C Archives - Page 2 of 2 - Fundatia Snagov

2019-07-032020-12-12

Calitatea apei din lacul Snagov: evoluție – eutrofizare – enumerarea unui prim set de soluții simple

Lacul Snagov

Lacul Snagov a avut și are un rol covârșitor în intreaga zonă. În combinație cu pădurile riverane – ca habitate și precondiție mai ales pentru biodiversitatea extrem de bogată, parte a succesiunii: Scroviștea (N2000), Snagov, Căldărușani-Dridu (N2000). Rol Pe parte de mediu dar și dpdv economic.

Lacul Snagov a furnizat (pentru consumul local dar chiar si comercializare): apă (de băut) + gheață (cârciumi/restaurante), pește, raci – scoici, trestie, papură, lintiță. La care ulterior s-au adaugat venituri din turism (și au existat chiar 800+ localnici angajați – nr. de turiști având un maxim de 24-27.000 “turiști de zi”, la o capacitate maxim[ de primire de circa 34.000)

Pentru aceste beneficii, putem face și estimări financiare. Și astfel am putea dovedi fie cât s-a pierdut în ultimii 30-40 de ani. Dar și cât s-ar putea câștiga în viitor – chiar și după ce am considera investițiile necesare refacerilor (distrugerilor).

Comunitatea locală a știut (și mai știe) ce este de făcut și cum, ce daunează și ce este bine. Dar după 195x, administrarea resurselor (și a lacului, pădurii etc.) s-a derulat de la nivel centralizat, astfel încât mai multe niveluri de intermediari au fost mai mult preocupate ca partea de raportări (hârtii) “să dea bine” decât să facă ce trebuie și mai ales să semnaleze (recunoască) ce + că nu mai este bine (deloc) ..

CALITATEA apei din lacul Snagov

Re: Calitatea apei lacului Snagov
1) Administratorul (Apele Romane / SGA Bucuresti-Ilfov) monitorizeaza si raporteaza calitatea apei din lacul Snagov. Și (oficial) raportarea este că apa lacului are o calitate bună (apa nu este considerata potabilă – desi acum ≈ 50+ de ani, cand era si transparenta pana pe la 4-5 metri, lumea o considera băubilă: direct din lac ori sub forma de gheață comercializată de la București – la Buzău și folosită de restaurante până chiar și la începutul lunii august).
De ce AR monitorizeaza calitatea apei? Pentru ca asa are obligatii legale. Inclusiv prin Directiva Ape.
Dar cum monitorizeaza? Nu stim suficient de exact: Din ceva prezentari publice am inteles ca in 2 locuri (pe la vila Pacea si pe la Fundul Sacului). Dar nu stim (ca metodologie) in cate adancimi, ce parametri monitorizeaza si daca face ci ceva corelatii – tendinte etc. De fapt nu cunoastem metodologia folosita (si cu atat mai putin – cum se poate justifica ca ce folosesc are ceva relevanta statistica/stintifica).

2.1) Fundatia Snagov (prin POS-MEDIU) a avut o componenta de proiect prin care specialistii au monitorizat 22 de parametri in 10 locuri (statii), pe adancimi ale apei timp de 1 an si apoi au analizat si variatiile aferente. Calitatea apei a rezultat (de asemenea) ca este buna – dar cu detalii cuantificate – mult mai exacte.
> Masuratorile au fost facute de laboratoate acreditate, conform normelor mentionate (ultima coloana). Valorile au asociate culori (de fundal) care prezinta seminificatia (vezi legenda).

2.2) Fundatia Snagov a cumparat (din banii proprii) mai multe kit-uri de masurare a parametrilor apei (ex: pentru iazuri: Tetra / JBL) etc.) – pentru a monitoriza un set de 6+ parametri ai apei. Datele obtinute se pot calibra (corela) – daca se doreste – cu masuratorile laboratoarelor de specialitate (desi producatorii KIT-urilor garanteaza erori de ±3%).
Note:
1) nicio autoritate nu a dorit sa ia in discutie valorile (si mai ales semnificatiile acestora). De exemplu laboratorul mobil al APM Ilfov ar fi costat 1 milion de euro si nici acesta si nici de la Garda de Mediu ori de la Apele Romane – nu au venit sa ia mostre in cele 2-3 cazuri critice din perioada 2007-2018!
2) de fapt (si) monitorizarea parametrilor apei lacului Snagov, este doar o parte a sistemului de monitorizare conceput de Turmac Constantin pentru ANPLS (proiect care a fost si teza de disertatie la Masteratul de Taxonomie din cadrul Facultarii de Biologie – UB pe care l-am absolvit, special pentru ma putea asigura ca gasesc cele mai bune resurse din Romania si ma pot consulta cu cei mai buni profesori / specialisti).

CARE este situația REALĂ? Ce implicații există?

Apa lacului Snagov este mai tulbure (de la un an la altul) din cauza creșterii accelerate a eutrofizare (ro, en) (a “încărcăturii” apei cu nitriți / nitrați și alte elemente – care sunt prea multe și nu mai sunt eliminate / descompuse adecvat, ca în trecut).

Chimic și bacteriologic nu există riscuri (notă: în baza datelor acumulate de Fundatia Snagov în calitatea de Custode ANPLS) pentru utilizări precum: baie (înot), consum de pește – produse din lac. Apa nu este potabilă – în sensul noilor cerințe – reglementări. Dar nici nu conține elemente în baza cărora să fie considerată o apă cu riscuri de îmbolnăvire etc. Deci și dacă ai înghiți puțină apă (la înot etc.) și ai un sistem imunitar normal – nu ai riscuri de îmbolnăvire.

Este adevărat și că în lac mai ajunge și “caca și pișu“. Atât de la fauna salbatică (pești – păsări + toate vietățile din lac și asociate lacului), cât și de la (cel puțin) 3 locații riverane (deci de la oameni). Dar dacă aceste surse nu au purtători de boli – lacul este suficient de mare și “puternic” (cu mulțimea de descompunători și filtatori) pentru a converti astfel de elemente în cele uzuale și chiar necesare lanțurilor trofice (pt. floră și faună).

Evident, mereu vor exista și super snobi / puritani / extremiști / semi-docti / intelectuali – frustrați care vor spune că “există” riscuri. Și da – au și dreptate căci iată, până la urmă, cumva – toți și murim …

# Da, apa nu mai are transparenta (limpezimea) care l-a surprins pe Sadoveanu, Bratescu-Voinesti, Istrati (de 5-6 metri). Sau suita campionilor mondiali care din 195x pana in 198x confirma (vom prezenta si film) cum apa era limpede pana la 5 > 4 > 3 > 2 metri adancime.

## Si exista probleme concrete (de legalitate si altele) care nu se pot rezolva decat cu controale riguroase facute cu reprezentanti (echipa mixta) de la 2-5 autoritati. Demers pe care l-am si incercat de cateva ori si s-a suspendat – data fiind rata mare de probleme si reactiile unor super sefi (ex: Garda Nationala de Mediu la Vila 23 si in Parcul Snagov etc.). Cand va fi nevoie, reluam de la adresele/corespondentele oficiale derulate + seturi de poze + filme etc.

> Un prim test de reală seriozitate a autorităților ar fi rezolvării deversării ilegale de la Debarcaderul Central din Snagov – făcută chiar prin proiect al Primăriei Snagov (super-documentată și în aceeași măsură – de ignorată de celelalte autorități care au și confirmat-o oficial).

DEZINFORMĂRI (mediatice / “populare”):

Prin 1998 a început o campanie locală (dar chiar mediatică – națională) a cărei mesaje principale erau grupate pe lanțul cauzal:

[ip=ipoteze / d=decizii / co=concluzii / im=implicații]

(ip1+d1) nu există canalizare în Snagov > (ip2+d2) există vile > (ip3) acestea au fose > (d3) (iată câteva) deci există fose care sunt deversate în lac (din 11 menționate și de un control, 7 erau ale RAPPS – de stat și ulterior din restul, la câteva s-a clarificat că ar fi fost confundate pluvialele cu apele menajere).

> (co1) prin urmare apa lacului este infectă > (co2) deci nu mai este bună pentru pești și oameni > (co3) deci este periculoasă >

> (im1) deci nu mai este de promovat turismul la Snagov și nici de mentinut infrastructura pe care mai bine o vindem celor interesati
> (im2) sa nu se mai faca nici baie in lac
> (im3) sa nu se mai pescuiasca si consume peste din Snagov

CINE avea de CÂȘTIGAT din așa zvonuri (dezinformări)?
1) tunarii imobiliari (care astfel puteau prelua terenurile și infrastructura turistică existentă dar și terenuri din cele 960+ ha de pădure riverană lacului Snagov din rezervația înființată prin HCM 864/1952) – chiar la prețuri micșorate și cu reducerea “vizibilității” publice (dacă turiștii care stiau istoria și evoluția zonei – nu mai veneau)
2) primăriile și reprezentantii HoReCa riverani – care aveau responsabilități cu ieșirile publice + înotul în lac). Care (cu așa “zvonuri” – au pus imediat “Scăldatul interzis” și nu a mai trebuit să asigure salvamari + dotări aferente + responsabilitățile asociate (mai ales în cazul unor înecuri etc.)
3) ICAB (Întreprinderea Canal Apa București: din 195x) care după 1989 nu mai era interesată de suita de responsabilități pe care le avea (și anterior le îndeplinea bine). Responsabilitățile le-a preluat Apele Române. Principalele diferente (lipsuri – foarte vizibile pentru comunitatea locala):
3.1) pescuitul cu năvodul din lacul Snagov (cu comercializare locala si diferenta – in reteaua de magazine din Bucuresti). Pescuit comercial cu setci si varse – nu s-a facut pe lacul Snagov (acestea fiind considerate – braconaj). Pescuitul cu navodul are avantajul de a fi „la vedere”. In prezent, ANPA (via concesiuni) – gestioneaza acest aspect;
3.2) reducerea continuă de plante acvatice din lacul Snagov (prioritar cele 10 ha cu lotus indian) – cu rol de reducere a eutrofizarii, prin alocarea motocoasei acvatice existente (sau ca in trecut – a unui vaporas) + echipaj + motorina. Timp de 35+ ani, toata vara, in cursul saptamanii, un astfel de echipaj “tragea” cu un cablu o teava de circa 3-4 metri, pe latime si toate plantele acvatice le scotea la maluri (care erau majoritatea publice) – pt. a nu putrezi in lac (si deci astfel se reducea sursele de hrana a algelor etc.)
4) beneficiarii unei serii de vânzări / privatizări făcute în moduri cel puțin dubioase. Astfel ca multi din noii proprietari (in special cei cu cazier, cu probleme, cu pozitii publice relevante, detinatorii de imobile prin off-shore-uri multe alte categorii din cei care au de ascuns ceva) – nu doresc a fi vazuti (de public – de pe lac) de turisti (sau alti “necunoscuti”) si astfel sa riste interpelari (solicitari de clarificari). Asa ca toti acestia doresc chiar restrictionarea accesului pe lacul Snagov (+desfiintarea totala a turismului la Snagov) etc. Așa cum au și declarat-o și public unii dintre ei (vezi și reacții la știri: “este lac privat – de ce filmati?” – și de către membri ai “Salvați lacul Snagov” etc.)

EUTROFIZARE (de ce a devenit tulbure apa lacului Snagov?) > prezentare pe înțelesul majorității

Iată 2 scurte definiții pentru eutrofizare (Wikipedia) în limba română și în engleză engleză (mai completă). Și câteva scurte filme explicative:

[1:28] Eutrophication Animation > Re: îngrășăminte și alte chimicale pentru gazonul sutelor de vile riveranel lacului, care sunt in panta, trag apa din lac, uda zilnic gazonul si apa revine încărcată cu fosfor, azot etc. revine în lac
[3:54] Eutrophication Explained > Re: excesul de nutrienti > cicluri > explozii ale algelor > reducerea luminii > apoi a oxigenului >> mortalitatea faunei (nevertebrate, melci, scoici, raci, pesti si apoi speciile dependente de acestea: amfibieni, reptile, pasari, mamifere etc.
[1:54] What Is Eutrophication | Biology for All | FuseSchool > Re: ciclurile (care hranesc si stimuleaza explozia algelor si apoi reduc lumina = transparenta apei si in final oxigenul. Astfel vietatile mor chiar repede din lipsa de oxigen si de mancare
[3:05] Eutrophication

În SINTEZĂ, toate aceste filme sustin următoarele (regăsite și în cazul lacului Snagov și incluse și în Planul de Management al ANPLS):
Re: hrana suplimentară introdusă în lac (curățările de primăvară – copaci – sunt aruncate în lac + gazonul tăiat + frunzele de toamna)
+ îngrășăminte (fosfor + azot etc.) pentru gazon
+ detritus (sedimentele = materialele nedescompuse normal – acumulate – care sunt tulburate: ridicate de valurile uriașe ale șalupelor sporturilor nautice motorizate + ale prea multor ambarcațiuni cu motor – care ar trebui să aibă fund plat și nmotoare de capacitate mai mică)
+ temperatura mai ridicată rezultată
+ reducerea oxigenului si a luminii (și activarea și a altor specii de alge)
+ moartea (accelerată) a altor specii (floră și faună)
+ excesul de lotus indian (Nelumbo nucifera) care putrezește diferit (mai greu, este în cantități mult mai mari și pare că poluează chimic foarte mult în descompunerea sa foarte lentă)
+ braconajul cu curent electric (care omoară tot ce este viu și deci crește masa organică de descompus)
+ erodarea malurilor de către valurile șalupelor puternice (si care crește tulburarea apei > reduce lumina, apoi plantele acvatice submerse care nu mai produc oxigen > care dispare în straturile mai adânci ale lacului)
+ alte modalitati (hidrocarburi de la șalupe și detergenți de la piscine > care fac pelicule pe suprafața lacului și au mai multe efecte directe și indirecte

>>> Este extrem de important (relevant in sens negativ) faptul ca Apele Romane de 25+ ani nu mai curăță (toată vara) lacul cu un utilaj dedicat – așa cum s-a făcut din 195x până cel puțin în 1991. Deși au și utilaj dedicat (și ceva cote de motorină – dar pe lac se vad doar interventii punctuale in dreptul onor locatii ale unor “personalitati” intens disputate in societate. Si plantele taiate sunt apoi lasate pe lac (ceea ce este o prostie – greseala foarte mare – vezi Nota de constatare din 26.06. 2019).

Observatii: pai toate modalitatile de stricare a lacului Snagov sunt deja interzise prin legi clare. Discutii in zona (si deci cunoasterea acestora – mai ales de catre faptuitori – s-au facut mai ales de Custodele ANPLS = Fundatia Snagov. Si faptuitorii au reactionat prin suite de etape: ignorare > minimizare > denigrare + calomniere > atacuri verbale si fizice inclusiv cu distrugeri materiale > influentarea autoritatilor fie catre inactivitate (sa nu isi faca treaba) ori sa amane – intarzie – denatureze sesizarile penale si faptele sesizate de Fundatia Snagov. In cele peste 1000 de adrese oficiale, aceleasi categorii de probleme au fost sesizate in mod repetat catre autoritati.
Concluzie: beneficiarii si faptuitorii distrugerilor, in Zona Snagov au ajuns sa stie ca ce fac nu e bine ori legal. Problema majora a ajuns localizata la autoritatile responsabile cu asigurarea respectarii legilor, care nu fac ce trebuie sau ascund / amana / deformeaza – minimizeaza – se acopera cu hartii justificative etc. Este evident ca prin comportamentul (deja predictibil) al acestora – in fond incurajeaza pe cei care beneficiaza si distrug.

# Un lac (precum Snagovul), care este mai degraba mare (600 ha) si mai ales are si izvoare proprii – ar avea sansa sa dureze mai multe mii de ani pana se eutrofizeaza (singur) – semnificativ. Dar oamenii pot (si iata ca au si reusit) ca in numai circa 50-70 de ani, sa afecteze calitatea apei (eutrofizare) cat s-ar face natural in cateva mii de ani.
Vestea buna este ca se poate repara (cu bani multi). iar pe termen scurt, mai ales se pot opri sursele de stricaciuni si se poate implementa un set de masuri simple + relativ ieftine – pentru refacere partiala.

Iată și alte moduri de explicare a fenomenului de eutrofizare:

În timp, apele (râuri, lacuri) acumulează sedimente (căzute + aduse de apă, din descompunerea materialelor organice căzute – ajunse în apa + crescute în apă).
Iată cele 2 extreme:
1) o apă prea limpede și fără sedimente – nutrienti, nu este prea bună pentru forme de viață acvatice. Căci nu se formează lanțuri trofice consistente și diversificate. (exemplu: cazul pârâielor)
2) o apă cu prea mulți nutrienti (detritus / frunze – crăci în descompunere, îngrășăminte chimice etc.) și sedimente depuse (care pot fi ușor tulburate) – ajunge sa aibă un chimism prea complex, puternic și instabil. Apa este mai degrabă tulbure (și lumina nu ajunge la adâncime > nu mai cresc plante acvatice > acestea nu mai produc oxigen la adâncime > și alte specii dependente – mor. Și în timp, aceste ape au variații puternice (atât de-a lungul unui an / sezoane) / in 24 de ore / cât și cu temperatura ori alti factori. Apa poate ajunge chiar toxică pentru unele specii.

Lacul Snagov a fost distrus prin neglijenta autoritatitilor corelate cu abuzurile riveranilor si a utilizatorilor de salupe puternice in special pentru sporturi nautice motorizate. Dintr-un mix de grandomanie – prostie – aroganță și orgolii a noilor riverani cât și a unor sefi de la diferite autorități (preocupați de opusul colaborării – deci de a arăta cât de mult pot bloca și încurca și deci – narcisist – cât de importanți sunt de fapt – ei). Totul în paguba lacului și în consecință: asupra comunit[‘ii locale și a mai multor categorii de utilizatori.

În următoarea suită de imagini, observați “tulburarea” din borcane, gândiți-vă la cea din lacul Snagov, apoi comparați cu nivelul (în cifre) la care încep să moară peștii. În 2018, în mai multe locuri (nu peste tot), la sub 2 metri adâncime, nivelul de oxigen dizolvat din apă nu permitea peștilor să mai respire (apoxie):

Fundatia Snagov a realizat câteva filmulețe (prin 2013 era premiera mondială – cel puțin la nivel de articole publice / poze în internet / filme în Youtube) – despre impactul unor factori antropici (valuri – vibrații – zgomot) asupra biodiversității acvatice și mai ales din lacuri.
Considerăm ca fimulețele încă mai sunt foarte utile și exemplifică bine cele din prezentul articol și cum oamenii (cu și prin distracțiile lor) au distrus și distrug biodiversitatea și lacul Snagov:

SET de Solutii simple (Fundatia Snagov are pregatite si abordari mai complexe – prezentate doar la cerere). Pentru fiecare dintre acestea, exista specificatii de proiect (la diferite grade de detaliere – cu tot cu bugete + indicatori aferenti)

* Se bazeaza in principal pe cauzele si recomandarile fundamentate prin studiile stiintifice realizate prin proiect POS-MEDIU (si receptionate de Ministerul Mediului). La care se adauga circa 7+ ani de experimente realizate la sediul Fundatiei Snagov in iazul (18.000 litri) cu 3 cuve, 2 jgheaburi, 6 acvarii etc. Re: chimismul apei (ce ajuta / ce strica) + inmultire plante acvatice + fauna (melci / amfibieni / pesti)

1. STOPAREA distrugerilor (masurile sunt prezentate in Planul de Management si Regulamentul ANPLS – publicat si in MO 380bis din 18.05.2016). Din circa 40 de moduri prin care omul face rau biodiversitatii din Zona Snagov, peste 30 sunt relevante (si) pentru lac

2. REFACERI (ca set de mini-proiecte)
2.a) re: mai multa apa de calitate cu oxigen suficient:
2.a.1.) reluarea activitatii fostului ICAB (de actualul administrator = Apele Romane) de scoatere a plantelor acvatice (excedent) din lac – pe maluri. Si prioritar – pentru lotusul indian (Nelumbo nucifera). Daca ICAB-ul aloca un vaporas cu 4 angajati pentru zilele lucratoare din mai – octombrie(in special iulie – septembrie), pentru ca nu s-a mai facut de 25+ ani aceasta activitate, in prezent ar trebui facuta la un nivel de 3-5 ori mai mare/intens – eficace
2.a.2) debit crescut de apa din Ialomita (Apele Romane sa regleze la Bilciuresti – cata apa intra din Ialomita)
2.a.3) aeratoare pentru adancimi de 2+ metri – conectate la 220V (sau generatoare sau panouri solare). Dupa o etapa pilot – apoi instalat un set (poate cateva sute). O solutie ar fi: cate 1 pentru 10 metri liniari de iesire la lac a riveranilor (mai ales a celor care nu mai au vegetatia ripariana si specifica pe lac si pe mal). Cu rol de compensare etc.
2.a.4) “capcane” pentru exces de plancton (ex: saci de ovaz scufundati in apa, care se extrag cand se ajunge intr-o anumita etapa …)
2.a.5) turnarea de nisip + pietris in lac, pentru formarea unor suprafete de circa 5-8 mp si gros de 2-3 cm, in medie, la circa 200-300 m, de-a lungul fiecarui mal

2.b) refacere zone de mal – cu vegetatia specifica;
2.b.1) plantare de salcii in zona malurilor
2.b.2) aducere + fixare de plauri (cu arac) in dreptul malurilor antropizate
2.b.3) panouri de lemn plutitoare fixate de mal
2.b.4) repopulare de plante acvatice specifice (cu ladite de lemn, cu mix de pietris si nisip) si puse la adancimi de max 0,4 – 0,7m
2.b.5) eliminarea betonarilor malurilor in mai multe etape: gauri de 10-18 cm la nivelul apei la fiecare 1-1,5 metri / eliminarea a cate 2-3 metri (in mai multe etape)
2.b.6) inlocuirea constructiilor permanente cu constructii provizorii (ex: structurile pe stapli + cadre de fier – cu cele din lemn de esenta tare – stejar sau din plastic plutitor, modular, ecologic)

### Exista si un set de imbunatatiri (schimbari – exemple) chiar pe lacul Snagov, importante pentru calitatea apei (dar insuficiente ca nr.) – care merita cunoscute si multiplicate:
a) bazele sportive au trecut de cativa ani (si in urma solicitarilor scrise repetate ale Custodelui ANPLS) la ambarcatiuni de tip catamaran (de la fostele salupe). Astfel nu se mai fac valuri (aproape deloc) si consumul de hidrocarburi s-a redus la sub 40%
b) cativa riverani au adoptat tipul de debarcadere din module plutitoare (ex: plastic sau cu platforme betonate) si deci nu au mai facut constructii permanente cu stalpi metalici
c) cativa riverani cu maluri betonate (la momentul achizitionarii terenului) au montat dispozitive pentru reducere a valurilor, au plantat salcii si gaurit malul betonat
d) un riveran si-a demontat garajul facut ilegal;
e) nr. salupelor s-a redus la sub 20% fata de 2015. Iar sporturile nautice motorizate s-au redus la sub 5% in perimetrul ANPLS si la sub 30% pe intreg lacul Snagov;
f) focurile de artificii si petarde (care se faceau traditional de pe o barja – pe lac – s-au eliminat. Iar subtantele chimice aferente (si chiar tuburile care in trecut erau aruncate chiar in lac) – nu mai exista in prezent;

* Finantarea se poate realiza printr-un mix de:

a) beneficiarul (riveranul) si/sau faptuitorul (in fond): “poluatorul plateste” pentru refacerea zonei distruse, respectiv pentru compensarea impactului negativ de mediu al faptelor sale
b) fonduri de mediu (nationale / UE)
c) comunitatea locala (organizate in moduri cat mai diferite)

>> Daca prezentul articol ti-a fost de folos, am aprecia daca (ne) poti ajuta (Fundatia Snagov fiind un ONG) astfel:
1) like & share si mai ales un comentariu constructiv;
2) vin-o la o patrulare / monitorizare pe lacul Snagov (dupa un instructaj de minim 1 ora si functie de competentele pe care le ai) – iti putem gasi ceva cu care sa mergi prin natura si sa (ne) ajuti;
3) contribuie la unul din proiectele noastre (cu munca sau alte resurse / bani)
* Mai multe detalii: officeFundatiaSnagov.ro / Tel: 0720 762468

2019-06-212020-12-12

Caz nou de Petarde / Focuri de artificii pe lacul Snagov: 21-22.06 (23:55-00:05) …

.. tocmai s-a facut un (nou) spectacol cu petarde si focuri de artificii undeva intre vila 23 – vila 10 (pe partea Snagov sat).

Între ≈ 23:55-00:05 (circa 10 minute). Probabil categoriile 2-3 (4 este maxim).

Este sigur infractiune din minim 2 motive:
1) la mai putin de 500m de padure nu se poate aproba asa ceva (Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor)
2) mediu > Arie Naturala Protejata > Planul de Management (MO 318bis din 18.05.2016 reconfirma explicit interdictia pentru asa ceva)
3) daca cei care au utilizat astfel de materiale explozibile nu sunt de la o firma specializata (avizata) – atunci mai rezulta o infractiune;

Apoi, in perioada 2012-2018 (pana cand prin OG 75/2018) au fost eliminati custozii voluntari (ONG-uri si deci si Fundatia Snagov) – autoritatile au reusit sa fie consecvente si sa nu se mai faca cele circa 7-11 focuri de artificii per saptamana care se faceau la locatiile HoReCa riverane lacului / ANPLS.

Dar iata ca dupa eliminarea custozilor (si la Snagov) situatia este:
1) ANANP (dupa 9 luni) nu are personal / reprezentant / dotare si prezenta (nici) la Snagov;
2) s-au vandalizat panourile de informare – constientizare (puse din resurse proprii ale ONG-ului Fundatiei Snagov)
3) se (reiau) fac deversari de detergenti in lac (Aria Protejata)
4) se (reiau) constructii pe lac (si e foarte probabil sa nu existe avize)
5) exista si alte “semne” si situatii care ar trebui verificate daca sunt legale (desi din experienta de 10+ ani a Fundatiei Snagov – in calitate de custode) este foarte probabil sa nu fie ok

> Sunand la 112, s-a facut transferul la IP Ilfov unde ni s-a comunicat ca s-au facut (deja) sesizari pentru aceeasi situatie si deja s-a trimis echipaj de Politie acolo. Si ca nu se da nr. de inregistrare a sesizarii si nici nu se comunica numele celui de la Politie (..). Apoi mi s-a cerut sa inchid conversatia caci sunt alte 3 apeluri in asteptare (probabil pentru acelasi caz).

Ar mai trebui intelese si urmatoarele aspecte (de context):
a) pai daca (acum) se reiau (si) astfel de infractiuni (evidente si) stridente (ca evidenta) – atunci;
a1) de ce sa nu reia si celelalte locatii – in special Palatul Snagov, unde totusi s-au oprit si ei, inclusiv la solicitari precum Eba si altele …
a2) daca nu mai respectam legea (..) nici pentru infractiunile vizibile pentru intreaga comunitate (pe care o mai si trezesti la miezul noptii sa auda + vada mii de persoane ca cineva are o petrecere privata) – de ce nu s-ar relua musamalizarea si (noilor) constructii de la malul lacului. Si de ce nu s-ar inchide cele aflate in … lucru de mai multi ani. Si in final, de ce sa nu se reia “banalele” “distractii” cu ambarcatiuni motorizate (si in aria protejata) – mai ales ca Ministerul Tranporturilor intarzie de 2+ ani sa transpuna in Regulamentul de Navigatie a lacului Snagov – restrictiile publicate si in Monitorul oficial, asa cum si un secretar de stat de la Ministerul Mediului a trimis adresa detaliata cu incadrare legala etc.

>> Si care sa fie urmarea (in final)? Deja (anterior) au gaurit ambarcatiune Fundatei Snagov + a fost spart geamul masinii folosite, au existat mai multe atacuri asupra custodelui (inclusiv rasturnare in lac) si numeroase amenintari.

# Unde este si ce face ANANP? (si nu doar la Snagov – unde in trecut s-au facut 40+ sesizari penale – nesolutionate din punctul de vedere al Fundatiei Snagov, in sensul ca modificarile de habitat – maluri – constructii au ramas pana in prezent).

Fundatia Snagov reusise sa construiasca (in 10 ani) niste raporturi si echilibre prin care se inhibasera anumie activitati. Desi autorititatile abilitate – NICIODATA nu au acordat sprijinul solicitat in mod repetat (si prevazut si prin lege) de identificare la cererea Custodelui a faptuitorilor in vederea sanctionarii … Dar iata ca prin informari repetate / justificari / explicatii / incidente chiar cu violenta / perseverenta etc. > … cumva … (in timp) … chiar un ONG reusise sa limiteze unele categorii de infractiuni / distrugeri …

Nota 1: Am motive sa cred ca Politia (unde s-au schimbat si cei cu care a lucrat bine Fundatia Snagov intre 2013-2016) nu a dorit sa aloce / comunice un nr. de inregistrare etc. – pentru ca anterior (ulterior) ai putea cere detalii. Altfel (sau cum a rezultat) – ulterior “nu ai calitatea” si nu se va comunica daca si ce masuri s-au luat (cel putin pe criteriul – ca “este cercetare in derulare”).

Nota 2: Imi aduc aminte de focul de artificii de la Palatul Snagov organizat de firma care ulterior a furnizat servicii si la Colectiv. Pai a fost infractiune clara (si atunci – acolo si s-a dat nr. penal). Dar in final s-a dat doar o amenda mica (contraventionala). In loc (macar) sa se retraga dreptul de a presta astfel de servicii .. (si ce a rezultat?)

Nota 3: Unul din scenariile “proaste” (dar posibile în aceste vremuri) este cel in care s-ar da doar o amenda pe legea 61 (“tulburarea linistii publice”) de 200 lei, din care in 48 ore poti plăti și numai 100 lei … Apoi, “cineva” sa incerce (din nou) sa “liniștească” Fundatia Snagov (mai ales ca nu mai este nici măcar … custode voluntar – dar reprezentam statul roman …).

Nota 4: sa prezentam (si) cazul in care la o sesizare la 112 (de cerere de sprijin de la autoritati / cf. OG 2 din 2001 art 18 etc.) – Custodele a fost sanctionat pentru apel la 112 (si in acel an am avut doar 2?)
Adica in loc sa se acorde sprijinul prevazut prin lege … “il linistesti” pe cel care (reprezinta interesul publc si are delegare in numele statului roman si o face si gratuit pentru stat – deci cu banii ONG-ului) prin … amendare (pe care am si tinut sa o platim – pentru a o avea la colectia de exemple incredibile …

Nota 5: pai in ultimii ani cand au mai fost ceva cazuri – riverani potenti au sunat sa intrebe: a) lor de ce nu li s-a aprobat? b) cui si cum trebuie platit sau cine a luat acum spaga – daca s-a facut si se stie ca este infractiune? c) au sunat deja direct si chiar si inaintea noastra la Politie – inclusiv cu variante in care au reclamat si Fundatia Snagov (probabil practicanti de sporturi nautice motorizate – adica cele interzise)…

Nota 6: In 26.05.2019 cand un riveran a deversat in lacul Snagov (si ANPLS) spalatura + detergentii de la piscina etc. – Fundatia Snagov a primit mai multe sesizari. Si asteptarile erau de consecventa (comportamentala) in conditiile in care in comunitate s-a inteles ce este legal si ce nu si ce este bine si ce nu pentru mediu – lac – conservarea biodiversitatii.

Nota 7: Prin 2012, pentru a stopa cele 800+ firme care stiau ca la Snagov (Palatul Snagov etc.) se dau focuri de artificii (desi legea din 2004 era si atunci clara etc. …) > solutia a fost sa le convoace pe toate sa semneze (explicit) pentru luare la cunostiinta … Cateva s-au luat dupa ceva domni generali (cum spuneau la telefon cand cautau “solutii”) si s-au ales cel putin cu amenzi si cativa si cu anularea autorizatiilor. Asa ca in 2019 toate firmele de specialitate stiu ca nu (si exact unde) se poate face asa ceva … la Snagov. Si Politia Ilfov nu ar (mai putea) aproba asa ceva – cand in procedurile de cerere – aprobare trebuie sa specifice exact locul – durata – tipul – etc. Si ar rezulta un abuz penal evident pentru acel politist/serviciu etc.

.. Va fi foarte interesant – ce va urma … Si cata transparenta se va asigura de autoritati. Si in final … catre ce mergem cu totii .. (nu doar la Snagov sau in cazul unei arii naturale protejate) …

>> Oare de ce “masura succesului” tinde sa fie corelata cu marimea si frecventa incalcarilor ostentative (vizible) ale legilor (si apoi sa nu patesti mai nimic …)? Ce ar putea urma – daca asa ceva devine … (noua) normalitate? Ce fel de tara – comunitati – viata – relatii cu autoritatile ajungem sa avem?

2019-06-212020-12-27

Lacul Snagov: Scurt istoric + Cine îl (poate) întreține/administrează

Există un fals litigiu legat de administratorul lacului Snagov (prelungit intenționat de părțile implicate) – doar pentru că s-au acumulat foarte multe infracțiuni și distrugeri. Iar administratorul (..) va trebui să le rezolve (legal) cu beneficiarii / făptuitorii – care sunt și mulți dar și cu “relații” (în context de corupție generalizată).
Totuși, Fundatia Snagov a obținut un răspuns scris detaliat din partea Apelor Române (via secretar de stat) cu interpretarea juridică aferentă. Și a fost și este foarte clar: Apele Române au fost și va redeveni administrator. HG făcut de Truică pentru suite de tunuri imobilare, reprezintă – doar – primul caz “Belina” din România). Iata aici link la răspunsul de 5 pagini: 1,2,3,4,5.

Referitor la administrarea lacului Snagov, în 2018 există următoarea situație:
1) (generic) administratorul lacului Snagov = Apele Romane – (SGA Bucuresti – Ilfov) – (ca parte a bazinului hidrologic Buzau-Ialomita – cu Plan de Management 2014-2021 etc.). Tot lacul – inclusiv zona de protectie care este de la minim 5 metri – până la circa 50 metri / cf. Anexa cu tabel din Legea Apelor (107/1997). Are responsabilități și legate de menținerea calității apei (Directiva Ape etc.);
2) administratorul resurselor naturale (peste, raci, scoici etc.) = ANPA : Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultură. Deleagă responsabilitatea (prin concurs – contracte) unor firme (care în ultimii zeci de ani – nu s-au făcut simțite pe măsura nevoilor / așteptărilor);
3) pentru orice fel de construcții pe lac (ex: debarcadere etc.) și în zona malurilor (și conform PUG trebuie respectată o retragere de 10 m față de mal). Pentru că lacul este domeniu public, nu se pot face construcții permanente pe lac ori în zona de protecție de la mal (chiar dacă este teren – proprietare privată – ca peste tot în lume). Deci primăriile riverane Snagov – Ciolpani – Gruiu (pt. ca apartine de UAT-urile in cauza – si serviciile de urbanism);
4) pentru ambarcatiunile – transportul – activitatile aferente: Autoritatea Navala Romana (prin Capitania Snagov lac). Exista si un Regulament de Navigatie care contine mai multe surse de probleme si controverse (mai ales prin necorelarea cu alte legislatii si promovarea unor activitati cu puternic impact negativ asupra biodiversitatii si deci cu rol de degradare accelerata a lacului);
5) conservarea biodiversitatii (habitate + corelati intre specii) – Ministerul Mediului, care prin contract de custodie a delegat responsabilitatile (membrilor) Fundatei Snagov intre 2007-2018). ONG care (in mod gratuit – fara cheltuieli din partea statului roman) a administrat aspectele relevante pentru asigurarea conservarii biodiversitatii [vezi Sinteza realizarilor]. Din 18.08.2018 – prezent > ANANP este administratorul (cf. OG 75/2018);
6) Politia Transporturi Navale – Snagov – este autoritatea cu drept de legitimare + intocmire dosare penale (deci cu atributii pe tot lacul + 5 m de la mal). Are alocate resurse (salupa – personal etc.) si trebuia sa acorde asistenta si Custodelui ANPLS (la identificarea faptuitorilor – pentru a se aplica amenzi etc.)
7) Jandarmeria Ilfov – are o suita de responsabilitati generice si face (si periodic / tematic) o suita de controale (in special – pescuit)
8) Garda Nationala de Mediu (Ilfov + cea Nationala – cand este cazul)
Nota: Acesti reprezentanti ai statului (in realitate) evita sa se intalneasca si sa colaboreze, datorita multimii de abuzuri acumulate si in derulare. Caci lucrul concret (interinstitutional) pe cazuri, ar creste impredictibilitatea si “riscul” de a se finaliza cu vinovati si sanctiuni. Si pentru ca “nu se stie pe cine ar deranja”, evita intalnirile – comunicarile etc. (Se “cearta” “simbolic”)

SCURT ISTORIC:
1) i.e.n. (Fundatia Snagov are in Colectiile Muzeale piese care dovedesc: 1a) locuirea zonei de circa 3200 ani i.e.n.) 1b) existenta de piese (greutati) pentru pescuit – din ceramica arsa etc.
Pana prin 1918, lacul a fost gestionat de localnici (care plateau diferite taxe – “zeciuala” – fanariotilor de pe Insula Snagov). Apoi au aparut primul si apoi al-2-lea navod.
Pestele proaspat / “la gheata” / “afumat” era vandut si in diferite targuri de la Bucuresti pana la Buzau.
Si se utilizau si alte resurse: raci / scoici / trestie / papura / lintita etc.
*** Pana in 1952, lacul a fost utilizat in mod sustenabil. Apa a ramas limpede, plina de pesti si consumurile erau bine corelate cu sporul natural – anual.

# Odata cu aparitia administatiilor nationale, nivele administrative delegate in (catre) teritoriu au ajuns (in ≈ 70 de ani) sa produca hartii si sa “dovedeasca” ca totul este bine si fac ce trebuie. Dar in realitate au stricat lacul si au distrus resursele acestuia – dar si comunitatile dependente.

## In prezent, lacul s-a eutrofizat considerabil, dar stiinta si tehnologia (specialistii competenti) ar putea reface in mare masura lacul. Cu costuri importante (dar pe termen mediu – lung, tot s-ar justifica). Iar pe termen scurt, autoritatile (platite de atatia ani) ar putea macar sa stopeze distrugerile (caci au mijloacele necesare), Nu vor – pentru a nu deranja sefi (“relatii”) – aflate intr-o piramida de: coruptie + incompetenta + relatii (clientelare) de tip “PCR”. Care (in timp si de fapt) saraceste pe toti.

CONTEXT (aspecte relevante):
1) aceste autoritati nu au colaborat – comunicat functional intre ele (mai degraba – se blocau si sicanau reciproc, motiv pentru care unele au si derulat litigii in instanta)
2) per ansamblu, in special in ultimii 30 de ani, degradarea lacului Snagov s-a accelerat. Procesul de eutrofizare (ro, en) s-a accentuat [vezi și articol “Calitatea apei din lacul Snagov: evoluție – eutrofizare – enumerarea unui prim set de soluții simple”];
3) e interesant si litigiul dintre Primaria Snagov si Apele Romane (referitor la riverani si administrarea lacului Snagov). Rezultatul imediat (poate chiar interesul mutual) este ca ambele parti (care au responsabilitati clare) – nu mai fac ce trebuia, câștigă timp, lacul se strică și aparent acestea își justifică inactivitatea (dar nu și bugetele) … derulând un litigiu. Pe alta parte, gestionarea apelor are in Romania o abordare unitara si exista lucrari de specialitate pentru care Apele Romane au competentele – echipamentele – personalul de specialitate – sisteme de monitorizare si raportare si chiar o suita de responsabilitati (precum Directiva Ape) cu tot cu posibilitatea de gestionare a unui intreg bazin hidrografic (in care lacul Snagov este doar o bucatica). Pe cand ipoteza de administrare a Primariei Snagov (care nu are nici macar finantarea necesara – proprie si cadrul legislativ pentru multe activitati administrativ) – are ca ipoteze ca ulterior (..) or decide si reglementa pe masura intereselor si nevoilor.

CIUDATENII (de clarificat):
1) incadrarea lacului Snagov: lac natural / rau lent (ca brat al Ialomitei – cu lungime de ≈ 34 km de la Bilciuresti la Ialomita / lac de acumulare?
1a) Apele Romane: se tot refera la Lacul Snagov ca “Lac de acumulare”. Dar in propriile monitorizari si legi/documente, in lista celor 39 de lacuri de acumulare – nu apare si lacul Snagov.
1b) Geografii si cercetatorii (biologie etc.) – dintotdeauna il considera un lac natural autonom (cu izvoare proprii si care are chiar un excel propriu de apa care se varsa in Ialomita). In hartile de riscuri de inundatii – lacul Snagov figureaza cu risc zero de inundatie in scenariul cel mai prost.
> Nota: aceste detalii (de incadrare) sunt extrem de importante pt. a stabili distanta minima de la maluri pentru zona de protectie. Care este 5m. Dar pentru ca latimea lacului Snagov este si de peste 400 m, ar putea fi si de 30+m (vezi Anexa 2). Si chiar si aprobarile date de Apele Romane pentru betonari de maluri (care au fost sistate dupa punerea in discutie repetata si explicita a celor de mai sus ..) – ca justificare pentru “aparare de mal” – trebuie clarificate si stopate, caci au distrus habitatele lacului natural;
2) Autoritatea Navala Romana a declarat lacul Snagov drept “cale navigabila“. Totusi, si dupa cererea (chiar si prin Legea 544/2001) a unui set de documente necesare in calitate de conducator de ambarcatiuni motorizate – nu am putut obtine asa ceva. Cu harti si detalii; porturi, dotare, senale navigabile, batimetrie, semnalizari – inclusiv montate pe lac etc. Doar zvonuri ca (de fapt) nu ar exista si prin 2003 s-a mizat ca se vor face (dar nu s-ar mai fi facut). Si atunci – cat de legal mai este tot ce se face – pretinde (si chiar incadrarea juridica asociata accidentelor de pe lac, amenzi etc.)
3) Ministerul Mediului. In Legea 5/2000, apar 2 arii naturale protejate “Lacul Snagov” (100ha) si “Padurea Snagov” (10ha). Dar nici dupa 10 ani de solicitari oficiale (si prin alte autoritati) – nu s-au putut gasi documentatia specifica de infiintare (cu fundamentarea stiintifica pe baza de lista de specii – populatii etc. / justificarea limitelor / detalii despre comisiile si procedura parcursa etc.). Si concomitent cu aceste 2 “aparitii” fara fundamentarile specifice, autoritatile omit (ilegal) Rezervatia Naturala Snagov infiintata prin HCM 864/1952 cu fundamentari si documentatie adecvata si completa – cu suprafata totala de 1147,70 ha (care include cele 2 mici noi arii infiintate prij L5/2000). Si daca corelam si cu PUG Snagov si alte documentatii – mai degraba totul pare un mare montaj de super-tun imobiliar (gen GIO). Daca din 1904 pana in 1998, cercetatorii realizasera circa 70 de studii stiintifice despre Snagov cu sute (spre 1000 de specii) din care peste 70 – protejate, dupa Legea 5/2000, APM Ilfov (care a avut rol de fundamentare – a gasit o hartie neoficiala din care rezulta ca la Snagov ar fi 5-6 specii protejate, din care una era … chiar invaziva!). Adica totul este o super bataie de joc, cu atat fosforescenta (nu alba) si totusi nicio autoritate (nici DNA) nu a dorit sa trateze intreaga problema mentionata;
4) HG 930/2002 (+Remus Truica) prin care, lacul Snagov ar trece in administrarea Primariei Snagov (contrar Legii 106/1996). Fapt care a generat si un litigiu. Si cazul prezinta asemanari cu cazul Belina (poate Snagovul a fost chiar sursa de inspiratie pentru Belina). Exemplu a unuia din suita de scandaluri: Furt de 50 de hectare din Lacul Snagov şi domeniul public
Cert este ca: 4.1) pe parte de forma HG este inferior unei legi 4.2) Primaria Snagov nu are competentele + resursele de a gestiona un lac (care de fapt mai este si riveran si altor 2 comune – si deci care mai sunt si limitele UAT-urilor celor 3 comune impactate etc.)
5) Primaria Snagov recunoaste (in scris – oficial ca nu face controale pe parte de disciplina urbanistica pe lac, caci nu are ambarcatiune). Recunoaste ca 3 restaurante (El Capitan, Dolce Vita, Hanul Vlasia – “nu au documentatii urbanistice”)
6) Apele Romane confirma ca ar avea ≈ 36 de contracte de inchiriere luciu de apa in loc de ≈ 700!. Ceea ce inseamna neincasari la bugetul statului de multe milioane: la 15 lei/mp/an x ≈ 700 constructii pe lac x ≈ 150mp (ca medie) x 10 ani …
7) ANCPI (Cadastru – Ilfov) > nu furnizeaza nici un fel de date re: evolutia suprafetei lacului Snagov din 1989 si pana in prezent (cu reducerile de multe zeci de hectare, datorate in special “intrarii in lac” prin umpluturi si peste zona de stuf a lacului – de catre riverani). Desi harti militare, suite de harti orto-foto si alte surse (chiar si Google Earth) – toate dovedesc reducerea suprafetei lacului (prin abuzuri)
8) Pentru a reglementa navigatia pe lacul Snagov,
9) ANPA (Agentia Nationala pentru Piscicultura si Acvacultura) – considera lacul Snagov ca fiind ne-comercial (adica nu se poate seca ori pescuit toti pestii – ca in majoritatea baltilor din Romania). Dar a facut o serie de lucruri (..) si nu a facut altele (..) – ceea ce amplifica ciudateniile si problemele;
10) ANR (Autoritatea Navala Romana) – prin regulamentul de navigatie pentru lacul Snagov, mentine (si implementeaza) o suita de anomalii. Sustine ca nu are departament juridic (si ca ce a fost facut este de catre Ministerul Transporturilor si tot acestia ar trebui sa rezolve si problemele care ar putea sa apara etc.). Iar pentru buna reglementare a administratii caii navigabile, ANR (deci) sustin obligativitatea infiintari Administratii a Caii Navigabile a Lacului Snagov (similar cu cea mediatizata pentru raul Bega – Timisoara)
11) Primaria Snagov (intentionat – prin nederularea demersurilor necesare), a decotat localitatea Snagov din “statiune turistica de interes national” la “Satul Snagov – statiune turistica de interes local”. Si nu a alocat nici un leu in buget. Si pagina site-ului Primariei (facut recent – dupa decenii de lipsa) – are o pagina goala pentru “Turism”.

CONCLUZII:
a) prin 192x Sadoveanu scria ca nu isi explica cum lacul Snagov este atat de limpede ca se poate vedea si la 5-6 metri adancime …) Iar alte personalitati credibile mentioneaza ca si in 195x-196x apa lacului era limpede si puteai vedea orice detaliu la 3-4 metri adancime. Corelat cu aceasta calitate a apei – este si abundenta si diversitate speciilor, care a scazut exponential in special in ultimii 30 de ani. A se vedea si filmul realizat de Fundatia Snagov cu suita declaratiilor (dovezilor) despre calitatea apei (de baut!) + limpezime + pesti (pentru consum).
b) localnicii au reusit (pana la venirea valurilor de “venetici”) sa gestioneze sustenabil lacul. In prezent (cand ≈90% din malurile riverane) sunt utilizate de “venetici” – transparenta lacului a scazut de la ≈6m la ≈0,5 metri (si exista circa 40 de cauze cu ponderi diferite – confirmate de cercetatori si pentru care exista Planul de Management al ANPLS (MO 380bis / 18.05.2016) cu obligativitate la implementare – finantare de catre statul roman, dar autoritatile … au de mai multi ani ca prioritati la bugetare – diferite variante de “borduri” …
c) totusi lacul mai este “reparabil”. Ar trebui sa putem constata mai intai macar o limitare – stopare a activitatilor care il distrug (pe diferite criterii / moduri). Si apoi incepute macar cateva din multimea de activitati relevante pentru refacerea lacului;
d) Fundatia Snagov a conceput mai multe strategii (in ani diferiti) si apoi diferite abordari (implementari). Cel mult s-a reusit gruparea a cate 3-4 autoritati (din multimea existenta). Si celelalte (apoi cam toate) se tot sperie de acumularea de probleme (penale, juridice, administrative, operationale etc.) Cert este ca majoritatea autoritatilor au bugete alocate (+personal, echipamente, sedii etc.) si prin ce (nu) fac, lacul este de la an la an mai rau. Si pana si niste localnici mediocrii – ar putea propune ce +cum (dar sa se si faca) pentru a se opri degradarea si reface cate ceva …
e) majoritatea oamenilor simpli, pentru o astfel de situatie (si in baza unicei abordari cunoscute din ultimii 70+ de ani = comunism), considera (sincer) ca singura solutie este de a exista un “sef” (“tătuc“) cat se poate de autoritar (si fara “limitari” ale unui cadru legal).
*** In Romania ramane greu de imaginat si chiar mai greu de acceptat ca ar putea exista un fel de consiliu in care toti se considera (si comporta) ca egali si cu adevarat bine intentionati pentru lac – comunitate + grupurile de beneficiari. Reprezentantii diferitelor autoritati participa (numai adusi cu forta), atunci declara ca au venit doar sa asculte si ca in final vor informa sefii (care raman in patratele de ego institutional si adeptii singurului joc pe care il cunosc bine: “cum sa blochezi pe toti ceilalti – doar pentru ca poti si astfel sa arati cat de tare si critic esti tu”. Demers care doar face rau. Cel putin din 1989 …

### Constantin Turmac (COMPASS Consulting) sau carti uzuale despre Balanced ScoreCards si alte abordari – pot rezolva situatia mai sus descrisa, in mod participativ – transparent si constructiv. Detalii – la cerere.

2019-06-042020-12-12

Suite de descurajări a Custodelui ANPLS = Fundatia Snagov [articol neterminat]

O selecție limitată de exemple de categorii (căci sunt multe ca numar + și alte categorii )

Iar unele cazuri – încă – tot nu considerăm că este prudent a le face publice (căci considerăm că cei vizați ori afectați ar putea relativ ușor să facă mult mai mult rău decât în exemplele enumerate în continuare). Mai ales că am avut experiențe directe în ultimii 10 ani prin care am constatat direct că toate nivelele din stat (pe care contam implicit: autorități de constatare / avocați / procurori / judecători / mass media) pot fi afectați de combinații dintre: uitare, amnezie, inconsecvență – asimetrii de abordări, confundarea victimei cu făptuitorii și chiar și abuzuri.

Exemplu 1: 2010.08.16 > Custozii ANPLS (voluntari – dar totusi reprezentanti ai statului roman) sunt atacați, răsturnați în lac în timp de filmau de pe lac o suită de 3 infracțiuni și 2 contravenții. Despre care discutaseră în prealabil (preventiv) cu 2+ autorități și apoi cu organizatorii nunții făcute la Snagov Club (fata presedintelui Consiliului Judetean Ilfov Cristache Radulescu se marita si Gabriel Oprea – manager Dolce Vita a facut drept cadou un foc de artificii in mijlocul lacului – ariei naturale protejate). Pentru uimirea tuturor somitatilore invitatilor (probabil si de la alte autoritati ale statului dar si de partid PDL).
Desi am facut si filme si inregistrati audio si repetate adrese scrise, procurorul de la Buftea nici nu ne-a luat o declaratie si a inchis cazul. Desi noi primsem chiar si adrese de la Arme si Munitii Ilfov (ca nu exista autorizatie / de la ANR am primit identificarea ambarcatiunii / cunosteam o parte din faptuitori etc.). Ceva mai multe detalii – aici.

Exemplul 2: Pentru ca nu eliberam “asa cum s-=a cerut” si “cineva” ar fi promis aiurea – un aviz favorabil pentru ceva constructii la margine de lac, mai multe persoane am primit mai multe amenintari verbale de la XY, dar si telefonice si prin SMS de la nr. private. Nici o reactie nu a urmat – desi am informat unele autoritati de forta si apoi am mai mentionat si prin adrese la mai multe autoritati – despre consecintele (iata!) ale neimplicarii si nerezolvarii unor cazuri deja sesizate. Si ca altii (local) doresc si ei sa strice cum au stricat altii inainte de a prelua noi Custodia si acum recurg la amenintari si presiuni.
Semnificatii majore: incurajarea faptuitorilor + mentinerea starii de/cu ilegalitati la Snagov, Dovedirea (infractorilor – de catre autoritati) ca “ne se vor implica” si deci ca pot continua – si face ce vor. Ceea ce au si facut.

Exemplul 3: Politia X este solicitata prin apel la 112 pentru a acorda sprjin si a identifica faptuitorii (cf. obligatiilor pe care acestia le au – cf. prevederilor din OG 2/ 2001). Insa Politia X “rezolvă” “problema” prin aplicarea unei amenzi chiar Custodelui ANPLS (pentru ca ar fi abuzat cu apeluri la 112). In fond, in acel an, Custodele a avut doar 2 apeluri la 112. Primul referitor la un caz in care si alte autoritati au dat amenzi pentru o petrecere super zgomotoasa pe malul lacului si pana noaptea tarziu. Al 2-lea caz a fost chiar cel in care am si fost amendati.
Semnificatii majore: incurajarea faptuitorilor + descurajarea cu decredibilizarea Custodelui ANPLS. Pai noi consideram ca este chiar mai mult decat abuz in serviciu … Dar (tot) nu parea sa fie momentul potrivit pentru a si se rezolva cu bine situatiile de la Snagov …

Exemplul x: 4 atacuri asupra Custodelui ANPLS din partea aceluiasi practicant de fly-board (folosind skyjet-ul). Toate documentate si sesizate in scris. Din care ultimul – in prezenta unei echipe a Jandarmeriei, careia ii este si stricat un echipament de comunicatie (in timpul “demonstratiilor”), Acestia fac si PV de constatare, il si duc la Politie unde fac demersuri pentru atacul unei autoritati. Dar ulterior rezulta ca isi retrag plangerile. Iar in final procurorul de la Buftea aplica doar o amenda de 200 lei (pe legea 61 “tulburarea ordinei publice”) din care cei in cauza platesc in 48 de ore 50% – adica 100 lei.
Semnificatie majora: incurajarea celui in cauza si a tututor celor care practica sporturi nautice motorizate in aria naturala protejata (contract legislatiei in vigoare dar si a Planului de Management aprobat si publicat si in Monitorul oficial). Adica, autoritatile in loc sa ajute Custodele cu identificarea faptuitorului si sa ajute la sanctionare, “intervin” (se interpun / nu dau date de grija “GDPR-ului” astfel incat dupa circa 2 ani, se “raceste” povestea si se “claseaza” …)

“Sugestii” de la directori din Ministerul Mediului de a mai reduce din speciile protejate identificate prin studiile stiintifice.
Adica sa fac o ilegalitate (in raport cu ce au gasit si raportat cercetatorii prin proiectul POS-MEDIU derulat). Santajul sugerat consta in intarzieri ale avizarii documentatiilor depuse (mai ales ca s-a aflat ca am garantat cu un apartament linia de credit necesara continuarii proiectului – si acum plateam la dobanzi pentru intarzierile provocate administrativ).
*** Nici pana in prezent nu am gasit pe cineva interesat de acest subiect (date fiind si personajele in discutie). Mai degraba mi s-a sugerat sa ma gandesc la ce este fezabil si mai exact ca nu exista nici un caz de sesizare – santionare (deci publica si de succes) pe asa caz / ierarhie …
Implicatii: in final, cei din minister tot au “creat” o suita de “pretexte” (pe care le consider cel putin incorecte) pentru a reduce la sub 30% nr. de specii protejate mentinute. Interesati fiind detinatorii de terenuri cu padure de la marginea lacului (care de fapt au preluat ilegal padure acolo – prin omisiunea HCM 864/1952 de catre alte grupuri de functionari).

Suite de geamanduri si semnalizari puse pe lac – vandalizate. Plus tentative de creare de incidente pentru a genera amenzi sau chiar interpretari penale.

Gaurire ambarcatiune folosita.

Geam spart la masina folosita.

Amenintari repetate cu datul foc la sediu (si aruncarea de lampioane incendiare in curte).

Mai multe demersuri pe la carciumile din localitate (in scopul incurajarii unora din cei care lucrau la negru la facut de debarcadere ilegale – pentru a incerca sa treaca la violente).

2019-06-042020-12-12

Deversări chimice în lacul Snagov – din piscine

Există chiar numeroși riverani ai lacului Snagov – care continuă distrugerea lacului, a biodiversității (habitate – specii). Chiar și în Aria Naturală Protejată “Lacul Snagov”. Și majoritatea sunt și educați (cel putin au diplome in acest sens), ba chiar au și poziții și roluri publice din care susțin că și educă pe … ceilalți. Unii chiar pozează în mari sponsori – binefacatori și lideri / exemple (sociale etc.).

Însa în timp, vecinii (comunitatea locală) sunt cei mai în măsură să vadă comportamente – atitudini – rezulte și să își fundamenteze impresii realiste (despre riverani / autoritati / diferiti localnici – venetici). Există și exemple pozitive, însă în lipsa (timp de zeci de ani) a unor dovezi=demonstrații de verificare – aplicare a cadrului legal, iată că se încurajează + înmulțesc activitățile cu impact negativ (asupra mediului). Din prostie – ignoranță, din trufie – orgolii – ambiții etc.

Concret: în 26.05.2019 (ziua când oamenii mergeau la votul cu miza mare) – iată că un riveran își “spăla” piscina și așa cum se obisnuiește de zeci de “venetici” riverani cu piscine la Snagov – deversează apele murdare și mai ales încărcate cu diferite substanțe chimice, în lacul Snagov. Și chiar în aria naturală protejată – ANPLS. Ceea ce în mod normal necesită cel puțin amendă contravențională (însă custodele a fost eliminat de guvern prin OG 75/2018 și autoritățile care trebuie să vină și să facă legitimarea făptuitorilor și să ia mostre – nu numai că nu au acordat niciodată astfel de asistență, în pofida prevederilor OG 2/2002 si a altor legi – dar continuă să nu fie disponibili în 1-3 ore – corelat cu cât durează și sunt observabile astfel de acțiuni.

Există și câteva aspecte pozitive asociate: 1) în zona malului - se păstrează vegetația ripariană sălbatică - naturală 2) puntea de trecere prin stuf are niște panouri cu plasă care permit trecerea luminii (și deci afectează și mai puțin plantele acvatice) 3) plantele din lac au fost puțin afectate (se menține și stuful). Nu știm: a) dacă malul este betonat b) debarcaderul dacă are piloni metalici sau din lemn c) de fapt - cine - gestioneaza aceasta iesire + documentele: avize aferente - necesare

Iar localnicii își mențin supărările pe “venetici” și pentru alte fapte (distrugeri) a ceea ce comunitatea a păstrat timp de secole, precum:
1) aruncarea gazonului taiat si a cracilor de la copacii curatati precum si a frunzelor (toamna) – direct in lac;
2) stropiri cu diferite substante chimice pe proprietatile riverane (dar chiar si pe lac – si chiar si cu RoundUp – pentru a reduce din lotusul indian care le incurca eliicile salupelor
3) vârșe și pripoane ținute permanent în lac (legate de debarcaderele – majoritatea ilegale) și în care mai mult mor (de foame ori sufocate) precum: pești, raci, țestoase, șerpi, broaște (căci verificarea acestora se face chiar și la câteva săptămâni ) . Aceste activități fiind de fapt braconaj (inclusiv în perioada de prohibiție).
4) dacă până în 1989, lacul furniza pește proaspăt comunității locale – în prezent resursele lacului și pădurii nu mai sunt accesibile localnicilor. Iar cei care beneficiază de ele dar și cei care le gestionează – mai degrabă sunt parte a problemelor (dacă ne uitam la rezultele finale)
5) localnicii au mâncat pește – raci – scoici etc. + făcut baie în lacul Snagov dintotdeanuna. Distrugerile și limitările au apărut doar în ultimele decenii, odată cu noii veniți (venetici – riverani +autoritățile care nu fac ce trebuie).

* De fapt sesizarea acestei deversări (+ poze) au fost făcute exact de oameni din comunitatea locală – care apoi au contactat Fundatia Snagov (care a fost 10+ ani Custode ANPLS și este cunoscut pentru numeroasele incidente și fricțiuni avute – în eforturile de a reduce din distrugerile de patrimoniu natural).
Poate este relevant (pentru a întelege mai bine contextul) că una din autoritățile contactate de Fundatia Snagov a întrebat “în ce calitate” (adică: “păi nu mai ești Custode și deci fie “ce te bagi” – fie “ce te mai interesează” – fie “nu ți-e de ajuns ce ai pățit și când erai Custode – iar acum nu îți dai seama ce ai putea pățit?”). Altă autoritate nu a răspuns. Iar Garda de Mediu nu mai are pagina de site accesibila ori nr. de telefon de urgenta (cel puțin în 26.05 am căutat de circa 4 ori, într-un timp total de circa 40 minute)

Concluzii:
1) Guvernul, prin Ministerul Mediului (via OG 75/2018) a eliminat custozii voluntari. Pentru că (s-a spus că) se opuneau investițiilor etc. (în realitate a modificărilor fără acte – avize – deci ilegale din ariile naturale protejate – prin distrugerea si micșorarea acestora, prin activități care distrug speciile existente, protejate etc). Și în schimb (si timp de 9+ luni) nu a alocat – făcut #NIMIC. Este inutil a aminti ca nici una din obligațiile pe care le avea statul român prin Convențiile de Custodie existente – nu au fost îndeplinite (cel putin la Snagov și timp de 10 ani!). Deci distrugi ceva funcțional, care nu costă nimic statul român și “ajuți” doar cu controale (cu rol de intimidare), șicanări și nerezolvarea nici a cazurilor de atac direct a custozilor (care sunt de fapt reprezentanții statului român)
2) riverani – venetici, continuă să distrugă lacul, biodiversitatea și cumulează o mulțime de nereguli (de către majoritatea covârșitoare a acestora – ceea ce este foarte ușor și rapid de confirmat prin control pe teren – de care se feresc autoritățile, pentru că pot “deranja”) si in contextul social curent (corupție generalizată) – însăși locurile de muncă a unor functionari – pot fi amenințate
3) (în fapt) blochezi accesul comunității la lac (pe la ieșirile publice) iar acolo unde mai există câte ceva, sunt “ale nimănui” din punct de vedere juridic și legal
4) Primăria Snagov deversează direct și ilegal în lacul Snagov ape uzate (și chiar prin proiectul prin care cu fonduri UE își propunea să ecologizeze lacul Snagov – vezi cel puțin deversările de la Debarcaderul Central din Snagov sat)
5) parte din autoritățile abilitate, (în 10 ani) – chiar au avut in general comportamente prin care au fost parte activă a problemelor (cu impact puternic negativ asupra conservării patrimoniului natural protejat). Și putem dovedi cu parte din 1000+ adrese (majoritatea înregistrate)
6) detergenții (vizibili în poze) – sunt observabili 1-3 ore (iar dacă făptuitorii fac și ceva ture cu skijetul – ceea ce este o altă contravenție – chiar mai puțin)
7) Planul de Management al ANPLS (MO 318bis/18.05.2016) are prevederi detaliate si clare, masuri si sanctiuni. Dar timp de mai multi ani nu au ajutat autoritatile de forta cu legitimarea faptuitorilor (in ciuda obligatiilor din OG 2/2001). Astfel ca nu s-a putut aplica sanctiuni. Sau alte 2-4 “metode” de “limitare” a demersurilor Custodelui ANPLS

Estimare: Snagovul are circa 16 km lungime, deci 32+ km cu maluri. Circa 700+ vile. Si cam 1:7 vile are piscina. Deci avem 100+ piscine. Cu marimi de 5x4x2 … 20x15x2, deci 40-600mc (retinem o medie de 120 mc. Din care majoritatea preiau si deverseaza apa din/in lac, de mai multe ori in fiecare an (3-5 ori). Deci 100+ X 120mc X (3-5 ori) => 36.000 – 60.000 mc/an

# Se va menține o divizare locală și tensiune în comunitate și cât timp noii veniți în Zona Snagov, au o abordare / atitudine / comportamente și fapte care sunt opuse culturii comunitații locale. Care utilizau lacul sustenabil de secole și erau chiar mândrii și de suita de vile și infrastructura de turism cu capacitate de 30.000+ turiști de zi realizate în ultimii 80 de ani etc. (care în ultimii 30 de ani – a fost dezmembrată și transformată în turnuri imobiliare).

Exemple de piscine unde ar trebui re-confirmat și garantat managementul apelor (preluare / deversare / ciclcuri anuale / substanțe chimice folosite etc.). De fapt toate 100+ piscine din locațiile riverane lacului – ar trebui verificate.

>> Au fost identificate circa 40 de modalități prin care omul face rău biodiversității în Zona Snagov (lac + păduri). E nevoie de implicarea statului pentru stoparea/limitarea acestora si apoi pentru proiecte de refacere.

>> Vă invităm să comentați în josul acestei pagini și să dați și diferite alte exemple legate de fapte și activități care distrug patrimoniul natural, respectiv necesită soluționare (și) cu implicarea reală a autorităților abilitate. Cel puțin pentru a le face vizibile și astfel să se adauge o presiune publică (în scopul – că totuși – vizibile – încep să fie rezolvate).

Mai multe detalii la: office@FundatiaSnagov.ro / Tel: 0720 762468

2019-05-232021-01-27

Specii invazive în Zona Snagov (nordul Ilfovului)

UE derulează un nou program INVALIS care are ca obiective – un management mai bun al speciilor invazive din UE (deci și din Romania). Căci după 20+ ani, UE este la această etapă / nivel …

Etapa logică după cele 2 (principale) etape anterioare, pe care România ar fi trebuit să le parcurgă complet și corect (și nu mai mult bifate “cumva” cât să “semene” a ceea ce trebuia să fie in mod “cinstit” …) :
1) 2007-2013: stabilirea rețelei de arii naturale protejate (fundamentare – inventarieri etc.). Și pe măsură ce se finalizau (+aprobau) Planurile de Management aferente, să înceapă derularea programelor (tot – majoritar – cu bani UE) de conservare > reabilitate – refacere de habitate / specii;
2) 2013-2015: (prima) raportare a stării de conservare la nivel de specii (protejate), habitate etc. Raportare care s-a “completat” cu ceva simulări software care să “completeze” lipsă + inconsistență de date (lipsă / inconsistente / incompatibile / nedigitizate / necentralizabile etc.)

* Astfel încât dacă etapele anterioare ar fi fost parcuse corect si complet, puteam (cu adevărat) să ajungem la nivelul curent de preocupări în UE: speciile invazive. Așa că în lipsă (..) suntem din nou în situația de a improviza. Și printre implicații (..) sunt și lipsa (la întâlniri – discuții – cu date relevante) a reprezentanților principalelor instituții / autorități de mediu din România (Minister – Biodiversitate / ANANPL / ANPM / Garda de Mediu / etc.).
Dar și derularea de demersuri “paralele” (chiar cu iz greșit concuren’ial) – în locul unor abordări integrativ-cumulative.

# În acest context, devine (și) mai meritoriu demersul ADRBI în a atrage- motiva – completa cu specialiști – date – sinteze – concluzii – priorități, cât să reconstituie un fel de sinteză a situației curente și apoi să compileze un set coerent + relevant de măsuri care să integreze și specificul – stadiul din România.

Căci dacă nu pare posibil un demers “top-down” (cu datele care ar fi trebuit să existe cel puțin din 2007-prezent) – decât nimic pentru România din și prin acest proiect INVALIS – poate este mai bine să rezule un ceva (chiar mai mic si mai punctual) dintr-o abordare “bottom-up” generat de (mai) puținii care se implică constructiv în proiect.

+++
Ca evidențe despre speciile invazive (..) există câteva demersuri (mai relevante) și evidențe (încă necorelate):

1994 s-a înființat IUCN > ISSG (Grupul Specialiștilor în Specii Invazive) în cadrul SSC (Species Survival Commision)

Lista (de alertă) a speciilor de plante.

Baze de Date:
SMDRSI – Sistem de Monitorizare şi Detectare Rapidă a Speciilor Invazive (www.specii-invazive.ro)
(alte) Programe în acest sens (..): GIANTALIEN, EPIDEMIE, ALARM, BALLAST, DAISIE, SEBI, GISP

EASIN = European Alien Species Information Network
14000+ specii / 22 parteneri

* Regulamentul (UE) Nr. 1143/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive, care a devenit obligatoriu pentru toate statele membre cu începere din 1 ianuarie 2015.

În România, un demers (început) relevant este reprezentat de: “Invadatori vegetali în România” – Paulina ANASTASIU, Gavril NEGREAN / edidura Universitatii Bucuresti, 2007

> În Ilfov mai sunt cunoscute în Zona Snagov circa 50 de specii vegetale invazive (detalii: Paulina ANASTASIU / Fundatia Snagov).

De exemplu, pe lacul Snagov, comportament agresiv – invaziv o are Nelumbo nucifera (lotusul indian), care a ajuns la 10+ hectare din suprafața lacului de circa 600 ha, afectând și habitatele / speciile din Aria Naturală Protejată Lacul Snagov.
Însă, “popular” și “la modă” (chiar Europeană) poate vor fi prioritățile vor fi canalizate pe specii precum:
Ambrosia artemisiifolia / Vița canadiană (Parthenocissus inserta), Salcâm (Robinia pseudoacacia) etc.

+++
În 2020 s-au mai adaugat urmatoarele resurse (publicatii):
A] Management in Romania:
a1) site-ul principal: www.invazive.ccmesi.ro > Publicatii …
Lista plante invazive din Romania > (Nelumbo nucifera la Pozitia 89)
http://invazive.ccmesi.ro/workshop-regional-bucuresti-ilfov //
a2) Lista speciilor invasive de interes pentru UE: top 20 (din care la Snagov avem 2: Lepomis gibbosus (bibanul soare), Ondatra zibethicus (bizamul)
a3) Plante adventive din Romania (..)
a4) Amaranthus retroflexus (știrul) / Ambrosia artemisiifolia (vezi lista detalii)
a5) Specii invazive din Romania / Specii non-native de pesti introduce in Romania /
a6) Cartarea (harti de distributie) pentru Speciile invasive >> http://invazive.ccmesi.ro/actiuni/inventariere/

Propunem + invităm delegația programului INVALIS ca în una din următoarele întâlniri să includă – viziteze Zona Snagov (ILFOV) care conține 2 arii naturale protejate, 4200+ specii, 4 habitate principale, 311+ specii protejate + rare + amenințate. Și 50+ plante invazive. Dar și 10+ specii de faună (potențial) invazive. Ar putea fi instructiv + pragmatic organizarea unui circuit pe lac si prin pădurile riverane. În “regăsirea” căutarea a cel puțin 10 specii invazive.

Greșeli frecvente (de poziționare) – în multe abordări publice (legate de speciile invazive):
1) “că există specia X Y” în zona Z … Sau în oraș în parcul cutare …
Păi discuția ar trebui poziționată dpdv al habitatului natural (implicit) specific (normal – natural) într-o anumită zonă geografică [=ca set de specii – care definesc acel habitat]. Și abia apoi de discutat ce (și în ce bază) oamenii hotărăsc să dea diferite (noi) destinații unor zone. Inclusiv “verzi”. În sensul că este foarte mare diferență între extrema prin care se decide conservare (arie naturală protejată) față de extrema prin care se decide chiar realizarea unor zone cu habitate (ca set de specii) total diferit de cele din România (căci deja tehnologia permite).
Astfel ca a pune in discutie doar o specie (fara context si viziune/misiune asumata pe termen lung – este penibil + inutil + nerelevant).
2) Re “măsuri salvatoare” prezentate frecvent: Ex: “bariere articificiale” / “intervenții mecanice” / “mulcirea” etc. Păi toate acestea actionează sistemic (adică afectează întreg habitatul – toate speciile și nu doar pe cele considerate invazive). Sunt cel puțin absurde astfel de discuții derulate de nespecialiști (adevărați).
3) Exemple ciudate (greșite) prezentate ca exemple pozitive: a) a speria – îndepărta rața albă ori roșie cu explozii cu propan! (ceea ce sperie și alte specii etc.) b) // eliminarea cu motocoase acvatice a tuturor plantelor + fără supervizarea specialiștilor (cu justificarea de a incerca limitarea Nelumbo nucifera; dar astfel vor fi taiate = amenintate si specii protejate + rare: Nuphar lutea, Nymphaea alba etc.

Un exemplu pozitiv în Ilfov este cel al deciziei Consiliului Județean Ilfov de a utiliza în trei comune din nordul Ilfovului (Ciolpani – Snagov – Gruiu) a dezinsecțiilor (limitarea țânțarilor) prin utilizare de soluții eco (“inamici naturali” – larvicid) Vectobac . Acesta ar merita prezentat chiar ca studiu de caz de succes în Ilfov. Schimbare realizata dupa 2 ani de sesizari ale Custodelui ANPLS (Fundatia Snagov) caci se utilizau substante care distrugeau toate insectele, Serviciul Județean de Dezinsecție și Ecologizare Mediu Ilfov (SJDEM Ilfov) a primit finantare si acordul de a trece la utilizarea Vectobac.

În Ilfov au existat și exemple negative: crapii chinezești introduși în lacul Snagov prin 198x și (se pare) chiar și în 2018.

Ar fi interesant de derulat măcar un mini-program pilot de re-evaluare a reglajelor naturale (în prezent – aproape dispărute) prin: a) lilieci (pot consuma intre 300-3000 de țânțari/noapte) și există 13 specii la Snagov b) libelule (dragon – flies) și există 8+ specii la Snagov etc.

Prioritizare: păi inainte de a ajunge la nivelul/problema speciilor invazive (care poate au o pondere de sub 7% in contextul actual în Zona Snagov, unde mai prioritara este stoparea distrugerii de habitate) – este cel de asigurare a finantarii pentru Planurile de Management al ANP – deja publicate și în MO și deci asumate oficial. Păi și conform principiului PARETO, ar trebui să “put first thing first” și apoi să ajungem și la specii invazive. Sau (ok) considerăm partea de prevenție, dar (re)transmitem (ca poziționare) – prioritatea (finanțării) implementării Planurilor de Management

EXEMPLE generice de motivare în comunități – pentru ca aceștia să contribuie la reducerea – limitarea – eliminarea unor specii:
1) în anii 195x se dadeau (la schimb) cartușe cu alice – contra picioare de cioară (împușcate);
2) copii ar putea primi o minge de fotbal sau ceva legat de “lumea IT + educațional), pentru: a) 200 gândaci de Colorado b) tăierea a xxx plante invazive c) etc.
3) o echipă / clasă / școală – adoptă o zonă (naturală) și asigură că un set de specii invazive (ex: 3-10 din cele găsite în zonă) – nu mai apar (sau sunt periodic distruse)
4) team building-uri la care în loc de “caută comoara” – cauți specia invazivă …

Exemple concrete – din Zona Snagov:
1) 3-4 tipuri de ecologizari …
2) refaceri punctuale de habitate …
3) mini-pilot de eliminare Nelumbo nucifera. Cresterea in iazuri (studiu de inmultire a unor specii de plante acvatice, specifice si necesare in lanturile trofice)
4) pregatiri de mini proiecte (lilieci, berze etc.)

Pentru mai multe detalii + colaborări, vă invităm să ne contactați direct: tel 0720 762 468 / office@FundatiaSnagov.ro

2019-05-152020-12-12

Semnalizările realizate din ANPLS (panouri, balize) – distruse, vandalizate

2019-04-232020-12-12

Tăieri de pădure – impact asupra biodiversității la Snagov

In Zona Snagov (lac + paduri riverane) exista 311+ specii protejate, rare si amenintate, in 1200+ inventariate si cu o estimare de 4200+ specii, in 4 habitate principale. Exista si doua arii naturale protejate (L5/2000 cu un total de 150 ha) dar si Rezervatia Naturala Complexa Snagov cu 1147,70 ha (HCM 864/1952). Exista documentatie avizata de Academia Romana, depusa la Ministerul Mediului – pentru extinderea zonei protejate pe tot lacul si padurile riverane (2080 ha).

Dupa 2010 (si pana in prezent: 2019), se tot fac taieri de padure in zona. Cu zone de “taiere la ras”, “rariri” dar mai ales preluarea exemplarelor seculare (ai caror trunchiuri se vand cu multe mii de euro in strainatate).

Lacul Snagov are legatura cu fosta mare Sarmatica si reprezinta o continuitate ca zona umeda pentru habitate si specii.

Intreaga zona are o retea de vai – toate cu “scurgere” catre lacul Snagov. Astfel ca mai ales in padurile ramase, exista multe locuri in care se formeaza balti temporare sau raman cu apa – chiar tot anul. Ceea ce este extrem de important ca locuri de inmultire, hranire, supravietuire – pentru un set larg de specii aflate in interdependente ecologice.

Dar iata ca odata cu taierile de padure si mai ales raririle facute, scade nivelul de umiditate si creste nivelul de luminozitate si circulatie a aerului (vantului).

In primavara anului 2018 s-a redus la sub 50% nivelul umiditatii (si a nr. de balti temporare iar in cele permanente, apa s-a redus cu 33%).
Iar in primavara anului 2019, s-a mai redus la jumatate nivelul umiditatii. Astfel ca nu mai sunt balti temporare cu apa (primavara – cum existau mereu) si mare parte din baltile permanente – nu mai au apa (si probabil ca in 2019, plantele specifice ar putea dispare.
Este foarte trist sa stii (sa ai poze) in zone in care erau sute de broaste si cu ponta depusa – vizibila la fiecare 1-1,5 metri pe suprafata baltilor, iar in prezent sa nu mai existe deloc apa si abia daca mai intalnesti printre frunzele uscate cate 2-3 broaste derutate.

Sunt afectate: plante (asocierile specifice – existente), insecte, amfibieni (broaste), reptile (serpi), pasari, mamifere.

O categorie aparte o reprezinta ciupercile. In zona monitorizata (linia 1 – Snagov sat), au fost raportate 62 de specii in 2015, intr-un perimetru de circa 400 x 600 ml. Cu peste 800 de exemplare vazute intr-o singura parcurgere (sinuoasa) cu o lungime de circa 3 km.
In urmatorii ani (cu si datorita taierilor atat de copaci cat si a tuturor lastarilor – arbustilor sub 5 metri), aparitia ciupercilor s-a redus la sub 20% (in 2018).

SOLUTII / REMEDII: poate ajuta mult (și costă puțin):
1) săparea (escavarea) unui set de gropi – șanturi mai adânci (1,5m) la minim 200 m una de alta.
Dar pentru ața ceva, Romsilva ar trebui să accepte că pădurea înseamnă și altceva decât o exploatare forestieră (unde – și când face re-plantări) pune (după ‘rețetă’) doar 3-5 specii “economice”, astfel că toate celelalte specii sunt “tolerate” dar neimportante pt. Romsilva.
Iar a accepta (recunoaște) că există și specii protejate – ar putea însemna atât o responsabilitate suplimentară, dar și “riscuri” și mai ales costuri suplimentare.
2) stabilirea (de urgenta) a unor zone de padure (cu balti temporare si permanente) ca zona de conservare stricta (adica nu se mai taie nimic acolo, nu se iau nici lemnele putrezite, nu se intra nici cu cainii lasati liberi din lesa etc.
3) actiuni de informare – constientizare in comunitate si mai ales derulare de corespondente si obtinere de luari la cunostiinta si asumari de neinterventie (modificare) din partea reprezentantilor autoritatilor (care de regula actioneaza de mult timp ca parte a problemelor)
4) documentarea si introducerea acestor resurse in atractiile Zonei turistice Snagov (ca modalitate de formare – consolidare a unor noi asteptari – identitati – utilizari – raporturi)

Referinte:
1) Raport de monitorizare – Ciuperci, 2015
2) Monitorizari anuale facute de cercetatori (de la Antipa, Facultatea de Biologie, Custodele ANPLS – Fundatia Snagov)

Post Scriptum:
Odata, se cultiva empatia pentru vietatile mici (sabatice): “Din lumea celor care nu cuvântă” – Emil Garleanu.

Iar (adevaratii) localnici (via traditie) – reprosau in calitate de adulti, copiilor daca si cand deranjau sau mai omoroau cate o vietate salbatica.

In prezent, localnici sau “venetici” = sunt cam la fel de ignoranti despre ce (mai) exista la Snagov pe parte de biodiversitate. La declinarea “originii” sau locatiei proprietatii (=Snagov), doar se rigidizeaza putin si apoi tac cu pretins subinteles si superioritate – care de fapt acopera o profunda ignoranta.

Intre timp – habitatele si speciile dispar din si prin prostie – ignoranta – indiferenta – goliciune umana …

2019-01-162020-12-12

Lacul Snagov: Suprafața se reduce ?

Lacul Snagov: Suprafața se reduce ?

Cadastre pentru Zona Snagov s-au facut periodic – chiar și în perioada comunistă. Pentru păduri, lac, localități, proprietați. Inclusiv orto-foto-planuri. Chiar și hărti militare (deci detaliate – cu erori reduse). Mai ales pentru Snagov, unde erau și obiective considerate speciale.
Și suprafețele au tot fost prezentate și în PUG-urile succesive ale localităților riverane: Comunele Snagov, Gruiu, Ciolpani.

În ultimii 30 de ani, tehnologia a permis creșterea reducerea erorilor de măsurare (via satelit – scăzând chiar și la sub 20cm). Astfel dacă totalul suprafețelor este constantă, în timp ar trebui să varieze (dar justificat) doar încadrarile (între categorii: apă, pământ, pădure etc.).

Interesant este ca în locul creșterii transparenței la nivel de autorități, acestea oferă scuze/explicații … cum că au luat foc arhive, că nu se știe cine mai deține – ce date etc. Și deși au apărut și noi obligații legale explicite – mai ales în raport cu datele de interes public (ex: L544/2001), aceste date – de fapt – nu mai sunt deloc disponibile.

Ceea ce te îndreptățește să iei în considerare zvonurile și cele câteva cazuri cunoscute direct – în care (ca “regulă”), terenurile riverane tot “intră în lac”. Aspect care se corelează cu “moda” riveranilor de a crește terenul spre lac prin punerea peste stuf (și zona cu apă mică) a molozului și gunoaielor provenite din construcțiile vechi, plus pământul escavat de la noua vilă și chiar pământ adus din sat (amonte). Apoi acei 2-4-7 metri de “intrare în lac” se pot înmulți cu lățimea terenului la lac. Și cei 60-200+ metri pătrați, pot fi înmulțiți cu 50-300 Euro/mp pentru a estima “câștigul”. Plus economia din neplata transportului molozului și pământului escavat la locurile stabilite de Primarie (Primărie din care – am înțeles că de fapt se “sugerau” astfel de “soluții”). Și astfel (în timp) se rezolva și “problema” creată de la început (chiar de la Primărie) – care pusese (=”greșise”) cu limita dinspre lac … (când “intrase” în lac). Dar (nu-i asa?) – Primăria doar facuse o profeție care sa auto-îndeplinit … (și atunci nu merită și acest oracol – o ceva … ofrandă? Din cele câteva mii de euro – cât face terenul suplimentar rezultat prin intrarea în lac?)
* De unde și întrebarea (îndreptățită) – în ultimii 20-30 de ani… – oare cu cât s-a micsoșrat lacul Snagov, în urma “intrarii” proprietăților riveranilor în … lac (domeniu public)?

Și pentru că s-au înmulțit astfel de cazuri până la a deveni noua regulă, devine necesar (..) a nu se mai putea regăsi public – elemente de comparație…

Și chiar dacă UE a dat special bani pentru cadastre (chiar 1 miliard de Euro și chiar condiționa astfel și alte finanțări) și desi s-a anunțat chiar și că prioritate o au arii protejate, lacuri, păduri – iată că nu pare să fi rezultat nimic oficial pentru zona Snagov (lac, pădure, arii protejate).
Notă: Când Fundația Snagov insistase pe prioritizarea și finanțarea cadastrului lacului Snagov, unele autorități au informat că s-ar fi făcut (finanțat) așa demers și să nu continuăm pentru a nu se risca dubla finanțare …

În prezent constatăm (din corespondențe) că OCPI Ilfov, nu mai reușește să furnizeze nicio astfel de informație.
Deși informațiile mai vechi (încă) sunt ușor accesibile, probabil că dacă recunoaște ceva competență / responsabilitate legate de astfel de info, ar risca ulterior să fie nevoită să clarifice și orice întrebări mai punctuale / detaliate … Și (astfel) rezultă că îi este mai bine să nu înțeleagă întrebările / să nu considere că are – poate da astfel de info …

Concluzii:
1) OCPI nu mai stie suprafata lacului Snagov … (dupa ce a înscris mulțime de titluri de proprietate / documentații – care “intrau în lac”). Și oare – avea și ceva obligații să se (auto) sesizeze?
2) OCPI nu știe nici suprafața pădurilor din zona. Iar Romsilva nu știe nici totaluri per pădure privată față de pădure de stat (mai ales că până în 1989 era numai pădure de stat și mare parte – întro rezervație naturală – vezi HCM 894/1952);
3) OCPI (și nici alte autorități) nu stiu suprafața exactă a celor 2 arii naturale protejate “Lacul Snagov” și “Padurea Snagov” (despre care – de fapt – nu mai regăsesc nici informații despre modul și fundamentarea înființări acestora – “amnezie” corelata si cu pierderea suprafetei de 1147,70 ha din rezervația înființată prin HCM 894/1952 – iar din diferanță generată de aceste 2 “amnezii” rezultă o miză imobiliară de peste 900 ha de pădure riverană lacului Snagov … )
4) dar nici alte autorități sugerează că nu mai au date “clare” și nu vor să comunice valorile cu care lucrează în prezent (pentru a putea să ia deciziile curente). Și nici nu par preocupate de o astfel de situație;
5) absolut nicio autoritate nu mai are obiceiul să comunice în forma “suprafața A este de xx hectare în baza ultimei măsurători făcute de autoritatea B în data C – citate din documentul – sursa D”;
6) dar la puneri în posesii, litigii, diferite PUZ-uri și PUD-uri (deci la abordarea de la mic la mare) aceste autorități sunt foarte sigure pe ce date utilizează și mereu continuă să “înghesuie” pe cei mai săraci și în special patrimoniul de stat (mai ales sub forma de terenuri publice, păduri, lacuri, arii naturale protejate).

EXERCIȚIU: Citiți cerea de mai jos și apoi răspunsul OCPI Ilfov.
Oare seamană cu o situație de la școală când profesorul (de exemplu) de istorie întrebă de anul bătăliei de la Podul Înalt și elevul răspunde cu ceva de la muzică? (dar dorește măcar nota 5, căci consideră că totuși a răspuns … ceva și mai ales în termenul de 30 de zile?)…
Deci, care ar fi problema? Așa că … “altă întrebare”

Adresa de revenire către OCPI Ilfov ar trebui să fie de forma:

Revenim referitor la solicitarea noastră cu nr. 1084E/06.12.2018 la care ați răspuns cu adresa nr. 24384C din 17.12.2018. Noi nu considerăm satisfăcător răspunsul primit. Dacă dvs. nu aveți aceste date – vă solicităm să ne directionați către autoritatea / sursele publice disponibile în România (și care vă sunt și dvs. necesare, chiar critice pentru activitatea curentă, ex: PUG-uri, verificați de corectitudine a vecintăților – limitelor etc.).

A) Vă rugăm să ne informați dacă OCPI nu are competența / capacitatea setul de date necesare + metode + programe – competențe) ca în cadrul județului Ilfov, să determine și să comunice suprafața curentă pentru:
a1) lacul Snagov;
a2) ariile naturale protejate existente (în special: “Lacul Snagov” și “Pădurea Snagov”);
a3) păduri (în special din zona Snagov – trupurile de pădure, riverane lacului Snagov);

B) Vă rugăm să ne precizați dacă OCPI la înregistrarea documentațiilor de cadastru (cu ocaziile: vânzări / cumpărări / moșteniri etc.) efectuează verificări;
b1) OCPI reactionează (și cum) în cazurile în care eventuale noi noi cadastre “intră” (se suprapun) peste suprafețe de păduri, lacuri, arii naturale protejate (domeniu public)?
b2) OCPI a avut astfel de cazuri (sau nu au apărut niciodată)? Și dacă da, cam câte? (dați măcar o estimare pe orice interval de timp mai mare de 6 luni);
b3) în zona Snagov (comunele Snagov, Gruiu, Ciolpani) a avut cazuri de suprapuneri?
Răspundeți măcar la una dintre următoarele 3: 1) câte în ultimul an 2) câte în ultimii 5 ani 3) câte în ultimii 10 ani;

C) În opinia dvs. (dacă sustineți că nu ați avea date despre suprafața lacului Snagov, a celor 2 arii naturale protejate, a pădurilor riverane): CINE, CÂND și CUM ar avea aceste date (în România) și CÂND le-a actualizat ultima dată, respectiv când le va re-actualiza?
Din granturile din ultimii 15 ani, ce s-a realizat (concret) în Ilfov pentru astfel de terenuri (publice)?

Note:
1) Google Earth are date istorice interesante (gratuite și publice – din 2000) și contra cost poate oferi date cu rezoluție (eroare) mai bună. Se poate face digitizare (pe astfel de surse sau ortofotoplanuri din arhiva).
Diferențele de suprafețe estimate în prezent de noi, sunt foarte mari (și nu avem resursele, competența și credibilitatea dvs. = OCPI).
Dar considerăm că este un subiect de interes public și există motive temeinice de îngrijorare
2) Considerăm că solicitarea noastră este de interes public, despre date publice – motiv pentru care corespondența rezultată are caracter public;