia) etc.

Propunem + invităm delegația programului INVALIS ca în una din următoarele întâlniri să includă – viziteze Zona Snagov (ILFOV) care conține 2 arii naturale protejate, 4200+ specii, 4 habitate principale, 311+ specii protejate + rare + amenințate. Și 50+ plante invazive. Dar și 10+ specii de faună (potențial) invazive. Ar putea fi instructiv + pragmatic organizarea unui circuit pe lac si prin pădurile riverane. În “regăsirea” căutarea a cel puțin 10 specii invazive.

Greșeli frecvente (de poziționare) – în multe abordări publice (legate de speciile invazive):
1) “că există specia X Y” în zona  Z … Sau în oraș în parcul cutare …
Păi discuția ar trebui poziționată dpdv al habitatului natural (implicit) specific (normal – natural) într-o anumită zonă geografică [=ca set de specii – care definesc acel habitat]. Și abia apoi de discutat ce (și în ce bază) oamenii hotărăsc să dea diferite (noi) destinații unor zone. Inclusiv “verzi”. În sensul că este foarte mare diferență între extrema prin care se decide conservare (arie naturală protejată) față de extrema prin care se decide chiar realizarea unor zone cu habitate (ca set de specii) total diferit de cele din România (căci deja tehnologia permite). 
Astfel ca a pune in discutie doar o specie (fara context si viziune/misiune asumata pe termen lung – este penibil + inutil + nerelevant).
2) Re “măsuri salvatoare” prezentate frecvent: Ex: “bariere articificiale” / “intervenții mecanice” / “mulcirea” etc. Păi toate acestea actionează sistemic (adică afectează întreg habitatul – toate speciile și nu doar pe cele considerate invazive). Sunt cel puțin absurde astfel de discuții derulate de nespecialiști (adevărați).
 3) Exemple ciudate (greșite) prezentate ca exemple pozitive: a) a speria – îndepărta rața albă ori roșie cu explozii cu propan! (ceea ce sperie și alte specii etc.) b) // eliminarea cu motocoase acvatice a tuturor plantelor + fără supervizarea specialiștilor (cu justificarea de a incerca limitarea Nelumbo nucifera; dar astfel vor fi taiate = amenintate si specii protejate + rare: Nuphar lutea, Nymphaea alba etc. 

Un exemplu pozitiv în Ilfov este cel al deciziei Consiliului Județean Ilfov de a utiliza în trei comune din nordul Ilfovului (Ciolpani – Snagov – Gruiu) a dezinsecțiilor (limitarea țânțarilor) prin utilizare de soluții eco (“inamici naturali” – larvicid) Vectobac . Acesta ar merita prezentat chiar ca studiu de caz de succes în Ilfov. Schimbare realizata dupa 2 ani de sesizari ale Custodelui ANPLS (Fundatia Snagov) caci se utilizau substante care distrugeau toate insectele, Serviciul Județean de Dezinsecție și Ecologizare Mediu Ilfov (SJDEM Ilfov) a primit finantare si acordul de a trece la utilizarea Vectobac.

În Ilfov au existat și exemple negative: crapii chinezești introduși în lacul Snagov prin 198x și (se pare) chiar și în 2018.

Ar fi interesant de derulat măcar un mini-program pilot de re-evaluare a reglajelor naturale (în prezent – aproape dispărute) prin: a) lilieci (pot consuma intre 300-3000 de țânțari/noapte) și există 13 specii la Snagov b) libelule (dragon – flies) și există 8+ specii la Snagov etc.

Prioritizare:  păi inainte de a ajunge la nivelul/problema speciilor invazive (care poate au o pondere de sub 7% in contextul actual în Zona Snagov, unde mai prioritara este stoparea distrugerii de habitate) – este cel de asigurare a finantarii pentru Planurile de Management al ANP – deja publicate și în MO și deci asumate oficial. Păi și conform principiului PARETO, ar trebui să “put first thing first” și apoi să ajungem și la specii invazive. Sau (ok) considerăm partea de prevenție, dar (re)transmitem (ca poziționare) – prioritatea (finanțării) implementării Planurilor de Management

EXEMPLE generice de motivare în comunități – pentru ca aceștia să contribuie la reducerea – limitarea – eliminarea unor specii:
1) în anii 195x se dadeau (la schimb) cartușe cu alice – contra picioare de cioară (împușcate);
2) copii ar putea primi o minge de fotbal sau ceva legat de “lumea IT + educațional), pentru:  a) 200 gândaci de Colorado b) tăierea a xxx plante invazive c) etc.
3) o echipă / clasă / școală – adoptă o zonă (naturală) și asigură că un set de specii invazive (ex: 3-10 din cele găsite în zonă) – nu mai apar (sau sunt periodic distruse)
4) team building-uri la care în loc de “caută comoara” – cauți specia invazivă …

Crapi chinezești introduși și în lacul Snagov. Însă aceștia mănâcă doar în captivitate (de foame - în lipsa alternativelor) plantele invazive. Dar in libertate (in lac), va manca in diferite luni ale anului - din plantele bune (de protejat).
"Is this one a flower or a weed? I'm not sure whether to admire it or not."
Cum ajung sa arate habitatele Zonei Snagov (fundul lacului, zona cu stuf de la mal si mai ales zona de protectie de 5 m de la mal - unde trebuie mentinut habitatul natural, riparian - asa cum prevede si legislatia)
Sistemele naturale trebuie considerate in totalitatea interdependentelor lor. Si nu doar dupa "mode" si finantari oportuniste: acum ajutam punctual o specie si apoi ucidem punctual o alta (declarata invaziva). Si sunt si multe alte greseli frecvente promovate de nespecialisti ...

Exemple concrete – din Zona Snagov:
1) 3-4 tipuri de ecologizari …
2) refaceri punctuale de habitate …
3) mini-pilot de eliminare Nelumbo nucifera. Cresterea in iazuri (studiu de inmultire a unor specii de plante acvatice, specifice si necesare in lanturile trofice)
4) pregatiri de mini proiecte (lilieci, berze etc.)

Pentru mai multe detalii + colaborări, vă invităm să ne contactați direct: tel 0720 762 468 /  office@FundatiaSnagov.ro

Tăieri de pădure – impact asupra biodiversității la Snagov

In Zona Snagov (lac + paduri riverane) exista 311+ specii protejate, rare si amenintate, in 1200+ inventariate si cu o estimare de 4200+ specii, in 4 habitate principale. Exista si doua arii naturale protejate (L5/2000 cu un total de 150 ha) dar si Rezervatia Naturala Complexa Snagov cu 1147,70 ha (HCM 864/1952). Exista documentatie avizata de Academia Romana, depusa la Ministerul Mediului – pentru extinderea zonei protejate pe tot lacul si padurile riverane (2080 ha).

Dupa 2010 (si pana in prezent: 2019), se tot fac taieri de padure in zona. Cu zone de “taiere la ras”, “rariri” dar mai ales preluarea exemplarelor seculare (ai caror trunchiuri se vand cu multe mii de euro in strainatate).

Lacul Snagov are legatura cu fosta mare Sarmatica si reprezinta o continuitate ca zona umeda pentru habitate si specii.

Intreaga zona are o retea de vai – toate cu “scurgere” catre lacul Snagov. Astfel ca mai ales in padurile ramase, exista multe locuri in care se formeaza balti temporare sau raman cu apa – chiar tot anul. Ceea ce este extrem de important ca locuri de inmultire, hranire, supravietuire – pentru un set larg de specii aflate in interdependente ecologice.

Dar iata ca odata cu taierile de padure si mai ales raririle facute, scade nivelul de umiditate si creste nivelul de luminozitate si circulatie a aerului (vantului). 

In primavara anului 2018 s-a redus la sub 50% nivelul umiditatii (si a nr. de balti temporare iar in cele permanente, apa s-a redus cu 33%).
Iar in primavara anului 2019, s-a mai redus la jumatate nivelul umiditatii. Astfel ca nu mai sunt balti temporare cu apa (primavara – cum existau mereu) si mare parte din baltile permanente – nu mai au apa (si probabil ca in 2019, plantele specifice ar putea dispare.
Este foarte trist sa stii (sa ai poze) in zone in care erau sute de broaste si cu ponta depusa – vizibila la fiecare 1-1,5 metri pe suprafata baltilor, iar in prezent sa nu mai existe deloc apa si abia daca mai intalnesti printre frunzele uscate cate 2-3 broaste derutate.

Sunt afectate: plante (asocierile specifice – existente), insecte, amfibieni (broaste), reptile (serpi), pasari, mamifere.

O categorie aparte o reprezinta ciupercile. In zona monitorizata (linia 1 – Snagov sat), au fost raportate 62 de specii in 2015, intr-un perimetru de circa 400 x 600 ml. Cu peste 800 de exemplare vazute intr-o singura parcurgere (sinuoasa) cu o lungime de circa 3 km. 
In urmatorii ani (cu si datorita taierilor atat de copaci cat si a tuturor lastarilor – arbustilor sub 5 metri), aparitia ciupercilor s-a redus la sub 20% (in 2018).

SOLUTII  / REMEDII:  poate ajuta mult (și costă puțin):
1) săparea (escavarea) unui set de gropi – șanturi mai adânci (1,5m) la minim 200 m una de alta.
Dar pentru ața ceva, Romsilva ar trebui să accepte că pădurea înseamnă și altceva decât o exploatare forestieră (unde – și când face re-plantări) pune (după ‘rețetă’) doar 3-5 specii “economice”, astfel că toate celelalte specii sunt “tolerate” dar neimportante pt. Romsilva.
Iar a accepta (recunoaște) că există și specii protejate – ar putea însemna atât o responsabilitate suplimentară, dar și “riscuri” și mai ales costuri suplimentare.
2) stabilirea (de urgenta) a unor zone de padure (cu balti temporare si permanente) ca zona de conservare stricta (adica nu se mai taie nimic acolo, nu se iau nici lemnele putrezite, nu se intra nici cu cainii lasati liberi din lesa etc.
3) actiuni de informare – constientizare in comunitate si mai ales derulare de corespondente si obtinere de luari la cunostiinta si asumari de neinterventie (modificare) din partea reprezentantilor autoritatilor (care de regula actioneaza de mult timp ca parte a problemelor)
4) documentarea si introducerea acestor resurse in atractiile Zonei turistice Snagov (ca modalitate de formare – consolidare a unor noi asteptari – identitati – utilizari – raporturi)

Referinte:
1) Raport de monitorizare – Ciuperci, 2015
2) Monitorizari anuale facute de cercetatori (de la Antipa, Facultatea de Biologie, Custodele ANPLS – Fundatia Snagov)

Post Scriptum: 
Odata, se cultiva empatia pentru vietatile mici (sabatice): “Din lumea celor care nu cuvântă” – Emil Garleanu.

Iar (adevaratii) localnici (via traditie) – reprosau in calitate de adulti, copiilor daca si cand deranjau sau mai omoroau cate o vietate salbatica.
 
In prezent, localnici sau “venetici” = sunt cam la fel de ignoranti despre ce (mai) exista la Snagov pe parte de biodiversitate. La declinarea “originii” sau locatiei proprietatii (=Snagov), doar se rigidizeaza putin si apoi tac cu pretins subinteles si superioritate – care de fapt acopera o profunda ignoranta.
 
Intre timp – habitatele si speciile dispar din si prin prostie – ignoranta – indiferenta – goliciune umana …

Lacul Snagov: Suprafața se reduce ?

Lacul Snagov: Suprafața se reduce ?

Cadastre pentru Zona Snagov s-au facut periodic – chiar și în perioada comunistă. Pentru păduri, lac, localități, proprietați. Inclusiv orto-foto-planuri. Chiar și hărti militare (deci detaliate – cu erori reduse). Mai ales pentru Snagov, unde erau și obiective considerate speciale.
Și suprafețele au tot fost prezentate și în PUG-urile succesive ale localităților riverane: Comunele Snagov, Gruiu, Ciolpani.

În ultimii 30 de ani, tehnologia a permis creșterea reducerea erorilor de măsurare (via satelit – scăzând chiar și la sub 20cm). Astfel dacă totalul suprafețelor este constantă, în timp ar trebui să varieze (dar justificat) doar încadrarile (între categorii: apă, pământ, pădure etc.).

Interesant este ca în locul creșterii transparenței la nivel de autorități, acestea oferă scuze/explicații … cum că au luat foc arhive, că nu se știe cine mai deține  – ce date etc. Și deși au apărut și noi obligații legale explicite – mai ales în raport cu datele de interes public (ex: L544/2001), aceste date – de fapt – nu mai sunt deloc disponibile.

Ceea ce te îndreptățește să iei în considerare zvonurile și cele câteva cazuri cunoscute direct – în care (ca “regulă”), terenurile riverane tot “intră în lac”. Aspect care se corelează cu “moda” riveranilor de a crește terenul spre lac prin punerea peste stuf (și zona cu apă mică) a molozului și gunoaielor provenite din construcțiile vechi, plus pământul escavat de la noua vilă și chiar pământ adus din sat (amonte). Apoi acei 2-4-7 metri de “intrare în lac” se pot înmulți cu lățimea terenului la lac. Și cei 60-200+ metri pătrați, pot fi înmulțiți cu 50-300 Euro/mp pentru a estima “câștigul”. Plus economia din neplata transportului molozului și pământului escavat la locurile stabilite de Primarie (Primărie din care – am înțeles că de fapt se “sugerau” astfel de “soluții”). Și astfel (în timp) se rezolva și “problema” creată de la început (chiar de la Primărie) – care pusese (=”greșise”) cu limita dinspre lac … (când “intrase” în lac). Dar (nu-i asa?) – Primăria doar facuse o profeție care sa auto-îndeplinit … (și atunci nu merită și acest oracol – o ceva … ofrandă? Din cele câteva mii de euro – cât face terenul suplimentar rezultat prin intrarea în lac?)
* De unde și întrebarea (îndreptățită) – în ultimii 20-30 de ani… – oare cu cât s-a micsoșrat lacul Snagov, în urma “intrarii” proprietăților riveranilor în … lac (domeniu public)?

Și pentru că s-au înmulțit astfel de cazuri până la a deveni noua regulă, devine necesar (..) a nu se mai putea regăsi public – elemente de comparație… 

Și chiar dacă UE a dat special bani pentru cadastre (chiar 1 miliard de Euro și chiar condiționa astfel și alte finanțări) și desi s-a anunțat chiar și că prioritate o au arii protejate, lacuri, păduri – iată că nu pare să fi rezultat nimic oficial pentru zona Snagov (lac, pădure, arii protejate).
Notă: Când Fundația Snagov insistase pe prioritizarea și finanțarea cadastrului lacului Snagov, unele autorități au informat că s-ar fi făcut (finanțat) așa demers și să nu continuăm pentru a nu se risca dubla finanțare …

În prezent constatăm (din corespondențe) că OCPI Ilfov, nu mai reușește să furnizeze nicio astfel de informație.
Deși informațiile mai vechi (încă) sunt ușor accesibile, probabil că dacă recunoaște ceva competență / responsabilitate legate de astfel de info, ar risca ulterior să fie nevoită să clarifice și orice întrebări mai punctuale / detaliate … Și (astfel) rezultă că îi este mai bine să nu înțeleagă întrebările / să nu considere că are – poate da astfel de info …

Concluzii:
1) OCPI nu mai stie suprafata lacului Snagov … (dupa ce a înscris mulțime de titluri de proprietate / documentații – care “intrau în lac”). Și oare – avea și ceva obligații să se (auto) sesizeze?
2) OCPI nu știe nici suprafața pădurilor din zona. Iar Romsilva nu știe nici totaluri per pădure privată față de pădure de stat (mai ales că până în 1989 era numai pădure de stat și mare parte – întro rezervație naturală – vezi HCM 894/1952);
3) OCPI (și nici alte autorități) nu stiu suprafața exactă a celor 2 arii naturale protejate “Lacul Snagov” și “Padurea Snagov” (despre care – de fapt – nu mai regăsesc nici informații despre modul și fundamentarea înființări acestora – “amnezie” corelata si cu pierderea suprafetei de 1147,70 ha din rezervația înființată prin HCM 894/1952 – iar din diferanță generată de aceste 2 “amnezii” rezultă o miză  imobiliară de peste 900 ha de pădure riverană lacului Snagov … )
4) dar nici alte autorități sugerează că nu mai au date “clare” și nu vor să comunice valorile cu care lucrează în prezent (pentru a putea să ia deciziile curente). Și nici nu par preocupate de o astfel de situație;
5) absolut nicio autoritate nu mai are obiceiul să comunice în forma “suprafața A este de xx hectare în baza ultimei măsurători făcute de autoritatea B în data C – citate din documentul – sursa D”;
6) dar la puneri în posesii, litigii, diferite PUZ-uri și PUD-uri (deci la abordarea de la mic la mare) aceste autorități sunt foarte sigure pe ce date utilizează și mereu continuă să “înghesuie” pe cei mai săraci și în special patrimoniul de stat (mai ales sub forma de terenuri publice, păduri, lacuri, arii naturale protejate).

EXERCIȚIU: Citiți cerea de mai jos și apoi răspunsul OCPI Ilfov.
Oare seamană cu o situație de la școală când profesorul (de exemplu) de istorie întrebă de anul bătăliei de la Podul Înalt și elevul răspunde cu ceva de la muzică? (dar dorește măcar nota 5, căci consideră că totuși a răspuns … ceva și mai ales în termenul de 30 de zile?)… 
Deci, care ar fi problema? Așa că  … “altă întrebare”

Adresa de revenire către OCPI Ilfov ar trebui să fie de forma:

Revenim referitor la solicitarea noastră cu nr. 1084E/06.12.2018 la care ați răspuns cu adresa nr. 24384C din 17.12.2018. Noi nu considerăm satisfăcător răspunsul primit. Dacă dvs. nu aveți aceste date – vă solicităm să ne directionați către autoritatea / sursele publice disponibile în România (și care vă sunt și dvs. necesare, chiar critice pentru activitatea curentă, ex: PUG-uri, verificați de corectitudine a vecintăților – limitelor  etc.).

A) Vă rugăm să ne informați dacă OCPI nu are competența / capacitatea setul de date necesare + metode + programe – competențe) ca în cadrul județului Ilfov, să determine și să comunice suprafața curentă pentru:
a1) lacul Snagov;
a2) ariile naturale protejate existente (în special: “Lacul Snagov” și “Pădurea Snagov”);
a3) păduri (în special din zona Snagov – trupurile de pădure, riverane lacului Snagov);

B) Vă rugăm să ne precizați dacă OCPI la înregistrarea documentațiilor de cadastru (cu ocaziile: vânzări / cumpărări / moșteniri etc.) efectuează verificări;
b1) OCPI reactionează (și cum) în cazurile în care eventuale noi noi cadastre “intră” (se suprapun) peste suprafețe de păduri, lacuri, arii naturale protejate (domeniu public)?
b2) OCPI a avut astfel de cazuri (sau nu au apărut niciodată)? Și dacă da, cam câte? (dați măcar o estimare pe orice interval de timp mai mare de 6 luni);
b3) în zona Snagov (comunele Snagov, Gruiu, Ciolpani) a avut cazuri de suprapuneri?
Răspundeți măcar la una dintre următoarele 3: 1) câte în ultimul an 2) câte în ultimii 5 ani 3) câte în ultimii 10 ani;

C) În opinia dvs. (dacă sustineți că nu ați avea date despre suprafața lacului Snagov, a celor 2 arii naturale protejate, a pădurilor riverane): CINE, CÂND și CUM ar avea aceste date (în România) și CÂND le-a actualizat ultima dată, respectiv când le va re-actualiza?
Din granturile din ultimii 15 ani, ce s-a realizat (concret) în Ilfov pentru astfel de terenuri (publice)?

Note:
1) Google Earth are date istorice interesante (gratuite și publice – din 2000) și contra cost poate oferi date cu rezoluție (eroare) mai bună. Se poate face digitizare (pe astfel de surse sau ortofotoplanuri din arhiva).
Diferențele de suprafețe estimate în prezent de noi, sunt foarte mari (și nu avem resursele, competența și credibilitatea dvs. = OCPI).
Dar considerăm că este un subiect de interes public și există motive temeinice de îngrijorare
2) Considerăm că solicitarea noastră este de interes public, despre date publice – motiv pentru care corespondența rezultată are caracter public;

Referendumul de la Snagov din 2008

# În continuare prezentăm detaliile unui caz real. Referendumul organizat de Primăria comunei Snagov în 03.02.2008 sub supervizarea primarului Mușat Apostol. Referendum în care una s-a promis și prezentat înainte de referendum (vezi set de promisiuni asociate proiectului “Circuit Grand Prix” de 200-400 mil. Euro) și alta a fost întrebarea de pe formularul de vot (“Sunteţi de acord cu schimbarea categoriei de folosinţă a unei suprafeţe de 56 ha din islazul comunal, în categoria de folosinţă curţi-construcţii?‘‘).
Deși cu 6-8 săptămâni înainte de referendum s-au tot solicitat clarificări și formulări exacte a motivului (promisiunii / schimbărilor concrete / beneficiilor pentru comunitate), acestea nu s-au facut. Iar în final, s-a reținut doar interpretarea favorabilă grupului care a organizat referendumul (și deci – nimic – legat de tot ceea ce s-a promis + prezentat public –  inițial).

Adică, un exemplu / precedent perfect pentru interpretările pesimiste, prezentate în spatiul public – legate de referendumul din 6-8.10.2018.

Iar pentru manipularea de la Snagov, deși au existat solicitări – autoritățile ierarhice nu au luat măsurile necesare (anularea demersului + imputarea costurilor organizatorice). Așa că există (cel puțin) acest caz concret (precedent) în care una se prezintă/promite, alta se votează și în final – altele sunt schimbările făcute. Și probabil în țară mai există și altele (dacă s-ar căuta).

> Cert este că există “experiență” și (poate) riscuri de repetare (în “campanie” se discută despre familia tradițională (într-un mod care să dividă societatea cât mai mult și să eclipseze adevaratele priorități) iar ulterior rezultatul ar putea fi folosit pentru modificarea legilor legate de justiție, statul drept, amnistii etc.)

Foto Bogdan Stamatin / MEDIAFAX

În 2008 la Snagov, timp de circa 2 luni, mediatic și mai ales informal s-au prezentat în comunitate  și creat următoarele reprezentări / așteptări precum:
> “prin referendum, locuitorii trebuie – doar – să fie de acord cu proiectul”
> “crearea a 3.000 noi locuri de muncă” (într-o comunitate de circa 4.600 locuitori)
> “venituri suplimentare de milioane de euro/an pentru primărie – comunitate”
> “crearea unui centru comercial cu zeci de mii de vizitatori – clienți per lună” (ceea ce ar fi relansat în Zona Snagov mai multe activități, inclusiv turismul – care a fost cea mai importantă în trecut, cu infrastructură construită de circa 30.000 turiști/zi)

Dar (supriză!) – întrebarea din formularul de vot a fos: ” (“Sunteţi de acord cu schimbarea categoriei de folosinţă a unei suprafeţe de 56 ha din islazul comunal, în categoria de folosinţă curţi-construcţii?‘‘). 

În realitate (și in final), s-a schimbat doar încadrarea juridică a terenului de 56 ha (din islaz, deci proprietate comună) în teren, la dispozitia Primariei Snagov.

Primarie Snagov – care apoi a pus în posesie o parte din noii  solicitanți cu drepturi. Solicitanți care de fapt (în special în ultimele 18 luni) în grup organizat, au derulat o intensă campanie de dezinformare și descurajare a locuitorilor “că nu mai există terenuri disponibile / că locuitorii vor primi cel mult o suprafață mai mică și în extravilan / și peste mulți ani, așa că mai bine să își cedeze acum drepturile etc.”.
Deci (în sinteză) – într-un ciclu de 2 ani, într-o primă etapă s-au preluat drepturi de proprietare de la oameni intenționat dezinformati, apoi s-a prezentat himera unui proiect grandios (pentru care nu s-au făcut multe din demersurile de verificare + pregătire prealabile – necesare chiar legal). Apoi s-a organizat un referendum (deși nu exista un caz-cerere – solid fundamentat și deci legal nu se putea face) pentru care s-au prezentat și făcut promisuni “fără măsură”. Iar la referendum, întrebarea nu a mai fost “dacă locuitorii vor să se facă acel proiect pe terenul în cauză” ci doar .. altceva. Iar locuitorii (chiar avertizati!) – au sustinut vehement si cu pasiune ca ei au incredere in Primar – Primarie si ca cei care se opun proiectului se opun bunăstării comunității (și sunt “dușmani” etc.)

Ulterior, cumva, s-a “evaporat” “marele noroc” cu tot cu investitor “strategic” (care mai are câteva “afaceri” de “răsunet”) în România. Ba chiar ar fi susținut că a înțeles greșit Primaria Snagov ..

Ulterior, Primaria Snagov a “trebuit” să dea din terenul (de care acum – dispunea) cel puțin celor care aveau mai multe terenuri, cereri și (poate) erau mai “apropiați” (grupul de interes și propagandă – care au manipulat localnicii și le-au luat terenurile pe nimic). Au existat afirmații că diferențele extreme (în aceasta speculă) au fost între 0,8 > 30 Euro/mp (aplicat la pentru 56 ha). Ulterior, o parte din protagonisti au ajuns in alte dosare penale, anchete, “plecați din țară”, chiar cu condamnări (pentru alte proiecte). Ceea ce le confirmă “buna credință” …

Pana in 05-feb-2008, principalele informatii regasite pe Internet, erau:

03.02.2008: Comunicatul de presă al Fundatiei Snagov
04.02.2008: RealitateaCircuit de Formula 3 la Snagov
04.02.2008: ZiuaFormula Cacealma  
Nu se pomeneste nimic despre construirea unui circuit de Formula 3, despre anexele acestuia sau despre centrele comerciale si hoteliere. De altfel, nici din schita de prezentare a proiectului nu reiese cu exactitate unde este amplasat circuitul, in prim plan fiind mall-urile, parcarile si centrele comerciale. Singurul scop al referendumului de ieri este schimbarea destinatiei celor 56 de hectare astfel incat satenii sa nu mai aiba nici un drept real asupra lor.
04.02.2008: Ziarul FinanciarLocuitorii Snagovului au votat pentru construirea unui circuit de Grand Prix in comuna
Primarul comunei Snagov, Apostol Musat, a declarat ca la referendumul organizat de autoritati s-au prezentat 58 la suta dintre cele 4.900 de persoane cu drept de vot. In favoarea realizarii proiectului au votat 97,5 la suta, in timp ce 2,5 la suta nu au fost de acord cu acesta.
“Urmatorul pas va fi infiintarea unei echipe de juristi care sa gaseasca pentru terenul in cauza o solutie buna pentru comunitate si simpla pentru evitarea birocratiei”, a mai spus primarul comunei Snagov.
23-01-2008: Antena3SNAGOVUL AR PUTEA AVEA CIRCUIT DE FORMULA 1
“referendum la care locuitorii vor decide daca in zona se va construi sau nu o pista de tip Formula 1” 
03.02.2008: Pro TVLocuitorii din Snagov au decis: Grand Prix in locul pasunii pentru oi
03.02.2008: AdevarulReferendum la Snagov, pentru a se decide soarta proiectului Grand Prix One
31.01.2008: MediafaxReferendum la Snagov pentru construirea unui circuit Grand Prix pe islazul comunal
17-12-2007: RLCircuit Grand Prix One, la Snagov
12-12-2007: Ziua
Circuit Grand Prix Formula 3 la Snagov
O sa facem evaluarea terenului si ar mai ramane o singura problema, sa organizam un referendum local, pe care l-am fixat pe 20 ianuarie anul viitor, pentru ca terenul pe care ar urma sa se construiasca acest complex este de fapt fostul islaz al comunei si trebuie ca locuitorii din Snagov sa-si dea acceptul pentru demararea proiectului”, a explicat primarul comunei Snagov, Musat Apostol.
Primarul comunei Snagov a declarat ca proiectul firmei australiene va atrage “aproximativ 40.000 de vizitatori lunar, iar ca impact social, vor fi create circa trei mii de locuri de munca”. 
Avem apoi si valoarea terenurilor care vor fi pe langa acest complex si care va creste.

10-12-2007: CotidianulConcurenta pentru circuitul lui Videanu
Bucharest City Challenge 2007 (..Casa Poporului..) 

10-12-2007: www.drive-test.roCircuit Grand Prix Formula 3 la Snagov!
“Reprezentantii companiei au deja acceptul entuziast al primariei Snagov…”

10-12-2007: ZFAustralienii de la SPG construiesc un circuit auto la Snagov
Referendum la nivel local in Snagov. Daca locuitorii accepta constructia circuitului, va urma o licitatiepentru concesionarea terenului, organizata de primarie”, a declarat Andreew Prelea, directorul executiv South Pacific Group. Proiectul Grand Prix One va fi dezvoltat pe o suprafata de 56 de hectare. “Am fi dorit o suprafata de 100 de hectare, dar Primaria nu dispunea de atat”

09-12-2007: Realitatea RomanescaLocuitorii din Snagov, chemati la referendum pentru un Circuit Grand Prix One
Banii vor proveni in principal din credite bancare, dar si din surse proprii. “Am ales Snagovul pentru ca este aproape de Bucuresti si acolo se poate ajunge usor de la aeroport. Am discutat cu edilii si ei au fost incantati de idee. Pe data de 10 ianuarie 2008 se va organiza un referendum la Snagov si vom vedea daca si locuitorii vor fi de acord cu acest proiect“, a afirmat Prelea, care a adaugat ca Primaria Snagov ii va concesiona 56 de hectare de teren pentru dezvoltarea circuitului.

09-12-2007: MediaFaxPrimul circuit Grand Prix One din Romania, la Snagov

Referințe (alte) / link-uri:  www.comunicatedepresa.ro > Fundatia Snagov

Recomandări (To do): Discutați în http://Forum.FundatiaSnagov.ro