Centenarul .. în Snagov > Primul război mondial

Primul război mondial..
> Ver 1.0 (vă invităm să contribuiți la completare / corectare)

Primul razboi mondial a durat între 28.11.2914 – 11.11.1918.

Context: (de descâlcit)
1) nu au fost lupte în zonă, căci linia frontului a fost în Moldova. Ostașii din zonă cam pe acolo au luptat și murit. Și astfel au rezultat (în medie) zeci de morți (din sute de ostași) – cam din fiecare sat;
2) În zona au fost trupe nemtești (există întâmplări la Mănăstirea Țigănești), nemții au preferat drumul DN1 către Ploiesti – valea Prahovei, față de cel prin Buftea și astfel l-au amenajat (inclusiv podul peste Ialomița);
3) în zona insulei – mănăstirii Snagov, a stat o perioadă și un grup de militari turci (vezi și setul de desene din CMS);
3) o motivație suplimentară, puternică pentru țărani de a se implica în război a fost și că la întoarcere vor primi pământ (cum se promitea și dădea cu astfel de evenimente);
4) prezența automobilelor era în creștere și în România. Sursa de combustibili – la Ploiești. Astfel ca tradiționala ieșire de duminica pe Calea Victoriei (pe jos sau cu șareta), se transforma (pentru elite) într-o ieșire cu automobilul din oras. Și Snagovul era în drum … Și exista deja un renume dar și recomandări făcute și de Alexandru Odobescu (“Câteva ore la Snagov” – 1873 – Kynegeticos – pentru pitoresc, plătică și raci) dar și de la Nicolae Iorga (care în 1903 confirma existența insulei și mânăstirii Snagov, cu o suită de însemne lăsate de o mulțime de personalități – domnitori români);
4) exista un canton cu un pădurar gospodar și sociabil în zona viitorului parc Snagov. Acesta oferea bune condiții orășenilor cu automobile, care au început să vină în număr tot mai mare. 
5) pescari locali sesizează oportunitatea legată de creșterea numărului  turiștilor și oferă celor din (viitorul) Parc Snagov, servicii de plimbare cu luntrea si apoi cu barca pe lac dar si experiente inedite (serpi descantati etc.);
4) pe lacul Snagov pescarii (zona Dobroșești – Snagov sat dupa 1938) încep să pescuiască cu năvoade (cel puțin din 1918);
5) tineri orășeni încep să exploreze lacul Snagov cu noi hobby-uri: pescuitul sportiv și sporturile nautice (prezente pe lacurile din București – venite dinspre Arad, Timișoara);
6) localnicii continuă să stea în comunitățile aflate la o depărtare rezonabilă de marginea lacului. Din două motive principale:
6a) pentru a evita disconfortul generat de insectele acvatice, zgomotele intense pe timp de noapte, mulțimea de plante cu creșteri rapide și deci o biodiversitate prea agresivă unui cămin / comunități;
6b) credintelor cumulate in timp si legate de lac, mai degraba negative. Astfel că doar pescarii (nu foarte numeroși) frecventau lacul și comunitatea fiecarui sat din jurul lacului avea doar câteva ieșiri la lac, denumite de regula “vaduri”. Folosite pentru spalat, scaldat, animale;
7) locuitorii traiau din agricultura de subzistență (cereale) și lucrul pe moșiile administrate prin arendași, apoi din prelucrare și comert cu: cereale, pește, stuf și papură, lemn (din p[dure). Existau și câțiva meșteșugari (cojocari – croitori, dulgheri, fierari, apicultori etc.)
8) existau și islazuri comunale (deci proprietate comună) și tradiții (activități) la care era obligatorie participarea întregii comunități (gestionate prin întâlnirile de la biserică);
8) bisericile recent făcute (sub 50 de ani) în comunități (abia după secularizare, prin părăsirea de către greci a mănăstirii Snagov, a căzut monopolul – interdicția și deci a devenit posibil pentru comunitățile din jurul lacului să își facă propriile bisericuțe)
9) apăreau primele școli în comunități cu învățători repartizați și cărora, comunitățile trebuiau să le asigure o școală, condiții de locuit și consumabile necesare;
10) administrativ exista “Plasa Snagov” (de la Căldărușani – Lipia si pana la Ciolpani);
11) în zonă existau și câteva familii locale de mici boieri, care aveau educație la scoli din București (și chiar în străinatate), aveau moarăbatoză (de treierat) si alte mijloace de producție;
12) exista o rețea locală de târguri (pentru comerț) și centre importante în București (târgul Moșilor  – viitoarea Calea Moșilor) și căruțași țigani din Coadele (Siliștea Snagovului)  ajungeau cu pește și unele mărfuri chiar și la Buzău;

1917.02.26 Biserica Mănăstirii Snagov Duminecă Kard Jali (locotenent turc, aflat în Zona Snagov cu trupe)
1915.01.28 Snagov Rumänien Pareul - Infirmerie (provizorie) [14 EUR]
De corelat cu poezia tristă a copilului (parcă fetiță - sigur din Tâncăbești) pe care a scris-o pentru tatăl ei care (nu știa) că nu va mai veni de la Mărășești (unde a murit și mama nu cuteza să îi spună ...) @ Vintila DUMITRU
Copii 2 Acte de donație * pentru Biserica Buna Vestire din Snagov * 1918 * Poze de pe Front - Marasesti și obiecte - arme de epocă * Din Colecțiile Muzeale Snagov
Tancabesti
Snagov sat
Ghermanesti
Gruiu * Eroi - primul și al 2-lea război mondial

* E nevoie de ajutor (din partea comunității) pentru a identifica detalii din pozele adunate, denumiri locale, a completa evoluții în timp a unor activități și prezențe locale. În general din ultima 100 de ani … Cine ajută?
** Materialele adunate (din 2002 dar și vechi și din 186x) sunt pentru și aferente Colecțiilor Muzeale Snagov.

Vietățile dintr-o picătură de apă (de lac)

Vietățile dintr-o picătură de apă (de lac)

Pentru a avea (din  nou) mulți pești în lacul Snagov (și apoi și amfibieni, reptile, păsări etc.) e necesar să existe:
1) maluri line (fără maluri abrupte de la betonări + umpluturi).
Căci numai în apă mică, limpede, ușor încălzită de soare – se dezvoltă cel mai bine micile vietăți;
2) vegetația specifică lacului (în zona de 5 metri pe mal și apoi în lac la apă mică de la 0-50 cm, urmat de zona cu stuf și alte plante);
3) să nu se mai braconeze cu curent electric (care omoară toată fauna);
4) să nu mai circule (atât de mult + des) ambarcațiuni motorizare și mai ales din cele care fac valuri mari și multe [valuri care tulbură apa și “îngroapă” tot ce este viu sub un strat gros de sedimente anaerobe (fără oxigen);

Iata cateva filme in care se vad exemplare de mici vietati (si in lacul Snagov au fost gasite 112 specii de zoo si fito plancton!). Apoi, pesti mici (alevini – juvenili) care mananca aceste mici vietati.

Notă: La sediul Fundatiei Snagov puteți vedea (la microscoape tot felul de mici vietăți în picături de apă din iaz-ul existent și care conține apă similară celei din lac). Și să vedeți cum se hrănesc peștii mici. Și (astfel) să devină și mai clar ca întreg lacul și zona sunt vii și într-o interdependență pe care doar omul (prost ori conștient infractor) o tot distruge și tot nu vede consecințele ..

Puteți ajuta Fundatia Snagov să continue să asigure consumabile (hrană, recipiente, curent electric, recipiente – pentru diferite culturi și specii) și voluntarii (instruiți) care să continue să prezinte celor interesați (în special copii – familii etc.) existența acestor vietăți și legăturile dintre ele …

Iată o activitate furnizată (din 2017) “Lupe + Microscoape (specii)” – parte a Ofertei Turistice a Zonei Snagov (pe care o gasiti la www.snagov.ro). 

Geo Bogza ..

Geo Bogza (en!) a locuit în Snagov (Ciofliceni). Unde a stat (o perioada) și fratele său – Radu Tudoran,

Sunt interesante detaliile și amintirile împărtășite legate de Snagov din cartea sa autobiografica (Eu sunt ținta: Geo Bogza în dialog cu Diana Turconi , 1994).
1) avion doborat pe DN1 …
2) lac / înot  / lotus adus din China 
3) ezitarile și relația cu Lucrețiu Pătrășcanu 

Geo Bogza spunea în cartea sa autobiografică:
“Dacă ai 500 de lei și dorințele tale necesită 1000 lei, atunci ești un om sărac, dar dacă nevoile tale sunt de numai 200 lei, te poți considera bogat”.

Globalizarea susține să nu îți refuzi nici o plăcere pe termen scurt (și să te îndatorezi pe termen lung). Și atunci a posti, a nu risipi, a-ți aminti că mai există și moarte și suferință și ghinion – trebuiesc asociate mediatic cu a fi “looser”.

Citesc cartea lui Stephen Covey despre importanța încrederii (“Trust”) și în paralel mă uit la suita de enormități de la televizor (ce contrast!). Minciunile acumulate târăsc comunitățile în jos. Începe plata greșelilor din trecut. Isteria crește. Unii speră că (ei) vor fi afectați mai puțin. Dar (deja) Titanicul (chiar dacă – sincer – ar fârna,  are inerție prea mare …

>> Mai multe detalii – în Colecțiile Muzeale Snagov (vizitabile la sediul Fundatiei Snagov).

24.01 = Unirea Principatelor Române (mica unire) .. Snagov

24.01 = Unirea Principatelor Române (mica unire) .. Snagov
Cuza (Ro/En) / Reforme / pregătiri aferente etc.

* Zona Snagov are următoarele “legături” (indirecte):

1) Liceul (din) Snagov
a primit denumirea Mihail Kogălniceanu (Ro / En), ca recunoaștere a contribuției acestuia la multitudinea de demersuri – pentru realizarea (și) a (micii) Uniri (principatele Moldova – Muntenia). Rolul acestuia (chiar la nivel national) este insuficient cunoscut public. Iată de ce profesorul de istorie Dumitru Vintilă a propus ca liceul de la Snagov să aibă denumirea Mihail Kogalniceanu (desi mulți susțineau – Antim Ivireanu – care avea însă și o dimensiune religioasă (iar în Zona Snagov – administrația grecească – de pe insulă – a fost percepută ca parte a problemelor locale);
1a) Panait Istrati (Ro/En) a scris “Domnița de la Snagov” a carei actiune se deruleaza la Snagov și descrie excelent contextul anilor 185x + pregătirile pentru reformele aduse de Cuza. Descrierile făcute sunt deosebit de utile și interesante (ca încercare de reconstituire), atât pentru a înțelege contextul în care Mihail Kogălniceanu și colegii săi au schimbat destinul României, cât și pentru a înțelege mai multe particularități ale Snagovului din secolul 19);
1b) populația dintre Ploiești și București a fost implicată (de câțiva lideri locali și deputați) de mai multe ori în perioada 185x – 1900 – în proteste și chiar deplasări la București, pentru a forța demnitarii să facă alegeri “sub presiune” și în interes național [Malaieru, Baclabasa, Lupu etc.];
1c) cativa pasoptisti (184x) au fost tinuti in detentie pe insula Snagov (astfel ca ideile si subiectele schimbarilor europene erau si local resimtite acut datorita nedreptatilor calugariolor fanarioti locali cat si a discutiilor despre detinutii politici de pe insula – versus problemele si nevoile locale. (ex: slujbele religioase erau monopolul grecilor / pentru a lua pește din lac și lemne din pădure – exista “zeciuială” colectată tot de greci etc.);
2) Coadele (din Siliștea Snagovului) ar fi locul în care s-ar fi stabilit (inițial) țiganii eliberați de la Mănăstirea Snagovului (aceștia, ulterior s-au apucat de comerț cu pește, stuf, lemn etc. – în special către Buzău);
3) Secularizarea averilor mănăstirești a dus la reducerea personalului (călugări greci) de la circa 180 (185x) la zero (189x). Iar localnicii au putut profita de dispariția monopolului călugărilor greci (toate slujbele se făceau doar pe insulă și cu taxe … grecești) și și-au făcut propriile biserici locale;

Note:
a) mai multe detalii – găsiți la Colecțiile Muzeale SnagovFundatia Snagov (despre circa 130 de personalități și pentru circa 200 zile din cele ale unui an). E nevoie de ceva sponsorizare pentru prezentarea detaliilor cu tot cu referințele (științifice) necesare. Puteți ajuta? Ideal ar fi să putem aloca circa 60-90 min per prezentare (circa 1-2 pagini cu 3-5 poze și 5-7 referințe). Și după un an să putem publica oficial (cu cod ISBN) ce a rezultat (s-a cumulat) într-un an. 

Lacul Snagov: Suprafața se reduce ?

Lacul Snagov: Suprafața se reduce ?

Cadastre pentru Zona Snagov s-au facut periodic – chiar și în perioada comunistă. Pentru păduri, lac, localități, proprietați. Inclusiv orto-foto-planuri. Chiar și hărti militare (deci detaliate – cu erori reduse). Mai ales pentru Snagov, unde erau și obiective considerate speciale.
Și suprafețele au tot fost prezentate și în PUG-urile succesive ale localităților riverane: Comunele Snagov, Gruiu, Ciolpani.

În ultimii 30 de ani, tehnologia a permis creșterea reducerea erorilor de măsurare (via satelit – scăzând chiar și la sub 20cm). Astfel dacă totalul suprafețelor este constantă, în timp ar trebui să varieze (dar justificat) doar încadrarile (între categorii: apă, pământ, pădure etc.).

Interesant este ca în locul creșterii transparenței la nivel de autorități, acestea oferă scuze/explicații … cum că au luat foc arhive, că nu se știe cine mai deține  – ce date etc. Și deși au apărut și noi obligații legale explicite – mai ales în raport cu datele de interes public (ex: L544/2001), aceste date – de fapt – nu mai sunt deloc disponibile.

Ceea ce te îndreptățește să iei în considerare zvonurile și cele câteva cazuri cunoscute direct – în care (ca “regulă”), terenurile riverane tot “intră în lac”. Aspect care se corelează cu “moda” riveranilor de a crește terenul spre lac prin punerea peste stuf (și zona cu apă mică) a molozului și gunoaielor provenite din construcțiile vechi, plus pământul escavat de la noua vilă și chiar pământ adus din sat (amonte). Apoi acei 2-4-7 metri de “intrare în lac” se pot înmulți cu lățimea terenului la lac. Și cei 60-200+ metri pătrați, pot fi înmulțiți cu 50-300 Euro/mp pentru a estima “câștigul”. Plus economia din neplata transportului molozului și pământului escavat la locurile stabilite de Primarie (Primărie din care – am înțeles că de fapt se “sugerau” astfel de “soluții”). Și astfel (în timp) se rezolva și “problema” creată de la început (chiar de la Primărie) – care pusese (=”greșise”) cu limita dinspre lac … (când “intrase” în lac). Dar (nu-i asa?) – Primăria doar facuse o profeție care sa auto-îndeplinit … (și atunci nu merită și acest oracol – o ceva … ofrandă? Din cele câteva mii de euro – cât face terenul suplimentar rezultat prin intrarea în lac?)
* De unde și întrebarea (îndreptățită) – în ultimii 20-30 de ani… – oare cu cât s-a micsoșrat lacul Snagov, în urma “intrarii” proprietăților riveranilor în … lac (domeniu public)?

Și pentru că s-au înmulțit astfel de cazuri până la a deveni noua regulă, devine necesar (..) a nu se mai putea regăsi public – elemente de comparație… 

Și chiar dacă UE a dat special bani pentru cadastre (chiar 1 miliard de Euro și chiar condiționa astfel și alte finanțări) și desi s-a anunțat chiar și că prioritate o au arii protejate, lacuri, păduri – iată că nu pare să fi rezultat nimic oficial pentru zona Snagov (lac, pădure, arii protejate).
Notă: Când Fundația Snagov insistase pe prioritizarea și finanțarea cadastrului lacului Snagov, unele autorități au informat că s-ar fi făcut (finanțat) așa demers și să nu continuăm pentru a nu se risca dubla finanțare …

În prezent constatăm (din corespondențe) că OCPI Ilfov, nu mai reușește să furnizeze nicio astfel de informație.
Deși informațiile mai vechi (încă) sunt ușor accesibile, probabil că dacă recunoaște ceva competență / responsabilitate legate de astfel de info, ar risca ulterior să fie nevoită să clarifice și orice întrebări mai punctuale / detaliate … Și (astfel) rezultă că îi este mai bine să nu înțeleagă întrebările / să nu considere că are – poate da astfel de info …

Concluzii:
1) OCPI nu mai stie suprafata lacului Snagov … (dupa ce a înscris mulțime de titluri de proprietate / documentații – care “intrau în lac”). Și oare – avea și ceva obligații să se (auto) sesizeze?
2) OCPI nu știe nici suprafața pădurilor din zona. Iar Romsilva nu știe nici totaluri per pădure privată față de pădure de stat (mai ales că până în 1989 era numai pădure de stat și mare parte – întro rezervație naturală – vezi HCM 894/1952);
3) OCPI (și nici alte autorități) nu stiu suprafața exactă a celor 2 arii naturale protejate “Lacul Snagov” și “Padurea Snagov” (despre care – de fapt – nu mai regăsesc nici informații despre modul și fundamentarea înființări acestora – “amnezie” corelata si cu pierderea suprafetei de 1147,70 ha din rezervația înființată prin HCM 894/1952 – iar din diferanță generată de aceste 2 “amnezii” rezultă o miză  imobiliară de peste 900 ha de pădure riverană lacului Snagov … )
4) dar nici alte autorități sugerează că nu mai au date “clare” și nu vor să comunice valorile cu care lucrează în prezent (pentru a putea să ia deciziile curente). Și nici nu par preocupate de o astfel de situație;
5) absolut nicio autoritate nu mai are obiceiul să comunice în forma “suprafața A este de xx hectare în baza ultimei măsurători făcute de autoritatea B în data C – citate din documentul – sursa D”;
6) dar la puneri în posesii, litigii, diferite PUZ-uri și PUD-uri (deci la abordarea de la mic la mare) aceste autorități sunt foarte sigure pe ce date utilizează și mereu continuă să “înghesuie” pe cei mai săraci și în special patrimoniul de stat (mai ales sub forma de terenuri publice, păduri, lacuri, arii naturale protejate).

EXERCIȚIU: Citiți cerea de mai jos și apoi răspunsul OCPI Ilfov.
Oare seamană cu o situație de la școală când profesorul (de exemplu) de istorie întrebă de anul bătăliei de la Podul Înalt și elevul răspunde cu ceva de la muzică? (dar dorește măcar nota 5, căci consideră că totuși a răspuns … ceva și mai ales în termenul de 30 de zile?)… 
Deci, care ar fi problema? Așa că  … “altă întrebare”

Adresa de revenire către OCPI Ilfov ar trebui să fie de forma:

Revenim referitor la solicitarea noastră cu nr. 1084E/06.12.2018 la care ați răspuns cu adresa nr. 24384C din 17.12.2018. Noi nu considerăm satisfăcător răspunsul primit. Dacă dvs. nu aveți aceste date – vă solicităm să ne directionați către autoritatea / sursele publice disponibile în România (și care vă sunt și dvs. necesare, chiar critice pentru activitatea curentă, ex: PUG-uri, verificați de corectitudine a vecintăților – limitelor  etc.).

A) Vă rugăm să ne informați dacă OCPI nu are competența / capacitatea setul de date necesare + metode + programe – competențe) ca în cadrul județului Ilfov, să determine și să comunice suprafața curentă pentru:
a1) lacul Snagov;
a2) ariile naturale protejate existente (în special: “Lacul Snagov” și “Pădurea Snagov”);
a3) păduri (în special din zona Snagov – trupurile de pădure, riverane lacului Snagov);

B) Vă rugăm să ne precizați dacă OCPI la înregistrarea documentațiilor de cadastru (cu ocaziile: vânzări / cumpărări / moșteniri etc.) efectuează verificări;
b1) OCPI reactionează (și cum) în cazurile în care eventuale noi noi cadastre “intră” (se suprapun) peste suprafețe de păduri, lacuri, arii naturale protejate (domeniu public)?
b2) OCPI a avut astfel de cazuri (sau nu au apărut niciodată)? Și dacă da, cam câte? (dați măcar o estimare pe orice interval de timp mai mare de 6 luni);
b3) în zona Snagov (comunele Snagov, Gruiu, Ciolpani) a avut cazuri de suprapuneri?
Răspundeți măcar la una dintre următoarele 3: 1) câte în ultimul an 2) câte în ultimii 5 ani 3) câte în ultimii 10 ani;

C) În opinia dvs. (dacă sustineți că nu ați avea date despre suprafața lacului Snagov, a celor 2 arii naturale protejate, a pădurilor riverane): CINE, CÂND și CUM ar avea aceste date (în România) și CÂND le-a actualizat ultima dată, respectiv când le va re-actualiza?
Din granturile din ultimii 15 ani, ce s-a realizat (concret) în Ilfov pentru astfel de terenuri (publice)?

Note:
1) Google Earth are date istorice interesante (gratuite și publice – din 2000) și contra cost poate oferi date cu rezoluție (eroare) mai bună. Se poate face digitizare (pe astfel de surse sau ortofotoplanuri din arhiva).
Diferențele de suprafețe estimate în prezent de noi, sunt foarte mari (și nu avem resursele, competența și credibilitatea dvs. = OCPI).
Dar considerăm că este un subiect de interes public și există motive temeinice de îngrijorare
2) Considerăm că solicitarea noastră este de interes public, despre date publice – motiv pentru care corespondența rezultată are caracter public;

CRONOLOGIE a Zonei Snagov (sumară – V1.0)

Cronologie Selectivă (=Evenimente relevante)
Pentru o cronologie (mai) completă, detaliată și fundamentată – contactați Fundatia Snagov (info din Colecțiile Muzeale Snagov)

17-2,58 MA Î.HrMarea Sarmatică acoperea întreaga Câmpie Română
… Alternanțe: perioade cu climă tropicală / glaciațiuni …
neolitic .. epoca bronzului

56-58 Î.Hr : geții prelucrau metale pe malul lacului Snagov (ex: Snagov sat – Artha Park)

6xx : Slavii  migrează și pătrund și în Codrii Vlăsiei (ajungând și la lacul Snagov)

1408.xx.xx => Mircea cel Bătrân mentionează Mănăstirea Snagov

1456-1462 : Vlad Țepeș construiește pe insula Snagov: turn, pod, ziduri (fortificații), biserică, temnițe, fântână, tunel pe sub lac

1517 Neagoe Basarab reconstruiește biserica de pe insula Snagov (motiv pentru care este considerat ctitor)

1821.03.xx Este incendiat podul către insula Snagov de către grupuri eteriste,  în contextul revoluției dezorganizate în care este implicat si Vladimirescu (și ulterior nu mai este refăcut până în 2012)

1840.10 Este deținut pe insulă (Dimitrie) Mitiță Filipescu, organizatorul societății secrete “Conspirația Filipescu” (la care a aderat  Eftimie Murgu, Marin Serghiescu Naționalul, Nicolae Bălcescu etc.). Mitiță ar fi fost ținut 2 ani cu picioarele ]n lacul Snagov.

1856 Este detinut pe insula …

1862.06 Alexandru Odobescu vizitează Snagovul, scrie (și publică în 1874) “Câteva ore la Snagov”
1863 Secularizarea averilor mănăstirești determină călugării greci să abandoneze insula Mănăstirea Snagov. Astfel se termină cu monopolul regional legat de evenimentele religioase (mai ales cu taxele mari aferente) și permite începerea realizării de biserici în majoritatea comunităților din jurul lacului Snagov (din întreaga zonă)
1877 Războiul de Independență al României – la care locuitorii din Dobrosești (Snagov sat) au contribuit și financiar (donații)

1888-1907 suite de răscoale cu implicarea populației din întreaga zonă de la Lipia-Bojdani până la Tâncăbești – Periș
1903 Nicolae Iorga viziteză Insula Snagov și confirmă existența bisericii fostei Mănăstiri a Snagovului
1914-1918 Primul Război Mondial la care au participat mulți localnici, au rezultat mulți morți și s-au repartizat greu și târziu, loturile de pământ promise (vezi monumentele din sate)
1918 apariția primului năvod de pescuit pe lacul Snagov (în 1952 devine monopolul statului și se derulează prin ICAB, iar în 1996 încetează din motive neexplicate)
1928-1930 Palatul Snagov este finalizat (construit – ilegal) de Principele  Nicolae1930 Primăria București (prin Uzinele Comunale Bucureşti (UCB)) contribuie la amenajarea Parcului și Plajei Snagov
1933.06.25 Sărbătoarea (națională) “Ziua apei” (Carol II al României, Mihai I al României  | Prințul Mihai, Nicolae Iorga, Iuliu Maniu, Dimitrie Gusti și mulți alți oficiali de vârf – plus Liga Navală Română, Cercetașii României și reprezentanți ai comunității locale. Acesta este motivul pentru sărbătorirea zilei lacului Snagov pe 25.06 (când românii sărbătoresc și “Sânzienele / Drăgaica“).
1939-1945 Al Doilea Război Mondial la care au participat mulți localnici, a făcut și mai mulți morți (vezi monumentele din sate)
1940.11.27 Virgil Madgearu este asasinat în pădurea Snagov (parcul Snagov) în 27.11.1940 (locul este marcat cu o piatră comemorativă)
1944.08.23: Ion Antonescu a părăsit Palatul Snagov pentru a merge la București, la cererea lui Mihai I al României, când și unde a fost arestat. Manfred von Killinger (care locuia într-o vilă din apropiere din Snagov sat – pe malul lacului Snagov) se sinucide în scurt timp (pentru că nu a reușit să mențină România pe partea Germaniei – așa cum a cerut Hitler).

1945 Reforma agrară din 1945 în urma căreia s-a început în 1948 o împroprietarire (ex: pe la Tâncăbești)
1948-1955 Întreprinderea de canal-apă-salubritate (ICAS) = Administrator al lacului Snagov
1949-1962 Colectivizarea în România în urma careia au ajuns și locuitori din Snagov la Canal dar și în alte locuri de detenție
1955-1990 Întreprinderea de apă-canal Bucureşti din cadrul GIGC (ICAB) = Administrator al lacului Snagov
1956 Imre Nagy este adus si detinut la Snagov cateva luni, unde scrie și “Însemnări de la Snagov”
1962 – 1972: Regata Snagov: un concurs internațional de canotaj între 1962 și 1972
1982-1989 Demolările a peste 400 de locuințe în comuna Snagov. Cu excese de implicare din partea unor localnici din Snagov și Gruiu


1989-1990 Revoluția Română din 1989 – aferent careia există câțiva participanți și din Zona Snagov. Relevantă este reacția locală suprinsă excelent în romanul “Destrămarea” publicat în 2001 scris de Anatolie Paniș – locuitor al Snagovului
1992+ Terenurile Snagovenilor sunt date (falșilor) revoluționari, înaintea punerii în posesie (conform promisiunii oficiale). Astfel că ulterior în comunitate se va restitui cu 12% mai puțin teren și de regulă (mereu) pe amplasamente cu valoare de piață mai mică;
1990-2000 Regia Generală de Apă Bucureşti (RGAB) = Administrator al lacului Snagov.
Administrația Națională Apele Romane preia administrarea lacului Snagov, dar încetează (de tot) activitatea (deja redusă anual) după 1989, astfel încât (un singur exemplu) nu mai se alocă un vaporaș cu echipaj care în sezon să tot reducă din plantele acvatice din zona malurilor (demers care făcut în sezon, în cursul săptămânii, anual, între 1952 – 1996) a reprezentat o masură importantă de stopare – limitare a procesului de eutrofizare a lacului Snagov. Ulterior, Apele Române se vor scuza (anual) că nu mai există fonduri (ori că sunt alte priorități) pi această activitate importantă – nu se mai face;
1996-2006 Prezentarea transformărilor zonei Snagov (de regulă prin abuzuri și corupție) prin SNAGOV – Periodic de răspândire ilfoveană – realizat de Anatolie Paniș și câțiva colaboratori
2000 Prin legea 5/2000 “Planul de amenajare a teritoriului național”, grupuri de funcționari de la mai multe autorități, încalcă legile în vigoare și “uită” de existența Rezervației Naturale Complexe Snagov înființată prin HCM 894/1952 (de 1147.70 ha) care nu poate fi omisă, anulată ori micșorată (date fiind angajamentele legale internaționale existente). Astfel că păstrează (doar) denumirile cunoscute “Pădurea Snagov” (10ha – 2561) și “Lacul Snagov” (100ha – 2560) pentru care înființează deci 2 mici arii naturale protejate (dar omite orice fel de fundamentari scrise – necesare) cu un total de 150 ha. Astfel rezultă o miză imobiliară de circa 960 ha de pădure riverană lacului Snagov, care ulterior va atrage și genera multe probleme din care până în 2018 doar o mică parte au ajuns în mass-media.
2002: Guvernul român decide să construiască în Snagov un parc tematic în stil Disneyland, “Parcul Dracula“, dar în 2006 guvernul a anulat proiectul. Legătura Snagovului cu “Dracula” se bazează pe un set de înscrisuri și tradiții locale care susțin că mănăstirea Snagov este locul mormântului lui Vlad al III-lea Dracula.
2003.11.xx Apare un nou regulament de navigație pe lacul Snagov (prin OMT 920/2003), care elimină un set de reguli care se dovediseră bune, argumentează necesitatea în mod greșit și omițând alte prevederi legale în vigoare, prevede noi reglementări și organizare dar nu reușește (nici până în 2018) să îndeplinească angajamentele prevăzute. Nici chiar după ce în 2015 apar accidente cu mort și răniți (deși nereguli și probleme au mai existat și în anii anteriori). Menținerea acestor nereguli (slăbiciuni) vor duce la creșterea și intensificarea aberantă a activităților ambarcațiunilor cu motor pe lacul Snagov (ceea ce va afecta suplimentar biodiversitatea, calitatea apei și deci accelerarea procesului de eutrofizare)
2004? Vânzarea Plajei Snagov
2005? Este realizat un Plan de Urbanism General (PUG) al Comunei Snagov care conține multe nereguli (care se vor constitui în precondiții și facilități a unei lungi suite de nereguli (favorizante pentru turnurile imobiliare și reducerea resurselor și patrimoniului natural și turistic al zonei Snagov)
2003.04.4-5 Snagovul găzduiește (la Palatul Snagov) reuniunea informală a primilor miniștri ai celor șapte state invitate să adere la NATO.
2012 Manipularea cu proiectul “Pista de Formula 1 sau 3” pe islazul comunal de la Ferma Vlasia
2014 Realizarea (secretă) de către Primăria Snagov a documentului “Strategia de dezvoltare a Comunei Snagov“, nu doar fără dezbatere publică, dar cu grave omisiuni și greșeli, care favorizează suite de concluzii și recomandări, care afectează și conduc la falimentarea mai multor prestatori de servicii (plătitori de taxe – la Primăria Snagov…). Deci Primaria Snagov, cu banii (și) contribuabilor, în mod secret, greșit și tendențions “fundamentează” o strategie, priorități și măsuri – proiecte, care vizează înlocuirea sau cel puțin falimentarea membrilor comunității pe care ar trebui să îi reprezinte si sa le asigure dezvoltarea …
2016 Demolarea Liceului Mihail Kogalniceanu din Snagov sat (după circa 50 de ani de activitate) …
2016.05.18: Protecția ariilor naturale protejate (patrimoniu natural) a fost întărită de “Planul de management și regulamentul ANPLS” publicat în Monitorul Oficial nr. 380bis din 18.05.2016.

Post Grid

No post found

Referendumul de la Snagov din 2008

# În continuare prezentăm detaliile unui caz real. Referendumul organizat de Primăria comunei Snagov în 03.02.2008 sub supervizarea primarului Mușat Apostol. Referendum în care una s-a promis și prezentat înainte de referendum (vezi set de promisiuni asociate proiectului “Circuit Grand Prix” de 200-400 mil. Euro) și alta a fost întrebarea de pe formularul de vot (“Sunteţi de acord cu schimbarea categoriei de folosinţă a unei suprafeţe de 56 ha din islazul comunal, în categoria de folosinţă curţi-construcţii?‘‘).
Deși cu 6-8 săptămâni înainte de referendum s-au tot solicitat clarificări și formulări exacte a motivului (promisiunii / schimbărilor concrete / beneficiilor pentru comunitate), acestea nu s-au facut. Iar în final, s-a reținut doar interpretarea favorabilă grupului care a organizat referendumul (și deci – nimic – legat de tot ceea ce s-a promis + prezentat public –  inițial).

Adică, un exemplu / precedent perfect pentru interpretările pesimiste, prezentate în spatiul public – legate de referendumul din 6-8.10.2018.

Iar pentru manipularea de la Snagov, deși au existat solicitări – autoritățile ierarhice nu au luat măsurile necesare (anularea demersului + imputarea costurilor organizatorice). Așa că există (cel puțin) acest caz concret (precedent) în care una se prezintă/promite, alta se votează și în final – altele sunt schimbările făcute. Și probabil în țară mai există și altele (dacă s-ar căuta).

> Cert este că există “experiență” și (poate) riscuri de repetare (în “campanie” se discută despre familia tradițională (într-un mod care să dividă societatea cât mai mult și să eclipseze adevaratele priorități) iar ulterior rezultatul ar putea fi folosit pentru modificarea legilor legate de justiție, statul drept, amnistii etc.)

Foto Bogdan Stamatin / MEDIAFAX

În 2008 la Snagov, timp de circa 2 luni, mediatic și mai ales informal s-au prezentat în comunitate  și creat următoarele reprezentări / așteptări precum:
> “prin referendum, locuitorii trebuie – doar – să fie de acord cu proiectul”
> “crearea a 3.000 noi locuri de muncă” (într-o comunitate de circa 4.600 locuitori)
> “venituri suplimentare de milioane de euro/an pentru primărie – comunitate”
> “crearea unui centru comercial cu zeci de mii de vizitatori – clienți per lună” (ceea ce ar fi relansat în Zona Snagov mai multe activități, inclusiv turismul – care a fost cea mai importantă în trecut, cu infrastructură construită de circa 30.000 turiști/zi)

Dar (supriză!) – întrebarea din formularul de vot a fos: ” (“Sunteţi de acord cu schimbarea categoriei de folosinţă a unei suprafeţe de 56 ha din islazul comunal, în categoria de folosinţă curţi-construcţii?‘‘). 

În realitate (și in final), s-a schimbat doar încadrarea juridică a terenului de 56 ha (din islaz, deci proprietate comună) în teren, la dispozitia Primariei Snagov.

Primarie Snagov – care apoi a pus în posesie o parte din noii  solicitanți cu drepturi. Solicitanți care de fapt (în special în ultimele 18 luni) în grup organizat, au derulat o intensă campanie de dezinformare și descurajare a locuitorilor “că nu mai există terenuri disponibile / că locuitorii vor primi cel mult o suprafață mai mică și în extravilan / și peste mulți ani, așa că mai bine să își cedeze acum drepturile etc.”.
Deci (în sinteză) – într-un ciclu de 2 ani, într-o primă etapă s-au preluat drepturi de proprietare de la oameni intenționat dezinformati, apoi s-a prezentat himera unui proiect grandios (pentru care nu s-au făcut multe din demersurile de verificare + pregătire prealabile – necesare chiar legal). Apoi s-a organizat un referendum (deși nu exista un caz-cerere – solid fundamentat și deci legal nu se putea face) pentru care s-au prezentat și făcut promisuni “fără măsură”. Iar la referendum, întrebarea nu a mai fost “dacă locuitorii vor să se facă acel proiect pe terenul în cauză” ci doar .. altceva. Iar locuitorii (chiar avertizati!) – au sustinut vehement si cu pasiune ca ei au incredere in Primar – Primarie si ca cei care se opun proiectului se opun bunăstării comunității (și sunt “dușmani” etc.)

Ulterior, cumva, s-a “evaporat” “marele noroc” cu tot cu investitor “strategic” (care mai are câteva “afaceri” de “răsunet”) în România. Ba chiar ar fi susținut că a înțeles greșit Primaria Snagov ..

Ulterior, Primaria Snagov a “trebuit” să dea din terenul (de care acum – dispunea) cel puțin celor care aveau mai multe terenuri, cereri și (poate) erau mai “apropiați” (grupul de interes și propagandă – care au manipulat localnicii și le-au luat terenurile pe nimic). Au existat afirmații că diferențele extreme (în aceasta speculă) au fost între 0,8 > 30 Euro/mp (aplicat la pentru 56 ha). Ulterior, o parte din protagonisti au ajuns in alte dosare penale, anchete, “plecați din țară”, chiar cu condamnări (pentru alte proiecte). Ceea ce le confirmă “buna credință” …

Pana in 05-feb-2008, principalele informatii regasite pe Internet, erau:

03.02.2008: Comunicatul de presă al Fundatiei Snagov
04.02.2008: RealitateaCircuit de Formula 3 la Snagov
04.02.2008: ZiuaFormula Cacealma  
Nu se pomeneste nimic despre construirea unui circuit de Formula 3, despre anexele acestuia sau despre centrele comerciale si hoteliere. De altfel, nici din schita de prezentare a proiectului nu reiese cu exactitate unde este amplasat circuitul, in prim plan fiind mall-urile, parcarile si centrele comerciale. Singurul scop al referendumului de ieri este schimbarea destinatiei celor 56 de hectare astfel incat satenii sa nu mai aiba nici un drept real asupra lor.
04.02.2008: Ziarul FinanciarLocuitorii Snagovului au votat pentru construirea unui circuit de Grand Prix in comuna
Primarul comunei Snagov, Apostol Musat, a declarat ca la referendumul organizat de autoritati s-au prezentat 58 la suta dintre cele 4.900 de persoane cu drept de vot. In favoarea realizarii proiectului au votat 97,5 la suta, in timp ce 2,5 la suta nu au fost de acord cu acesta.
“Urmatorul pas va fi infiintarea unei echipe de juristi care sa gaseasca pentru terenul in cauza o solutie buna pentru comunitate si simpla pentru evitarea birocratiei”, a mai spus primarul comunei Snagov.
23-01-2008: Antena3SNAGOVUL AR PUTEA AVEA CIRCUIT DE FORMULA 1
“referendum la care locuitorii vor decide daca in zona se va construi sau nu o pista de tip Formula 1” 
03.02.2008: Pro TVLocuitorii din Snagov au decis: Grand Prix in locul pasunii pentru oi
03.02.2008: AdevarulReferendum la Snagov, pentru a se decide soarta proiectului Grand Prix One
31.01.2008: MediafaxReferendum la Snagov pentru construirea unui circuit Grand Prix pe islazul comunal
17-12-2007: RLCircuit Grand Prix One, la Snagov
12-12-2007: Ziua
Circuit Grand Prix Formula 3 la Snagov
O sa facem evaluarea terenului si ar mai ramane o singura problema, sa organizam un referendum local, pe care l-am fixat pe 20 ianuarie anul viitor, pentru ca terenul pe care ar urma sa se construiasca acest complex este de fapt fostul islaz al comunei si trebuie ca locuitorii din Snagov sa-si dea acceptul pentru demararea proiectului”, a explicat primarul comunei Snagov, Musat Apostol.
Primarul comunei Snagov a declarat ca proiectul firmei australiene va atrage “aproximativ 40.000 de vizitatori lunar, iar ca impact social, vor fi create circa trei mii de locuri de munca”. 
Avem apoi si valoarea terenurilor care vor fi pe langa acest complex si care va creste.

10-12-2007: CotidianulConcurenta pentru circuitul lui Videanu
Bucharest City Challenge 2007 (..Casa Poporului..) 

10-12-2007: www.drive-test.roCircuit Grand Prix Formula 3 la Snagov!
“Reprezentantii companiei au deja acceptul entuziast al primariei Snagov…”

10-12-2007: ZFAustralienii de la SPG construiesc un circuit auto la Snagov
Referendum la nivel local in Snagov. Daca locuitorii accepta constructia circuitului, va urma o licitatiepentru concesionarea terenului, organizata de primarie”, a declarat Andreew Prelea, directorul executiv South Pacific Group. Proiectul Grand Prix One va fi dezvoltat pe o suprafata de 56 de hectare. “Am fi dorit o suprafata de 100 de hectare, dar Primaria nu dispunea de atat”

09-12-2007: Realitatea RomanescaLocuitorii din Snagov, chemati la referendum pentru un Circuit Grand Prix One
Banii vor proveni in principal din credite bancare, dar si din surse proprii. “Am ales Snagovul pentru ca este aproape de Bucuresti si acolo se poate ajunge usor de la aeroport. Am discutat cu edilii si ei au fost incantati de idee. Pe data de 10 ianuarie 2008 se va organiza un referendum la Snagov si vom vedea daca si locuitorii vor fi de acord cu acest proiect“, a afirmat Prelea, care a adaugat ca Primaria Snagov ii va concesiona 56 de hectare de teren pentru dezvoltarea circuitului.

09-12-2007: MediaFaxPrimul circuit Grand Prix One din Romania, la Snagov

Referințe (alte) / link-uri:  www.comunicatedepresa.ro > Fundatia Snagov

Recomandări (To do): Discutați în http://Forum.FundatiaSnagov.ro 

Din întrebările turiștilor …

Și în sezonul 2018, 500+ de turiști au ajuns la Centrul de Informare Turistică din Snagov (sat). Cam din întâmplare (mai mult pentru că se rătăciseră în zonă), căutând Mănăstirea Snagov-ului.
De fapt  500 reprezintă doar cam cât am numarat în intervalul aprilie – septembrie, dar  numai în jumătate din timp (când a existat și prezență în Sos. Snagov nr. 78).  Probabil ca circa 1.000 ajung pe malul drept al Snagovului. Și circa 1800 ajung bine (direct la Mănăstire) – fără a include grupurile organizate (adică circa 6-14 autocare x40/pe săptămână = 400 x 4 = 1600/v/lună x 7 luni => 11.200 turiști/sezon). În concluzie, dupa circa 28 de ani de nepromovare consecventă a turismului la Snagov, nivelul a scăzut la circa 15.000 turiști/an. Față de o capacitate maximă de 34.000 turiști/zi (și performanțe de 4.000 turiști/zi pe lac cu – vaporașele).

* Turismul la Snagov nu mai este promovat național, în publicații, cataloage, hărți ori agențiile naționale de incomming.
De fapt autoritățile (locale și zonale) în mod intenționat (căci avem comunicări scrise și înregistrate – fără reacții) nu au depus documentațiile necesare în perioada 2008-2013 la Ministerul Turismului astfel încât din “stațiune turistică de interes național”, a rămas doar Snagov sat “stațiune turistică de interes local” și evident, fără nici un fel de finanțare (si mai ales – fără eligibilitate la fonduri UE – căci poate ar mai fi avut câte cineva, ceva inițiative). Iar reacția Primăriei Snagov la diferitele solicitări și propuneri făcute de Fundația Snagov (legate de oportunități, proiecte etc.) a fost că a desființat și taxa de stațiune (propusă de noi – de măcar 1 leu / turist / zi – astfel încât măcar de la petreceri să rezulte suficient cât să se facă minimul de semnalizări necesare – în zonă).

Dar iată un fel de top al celor mai interesante întrebări / cereri ale turiștilor (mai ales străini), repetate în fiecare an și care ar trebui (cel puțin) să dea de gândit:
1) Unde se află? (căci s-au rătăcit și nu mai înțeleg nimic … de 30- 90 min)
1) Cum pot ajunge la Mănăstirea Snagov, căci s-au rătăcit. Ce adresă exactă și nr. de telefon au (căci de ore – zile, nu reușesc să se lamurească)? Ce semne (marcaje turistice) să urmeze – pentru a ajunge acolo? Nu le vine să creadă când aud + înțeleg cum e cu transportul, cât durează, ce legături dificile există și de fapt cât va dura excursia până la Snagov (2x35km) – care credeau că le poate lua circa 3 ore (dus-întors) și nu 4-6 ore;
3) De unde pot primi o hartă (turistică)?  [Le arătăm harta pe banere color – detaliate și le recomandăm să îi facă poze cu telefonul / par surprinși dar nu comentează. Si nici noi nu indraznim sa le cerem costul de 15 lei pt hartile in tiraj mic, facute in 2005 – cand circa 10 ageni economici au promis ca vor contribui la costuri si apoi au uitat]
2) Pe unde pot ajunge la lac, pentru a se plimba de-a lungul malurilor?
3) Unde este stația de taxi-uri? De fapt – cum circulă transportul în comun? De ce (este așa cum este)? [este cam a-3-a întrebare, când ar dori să se întoarcă repede, să nu fi venit, când li se pare că totul a fost o greșeală]
4) există o ofertă/listă de activități (modalități) de a petrece niște ore în aer liber, mișcare, natură (lac – pădure)?
5) Unde pot mânca? Și în special – ceva cu pește și alte meniuri locale specifice;
6) Cum pot ajunge să vadă lacul? Unde ar putea (doar) să stea la marginea lacului? Pot închiria o barcă cu rame? 
7) De fapt – ce se poate face în (zona) Snagov? (de turiști – dacă tot au ajuns?)
8) De ce nu este mai vizibil (și bine organizat) Centrul de Informare Turistică? (dar apoi când le explicăm că este o iniațivă oferită de un ONG și  asistență  gratuită / voluntară – inițial nu cred, apoi apreciază și fie își cer scuze fie spun tot felul de vorbe de apreciere)
9) se poate sta (o noapte) într-o casă tradițională (țăranească) și avea o experiență arhaică? Uneori: există un Camping? Sau ceva gen Hostels?
10) Ce este unic în Zonă? Există ceva memorabil? De ce nu există nimic mai vechi de 30-50-100 de ani?
11) unde există un “loc safe“: WC, sa te speli, să mănânci (și să nu te îmbolnăvești), să fii în siguranță? Ce locații  / restaurante de 4-5 stele (adevarate) – există? [această suită de întrebări – reapare la momentul 2 de pesimism și când sunt dispuși să bugeteze mult mai mult decât doreau, doar pentru a reduce din riscuri și a se reconecta cu locuri și infrastructură cu servicii și comportamente predictibile]

Uneori, prind curaj și pun câteva din întrebările specifice (pe care le au pregatite – și pentru care au riscat/venit la Snagov):
a) .. despre Vlad Țepeș / Dracula ..
b) .. despre Ceaușescu (unde a locuit + dacă se poate vizita) / Comunism / cum era atunci în comunitate, în România ..
c) .. despre cum a fost și este viața .. la țară (a unui român – obișnuit)

# Undeva, pe parcursul acestor întrebări / clarificări, prind curaj (cel puțin în raport cu noi) dar datorită diferențelor (așteptări – realitate), au nevoie de un timp (15-20 min) și o reconsiderare a programului  pentru restul zilei.
Circa 33% explorează locația (atât pentru ce li se spune că există căt și pentru că au nevoi de puțină odihnă și refreshment).

Din aceștia, cam 60% ajung să fie foarte plăcut surprinși de ceea ce descoperă și mai ales despre ce și cum li se prezintă. Iar din aceștia, cam 25% concluzionează că îi suprinde cel mai mult în România faptul că deși există multe lucruri interesante și frumoase (de vizitat / auzit / înțeles), nu există infrastructura necesară și experiențele pe care le au sunt prea variate (extreme), intense și cumulativ – devin cel puțin obositoare.

Până în final:
1) cam 25% se hazardează să încerce să schimbe 2 microbuze pt. a mai ajunge la Mănăstirea Snagov (căci și pt. a se întoarce la București, au nevoie de 3-5 ore)
2) cam 40% ajung să mănânce în zona (la restaurant 3-4-5 stele > unde le recomandăm)
3) cam 15% decid să se întoarcă imediat – către București
* Deși cam 98% sunt politicoși, cred că 85% sunt dezamagiți de ce există și (cu tot efortul nostru) ceea ce reușim este ca în loc de jumătate dintre aceștia, să dea referințe negative în mod proactiv, rămân doar circa 7% (și la un mod general).

Notă: spre comparație, vă invit să căutați frecvența și ponderea feedback-ului negativ al străinilor, legat în special de interacțiunile pe care le au la Mănăstirea Snagov (cu personalul). Nemulțumirile sunt în circa 70% legate de oameni și nu atât de puținătatea (spre zero) a atracțiilor / informațiilor / detaliilor scrise / a explicațiilor.

PROBLEME / NEVOI:
1) Turiștii straini au nevoie de dovezi credibile (ex: referinte pozitive in TripAdvisor etc.) – ca exista o oferta diversificata si de calitate predictibila. Ar putea fi un start bun (si fara ajutoare “externe”) – chiar și dacă din cele câteva sute de turiști (străini) per an, (cu vorba bună + muncă) s-ar face efortul necesar și s-ar obține chiar și numai câte 8-15 referințe pozitive pentru fiecare din cele circa 15-25 de locuri mai importante din Snagov (patrimoniul cultural + natural + activități în zonă + oferta HoReCa)
2) majoritatea ofertei HoReCa (curentă) este autosuficientă și obtuză (aproape zero – orientare către satisfacerea clienților). Parcă consideră că impresionează prin assets (clădiri), comparații (imaginare), apartenența la diferitele grupuri de afaceri și istorii + relații pe care le au (de parcă ar conta – pentru un turist străin)
3) nu se înțelege că “venitul la Snagov” (din metropolele București și Ploiești) – este focalizat pe ce poți vedea + face pe parcursul a 2-4 ore, la care se poate adăuga sau nu și o masă bună. Și mult prea puțin contează .. (de exemplu) cazarea…
4) aproape s-a uitat că Snagovul a avut o infrastructură și capacitate de primire funcțională de 34.000 turisti de zi/zi de weekend. Și mai ales nu mai există compentența, capacitatea de organizare + muncă + preluare a responsabilității și riscurilor asociate

Open chat
Concret: CUM putem - ajuta?