Calitatea apei din lacul Snagov: evoluție – eutrofizare – enumerarea unui prim set de soluții simple

Lacul Snagov

Lacul Snagov a avut și are un rol covârșitor în intreaga zonă. În combinație cu pădurile riverane – ca habitate și precondiție mai ales pentru biodiversitatea extrem de bogată,  parte a succesiunii: Scroviștea (N2000), Snagov, Căldărușani-Dridu (N2000). Rol Pe parte de mediu dar și dpdv economic.

Lacul Snagov a furnizat (pentru consumul local dar chiar si comercializare):
apă (de băut) + gheață (cârciumi/restaurante), pește, raci – scoici, trestie, papură, lintiță. La care ulterior s-au adaugat venituri din turism (și au existat chiar 800+ localnici angajați – nr. de turiști având un maxim de 24-27.000 “turiști de zi”, la o capacitate maxim[ de primire de circa 34.000)

Pentru aceste beneficii, putem face și estimări financiare. Și astfel am putea dovedi fie cât s-a pierdut în ultimii 30-40 de ani. Dar și cât s-ar putea câștiga în viitor – chiar și după ce am considera investițiile necesare refacerilor (distrugerilor).

Comunitatea locală a știut (și mai știe) ce este de făcut și cum, ce daunează și ce este bine.  Dar după 195x, administrarea resurselor (și a lacului, pădurii etc.) s-a derulat de la nivel centralizat, astfel încât mai multe niveluri de intermediari au fost mai mult preocupate ca partea de raportări (hârtii)  “să dea bine” decât să facă ce trebuie și mai ales să semnaleze (recunoască) ce + că nu mai este bine (deloc) ..

CALITATEA apei din lacul Snagov

Re: Calitatea apei lacului Snagov
1) Administratorul (Apele Romane / SGA Bucuresti-Ilfov) monitorizeaza si raporteaza calitatea apei din lacul Snagov. Și (oficial) raportarea este că apa lacului are o calitate bună (apa nu este considerata potabilă – desi acum ≈ 50+ de ani, cand era si transparenta pana pe la 4-5 metri, lumea o considera băubilă: direct din lac ori sub forma de gheață comercializată de la București – la Buzău și folosită de restaurante până chiar și la începutul lunii august).
De ce AR monitorizeaza calitatea apei? Pentru ca asa are obligatii legale. Inclusiv prin Directiva Ape.
Dar cum monitorizeaza? Nu stim suficient de exact: Din ceva prezentari publice am inteles ca in 2 locuri (pe la vila Pacea si pe la Fundul Sacului). Dar nu stim (ca metodologie) in cate adancimi, ce parametri monitorizeaza si daca face ci ceva corelatii – tendinte etc. De fapt nu cunoastem metodologia folosita (si cu atat mai putin – cum se poate justifica ca ce folosesc are ceva relevanta statistica/stintifica).

2.1) Fundatia Snagov (prin POS-MEDIU) a avut o componenta de proiect prin care specialistii au monitorizat 22 de parametri in 10 locuri (statii), pe adancimi ale apei timp de 1 an si apoi au analizat si variatiile aferente. Calitatea apei a rezultat (de asemenea) ca este buna – dar cu detalii cuantificate – mult mai exacte.
> Masuratorile au fost facute de laboratoate acreditate, conform normelor mentionate (ultima coloana). Valorile au asociate culori (de fundal) care prezinta seminificatia (vezi legenda).

Exemplu de Fisa de masurare pentru 22 de parametri ai apei, in unul din punctele de monitorizare, din reteaua utilizata in cadrul proiectului POS-MEDIU (receptionat de Ministerul Mediului)
Masuratori a parametrilor apei (via proiect POS-MEDIU derulat de Fundatia Snagov)
Măsurători a parametrilor apei (via proiect POS-MEDIU derulat prin Fundatia Snagov)
Măsurători a parametrilor apei (via proiect POS-MEDIU derulat prin Fundatia Snagov)

2.2) Fundatia Snagov a cumparat (din banii proprii) mai multe kit-uri de masurare a parametrilor apei (ex: pentru iazuri: Tetra / JBL) etc.) – pentru a monitoriza un set de 6+ parametri ai apei. Datele obtinute se pot calibra (corela) – daca se doreste – cu masuratorile laboratoarelor de specialitate (desi producatorii KIT-urilor garanteaza erori de ±3%).
Note:
1) nicio autoritate nu a dorit sa ia in discutie valorile (si mai ales semnificatiile acestora). De exemplu laboratorul mobil al APM Ilfov ar fi costat 1 milion de euro si nici acesta si nici de la Garda de Mediu ori de la Apele Romane – nu au venit sa ia mostre in cele 2-3 cazuri critice din perioada 2007-2018!
2) de fapt (si) monitorizarea parametrilor apei lacului Snagov, este doar o parte a sistemului de monitorizare conceput de Turmac Constantin pentru ANPLS (proiect care a fost si teza de disertatie la Masteratul de Taxonomie din cadrul Facultarii de Biologie – UB pe care l-am absolvit, special pentru ma putea asigura ca gasesc cele mai bune resurse din Romania si ma pot consulta cu cei mai buni profesori / specialisti).

Varianta 2017-2018 de monitorizare a parametrilor apei (folosind și o aplicație pe smartphone)
Alt (tip de) kit pt. măsurarea (monitorizarea) rapidă a unui set de parametri a apei din ANPLS / lacul Snagov
Primul KIT de masurare a parametrilor apei. Am facut masuratori comparative (fantana, iaz, lacul Snagov) * Exemplu de concluzii: Ph usor alcalin (8,2) / prea putin Oxigen (5mh/l fata de 6-8)
Exemplu de valori (numerice și intervale cu semnificații). Care apoi se cumulează în serii de valori din care se pot face și grafice

CARE este situația REALĂ? Ce implicații există?

Apa lacului Snagov este mai tulbure (de la un an la altul) din cauza creșterii accelerate a eutrofizare (roen) (a “încărcăturii” apei cu nitriți / nitrați și alte elemente – care sunt prea multe și nu mai sunt eliminate / descompuse adecvat, ca în trecut).

Chimic și bacteriologic nu există riscuri (notă: în baza datelor acumulate de Fundatia Snagov în calitatea de Custode ANPLS) pentru utilizări precum: baie (înot), consum de pește – produse din lac. Apa nu este potabilă – în sensul noilor cerințe – reglementări. Dar nici nu conține elemente în baza cărora să fie considerată o apă cu riscuri de îmbolnăvire etc. Deci și dacă ai înghiți puțină apă (la înot etc.) și ai un sistem imunitar normal – nu ai riscuri de îmbolnăvire.

Este adevărat și că în lac mai ajunge și “caca și pișu“. Atât de la fauna salbatică (pești – păsări + toate vietățile din lac și asociate lacului), cât și de la (cel puțin) 3 locații riverane (deci de la oameni). Dar dacă aceste surse nu au purtători de boli – lacul este suficient de mare și  “puternic” (cu mulțimea de descompunători și filtatori) pentru a converti astfel de elemente în cele uzuale și chiar necesare lanțurilor trofice (pt. floră și faună).

Evident, mereu vor exista și super snobi / puritani / extremiști / semi-docti / intelectuali – frustrați care vor spune că “există” riscuri. Și da – au și dreptate căci iată, până la urmă, cumva – toți și murim …

# Da, apa nu mai are transparenta (limpezimea) care l-a surprins pe Sadoveanu, Bratescu-Voinesti, Istrati (de 5-6 metri). Sau suita campionilor mondiali care din 195x pana in 198x confirma (vom prezenta si film) cum apa era limpede pana la 5 > 4 > 3 > 2 metri adancime.

## Si exista probleme concrete (de legalitate si altele) care nu se pot rezolva decat cu controale riguroase facute cu reprezentanti (echipa mixta) de la 2-5 autoritati. Demers pe care l-am si incercat de cateva ori si s-a suspendat – data fiind rata mare de probleme si reactiile unor super sefi (ex: Garda Nationala de Mediu la Vila 23 si in Parcul Snagov etc.). Cand va fi nevoie, reluam de la adresele/corespondentele oficiale derulate + seturi de poze + filme etc.

> Un prim test de reală seriozitate a autorităților ar fi rezolvării deversării ilegale de la Debarcaderul Central din Snagov – făcută chiar prin proiect al Primăriei Snagov (super-documentată și în aceeași măsură – de ignorată de celelalte autorități care au și confirmat-o oficial).

DEZINFORMĂRI (mediatice / “populare”):

Prin 1998 a început o campanie locală (dar chiar mediatică – națională) a cărei mesaje principale erau grupate pe lanțul cauzal:

[ip=ipoteze / d=decizii / co=concluzii / im=implicații]

(ip1+d1) nu există canalizare în Snagov > (ip2+d2)  există vile > (ip3) acestea au fose > (d3) (iată câteva) deci există fose care sunt deversate în lac (din 11 menționate și de un control, 7 erau ale RAPPS – de stat și ulterior din restul, la câteva s-a clarificat că ar fi fost confundate pluvialele cu apele menajere).

> (co1) prin urmare apa lacului este infectă > (co2) deci nu mai este bună pentru pești și oameni > (co3) deci este periculoasă >

> (im1) deci nu mai este de promovat turismul la Snagov și nici de mentinut infrastructura pe care mai bine o vindem celor interesati
> (im2) sa nu se mai faca nici baie in lac
> (im3) sa nu se mai pescuiasca si consume peste din Snagov

CINE avea de CÂȘTIGAT din așa zvonuri (dezinformări)?
1) tunarii imobiliari (care astfel puteau prelua terenurile și infrastructura turistică existentă dar și terenuri din cele 960+ ha de pădure riverană lacului Snagov din rezervația înființată prin HCM 864/1952) – chiar la prețuri micșorate și cu reducerea “vizibilității” publice (dacă turiștii care stiau istoria și evoluția zonei – nu mai veneau)
2) primăriile și reprezentantii HoReCa riverani – care aveau responsabilități cu ieșirile publice + înotul în lac). Care (cu așa “zvonuri” – au pus imediat “Scăldatul interzis” și nu a mai trebuit să asigure salvamari + dotări aferente + responsabilitățile asociate (mai ales în cazul unor înecuri etc.)
3) ICAB (Întreprinderea Canal Apa București: din 195x) care după 1989 nu mai era interesată de suita de responsabilități pe care le avea (și anterior le îndeplinea bine). Responsabilitățile le-a preluat Apele Române. Principalele diferente (lipsuri – foarte vizibile pentru comunitatea locala):
3.1) pescuitul cu năvodul din lacul Snagov (cu comercializare locala si diferenta – in reteaua de magazine din Bucuresti). Pescuit comercial cu setci si varse – nu s-a facut pe lacul Snagov (acestea fiind considerate – braconaj). Pescuitul cu navodul are avantajul de a fi „la vedere”. In prezent, ANPA (via concesiuni) – gestioneaza acest aspect;
3.2) reducerea continuă de plante acvatice din lacul Snagov (prioritar cele 10 ha cu lotus indian) – cu rol de reducere a eutrofizarii, prin alocarea motocoasei acvatice existente (sau ca in trecut – a unui vaporas) + echipaj + motorina. Timp de 35+ ani, toata vara, in cursul saptamanii, un astfel de echipaj “tragea” cu un cablu o teava de circa 3-4 metri, pe latime si toate plantele acvatice le scotea la maluri (care erau majoritatea publice) – pt. a nu putrezi in lac (si deci astfel se reducea sursele de hrana a algelor etc.)
4) beneficiarii unei serii de vânzări / privatizări făcute în moduri cel puțin dubioase. Astfel ca multi din noii proprietari (in special cei cu cazier, cu probleme, cu pozitii publice relevante, detinatorii de imobile prin off-shore-uri multe alte categorii din cei care au de ascuns ceva) – nu doresc a fi vazuti (de public – de pe lac) de turisti (sau alti “necunoscuti”) si astfel sa riste interpelari (solicitari de clarificari). Asa ca toti acestia doresc chiar restrictionarea accesului pe lacul Snagov (+desfiintarea totala a turismului la Snagov) etc. Așa cum au și declarat-o și public unii dintre ei (vezi și reacții la știri: “este lac privat – de ce filmati?” – și de către membri ai “Salvați lacul Snagov” etc.)

EUTROFIZARE (de ce a devenit tulbure apa lacului Snagov?) > prezentare pe înțelesul majorității

Iată 2 scurte definiții pentru eutrofizare (Wikipedia) în limba română și în engleză engleză (mai completă). Și câteva scurte filme explicative: 

[1:28] Eutrophication Animation > Re: îngrășăminte și alte chimicale pentru gazonul sutelor de vile riveranel lacului, care sunt in panta, trag apa din lac, uda zilnic gazonul si apa revine încărcată cu fosfor, azot etc. revine în lac
[3:54] Eutrophication Explained > Re: excesul de nutrienti > cicluri > explozii ale algelor > reducerea luminii > apoi a oxigenului >> mortalitatea faunei (nevertebrate, melci, scoici, raci, pesti si apoi speciile dependente de acestea: amfibieni, reptile, pasari, mamifere etc.
[1:54] What Is Eutrophication | Biology for All | FuseSchool > Re: ciclurile (care hranesc si stimuleaza explozia algelor si apoi reduc lumina = transparenta apei si in final oxigenul. Astfel vietatile mor chiar repede din lipsa de oxigen si de mancare
[3:05] Eutrophication

În SINTEZĂ, toate aceste filme sustin următoarele (regăsite și în cazul lacului Snagov și incluse și în Planul de Management al ANPLS):
Re: hrana suplimentară introdusă în lac (curățările de primăvară – copaci – sunt aruncate în lac + gazonul tăiat + frunzele de toamna)
+ îngrășăminte (fosfor + azot etc.) pentru gazon
+ detritus (sedimentele = materialele nedescompuse normal – acumulate – care sunt tulburate: ridicate de valurile uriașe ale șalupelor sporturilor nautice motorizate + ale prea multor ambarcațiuni cu motor – care ar trebui să aibă fund plat și nmotoare de capacitate mai mică)
+ temperatura mai ridicată rezultată
+ reducerea oxigenului si a luminii (și activarea și a altor specii de alge)
+ moartea (accelerată) a altor specii (floră și faună)
+ excesul de lotus indian (Nelumbo nucifera) care putrezește diferit (mai greu, este în cantități mult mai mari și pare că poluează chimic foarte mult în descompunerea sa foarte lentă)
+ braconajul cu curent electric (care omoară tot ce este viu și deci crește masa organică de descompus)
+ erodarea malurilor de către valurile șalupelor puternice (si care crește tulburarea apei > reduce lumina, apoi plantele acvatice submerse care nu mai produc oxigen > care dispare în straturile mai adânci ale lacului)
+ alte modalitati (hidrocarburi de la șalupe și detergenți de la piscine > care fac pelicule pe suprafața lacului și au mai multe efecte directe și indirecte

>>> Este extrem de important (relevant in sens negativ) faptul ca Apele Romane de 25+ ani nu mai curăță (toată vara) lacul cu un utilaj dedicat – așa cum s-a făcut din 195x până cel puțin în 1991. Deși au și utilaj dedicat (și ceva cote de motorină – dar pe lac se vad doar interventii punctuale in dreptul onor locatii ale unor “personalitati” intens disputate in societate. Si plantele taiate sunt apoi lasate pe lac (ceea ce este o prostie – greseala foarte mare – vezi Nota de constatare din 26.06. 2019).

Observatii: pai toate modalitatile de stricare a lacului Snagov sunt deja interzise prin legi clare. Discutii in zona (si deci cunoasterea acestora – mai ales de catre faptuitori – s-au facut mai ales de Custodele ANPLS = Fundatia Snagov. Si faptuitorii au reactionat prin suite de etape: ignorare > minimizare > denigrare + calomniere > atacuri verbale si fizice inclusiv cu distrugeri materiale > influentarea autoritatilor fie catre inactivitate (sa nu isi faca treaba) ori sa amane – intarzie – denatureze sesizarile penale si faptele sesizate de Fundatia Snagov. In cele peste 1000 de adrese oficiale, aceleasi categorii de probleme au fost sesizate in mod repetat catre autoritati.
Concluzie: beneficiarii si faptuitorii distrugerilor, in Zona Snagov au ajuns sa stie ca ce fac nu e bine ori legal.  Problema majora a ajuns localizata la autoritatile responsabile cu asigurarea respectarii legilor, care nu fac ce trebuie sau ascund / amana / deformeaza – minimizeaza – se acopera cu hartii justificative etc. Este evident ca prin comportamentul (deja predictibil) al acestora – in fond incurajeaza pe cei care beneficiaza si distrug.

# Un lac (precum Snagovul), care este mai degraba mare (600 ha) si mai ales are si izvoare proprii – ar avea sansa sa dureze mai multe mii de ani pana se eutrofizeaza (singur) – semnificativ. Dar oamenii pot (si iata ca au si reusit) ca in numai circa 50-70 de ani, sa afecteze calitatea apei (eutrofizare) cat s-ar face natural in cateva mii de ani.
Vestea buna este ca se poate repara (cu bani multi). iar pe termen scurt, mai ales se pot opri sursele de stricaciuni si se poate implementa un set de masuri simple + relativ ieftine – pentru refacere partiala.

Iată și alte moduri de explicare a fenomenului de eutrofizare

În timp, apele (râuri, lacuri) acumulează sedimente (căzute + aduse de apă, din descompunerea materialelor organice căzute – ajunse în apa + crescute în apă).
Iată cele 2 extreme:
1) o apă prea limpede și fără sedimente – nutrienti, nu este prea bună pentru forme de viață acvatice. Căci nu se formează lanțuri trofice consistente și diversificate. (exemplu: cazul pârâielor)
2) o apă cu prea mulți nutrienti (detritus / frunze – crăci în descompunere, îngrășăminte chimice etc.) și sedimente depuse (care pot fi ușor tulburate) – ajunge sa aibă un chimism prea complex, puternic și instabil. Apa este mai degrabă tulbure (și lumina nu ajunge la adâncime > nu mai cresc plante acvatice > acestea nu mai produc oxigen la adâncime > și alte specii dependente – mor. Și în timp, aceste ape au variații puternice (atât de-a lungul unui an / sezoane) / in 24 de ore / cât și cu temperatura ori alti factori. Apa poate ajunge chiar toxică pentru unele specii.

Lacul Snagov a fost distrus prin neglijenta autoritatitilor corelate cu abuzurile riveranilor si a utilizatorilor de salupe puternice in special pentru sporturi nautice motorizate. Dintr-un mix de grandomanie – prostie – aroganță și orgolii a noilor riverani cât și a unor sefi de la diferite autorități (preocupați de opusul colaborării – deci de a arăta cât de mult pot bloca și încurca și deci – narcisist – cât de importanți sunt de fapt – ei). Totul în paguba lacului și în consecință: asupra comunit[‘ii locale și a mai multor categorii de utilizatori.

Exemplu de eutrofizare pe lacul Snagov (Debarcaderul central/Snagov sat) - într-un moment extrem din timpul verii: "spumă" maronie provenită din plantele moarte, nedescompuse. Transparența apei este de sub 0,5 metri în 2018 (față de 5-6 metri în 192x > 5m în 1052 / 4m în 196x / 3-4m în 197x / 2-3m în 198x / 2m în 199x / 1m în 200x). E timpul să "reparăm" lacul Snagov!
În ultimii 60 de ani, calitatea apei din lacul Snagov a scăzut foarte mult datorită activităților oamenilor. Echivalent a câteva mii de ani - pe cale naturală
Exemplu de explicații chimice a proceselor existente în lac. Dacă se apelează la specialiști - cercetători (adevărați!), devine clar ce s-a întâmplat cât și ce s-ar mai putea face (pt. refacere, măcar parțială)
Măsurarea transparenței apei (a turbidității / estimare a eutrofizării) cu discul Seechi (pe lacul Snagov, de către cercetători)

În următoarea suită de imagini, observați “tulburarea” din borcane, gândiți-vă la cea din lacul Snagov, apoi comparați cu nivelul (în cifre) la care încep să moară peștii. În 2018, în mai multe locuri (nu peste tot), la sub 2 metri adâncime, nivelul de oxigen dizolvat din apă  nu permitea peștilor să mai respire (apoxie):

Claritatea apei (turbiditate / dar există mai mulți indicatori similari: adâncimea la care poți vedea un disc Secchi etc.) - are un rol extrem de important pentru biodiversitatea asociată unei ape / lac. Prea tulbure (sub 2 metri) sau prea limpede (peste 10 metri) înseamnă biodiversitate redusă.
Se pot face corelații cu nr. de specii (inclusiv pești) și populații aferente - folosind și turbiditatea (limpezimea apei). Cert este că o apă prea tulbure (și cu oxigen redus + mai puțină hrană în lanțurile trofice) - își va găsi un nou echilibru cu mai puține specii de pește și (de regulă) și populații mai reduse
Chiar și vântul (dar mai ales valurile ambarcațiunilor motorizate: multe + mari) > tulbură apa, scade transparența și distruge (reduce) biodiversitatea (mai ales la adâncime)
Legătura (corelația și tendința) dintre claritatea apei și prezența (activitatea și în final moartea) peștilor

Fundatia Snagov a realizat câteva filmulețe (prin 2013 era premiera mondială – cel puțin la nivel de articole publice / poze în internet / filme în Youtube) – despre impactul unor factori antropici (valuri – vibrații – zgomot) asupra biodiversității acvatice și mai ales din lacuri.
Considerăm ca fimulețele încă mai sunt foarte utile și exemplifică bine cele din prezentul articol și cum oamenii (cu și prin distracțiile lor) au distrus și distrug biodiversitatea și lacul Snagov:

SET de Solutii simple (Fundatia Snagov are pregatite si abordari mai complexe – prezentate doar la cerere). Pentru fiecare dintre acestea, exista specificatii de proiect (la diferite grade de detaliere – cu tot cu bugete + indicatori aferenti)

* Se bazeaza in principal pe cauzele si recomandarile fundamentate prin studiile stiintifice realizate prin proiect POS-MEDIU (si receptionate de Ministerul Mediului). La care se adauga circa 7+ ani de experimente realizate la sediul Fundatiei Snagov in iazul (18.000 litri) cu 3 cuve, 2 jgheaburi, 6 acvarii etc. Re: chimismul apei (ce ajuta / ce strica) + inmultire plante acvatice + fauna (melci / amfibieni / pesti)

1. STOPAREA distrugerilor (masurile sunt prezentate in Planul de Management si Regulamentul ANPLS – publicat si in MO 380bis din 18.05.2016). Din circa 40 de moduri prin care omul face rau biodiversitatii din Zona Snagov, peste 30 sunt relevante (si) pentru lac

2. REFACERI (ca set de mini-proiecte)
2.a) re: mai multa apa de calitate cu oxigen suficient:
2.a.1.) reluarea activitatii fostului ICAB (de actualul administrator = Apele Romane) de scoatere a plantelor acvatice (excedent) din lac – pe maluri. Si prioritar – pentru lotusul indian (Nelumbo nucifera). Daca ICAB-ul aloca un vaporas cu 4 angajati pentru zilele lucratoare din mai – octombrie(in special iulie – septembrie), pentru ca nu s-a mai facut de 25+ ani aceasta activitate, in prezent ar trebui facuta la un nivel de 3-5 ori mai mare/intens – eficace
2.a.2) debit crescut de apa din Ialomita (Apele Romane sa regleze la Bilciuresti – cata apa intra din Ialomita)
2.a.3) aeratoare pentru adancimi de 2+ metri – conectate la 220V (sau generatoare sau panouri solare). Dupa o etapa pilot – apoi instalat un set (poate cateva sute). O solutie ar fi: cate 1 pentru 10 metri liniari de iesire la lac a riveranilor (mai ales a celor care nu mai au vegetatia ripariana si specifica pe lac si pe mal). Cu rol de compensare etc.
2.a.4) “capcane” pentru exces de plancton (ex: saci de ovaz scufundati in apa, care se extrag cand se ajunge intr-o anumita etapa …)
2.a.5) turnarea de nisip + pietris in lac, pentru formarea unor suprafete de circa 5-8 mp si gros de 2-3 cm, in medie, la circa 200-300 m, de-a lungul fiecarui mal

2.b) refacere zone de mal – cu vegetatia specifica;
2.b.1) plantare de salcii in zona malurilor
2.b.2) aducere + fixare de plauri (cu arac) in dreptul malurilor antropizate
2.b.3) panouri de lemn plutitoare fixate de mal
2.b.4) repopulare de plante acvatice specifice (cu ladite de lemn, cu mix de pietris si nisip) si puse la adancimi de max 0,4 – 0,7m
2.b.5) eliminarea betonarilor malurilor in mai multe etape: gauri de 10-18 cm la nivelul apei la fiecare 1-1,5 metri / eliminarea a cate 2-3 metri (in mai multe etape)
2.b.6) inlocuirea constructiilor permanente cu constructii provizorii (ex: structurile pe stapli + cadre de fier – cu cele din lemn de esenta tare – stejar sau din plastic plutitor, modular, ecologic)

### Exista si un set de imbunatatiri (schimbari – exemple) chiar pe lacul Snagov,  importante pentru calitatea apei (dar insuficiente ca nr.) – care merita cunoscute si multiplicate:
a) bazele sportive au trecut de cativa ani (si in urma solicitarilor scrise repetate ale Custodelui ANPLS) la ambarcatiuni de tip catamaran (de la fostele salupe). Astfel nu se mai fac valuri (aproape deloc) si consumul de hidrocarburi s-a redus la sub 40%
b) cativa riverani au adoptat tipul de debarcadere din module plutitoare (ex: plastic sau cu platforme betonate) si deci nu au mai facut constructii permanente cu stalpi metalici
c) cativa riverani cu maluri betonate (la momentul achizitionarii terenului) au montat dispozitive pentru reducere a valurilor, au plantat salcii si gaurit malul betonat
d) un riveran si-a demontat garajul facut ilegal;
e) nr. salupelor s-a redus la sub 20% fata de 2015. Iar sporturile nautice motorizate s-au redus la sub 5% in perimetrul ANPLS si la sub 30% pe intreg lacul Snagov;
f) focurile de artificii si petarde (care se faceau traditional de pe o barja – pe lac – s-au eliminat. Iar subtantele chimice aferente (si chiar tuburile care in trecut erau aruncate chiar in lac) – nu mai exista in prezent;

* Finantarea se poate realiza printr-un mix de:

a) beneficiarul (riveranul) si/sau faptuitorul (in fond): “poluatorul plateste” pentru refacerea zonei distruse, respectiv pentru compensarea impactului negativ de mediu al faptelor sale
b) fonduri de mediu (nationale / UE)
c) comunitatea locala (organizate in moduri cat mai diferite)

>> Daca prezentul articol ti-a fost de folos, am aprecia daca (ne) poti ajuta (Fundatia Snagov fiind un ONG) astfel:
1) like & share si mai ales un comentariu constructiv;
2) vin-o la o patrulare / monitorizare pe lacul Snagov (dupa un instructaj de minim 1 ora si functie de competentele pe care le ai) – iti putem gasi ceva cu care sa mergi prin natura si sa (ne) ajuti;
3) contribuie la unul din proiectele noastre (cu munca sau alte resurse / bani)
* Mai multe detalii: officeFundatiaSnagov.ro / Tel: 0720 762468

Total Page Visits: 244 - Today Page Visits: 3

Ajutați cu un comentariu / Leave a Reply: