Lacul Snagov: Scurt istoric + Cine îl (poate) întreține/administrează

Există un fals litigiu legat de administratorul lacului Snagov (prelungit intenționat de părțile implicate) – doar pentru că s-au acumulat foarte multe infracțiuni și distrugeri. Iar administratorul (..) va trebui să le rezolve (legal) cu beneficiarii / făptuitorii – care sunt și mulți dar și cu “relații” (în context de corupție generalizată). 
Totuși, Fundatia Snagov a obținut un răspuns scris detaliat din partea Apelor Române (via secretar de stat) cu interpretarea juridică aferentă. Și a fost și este foarte clar: Apele Române au fost și va redeveni administrator. HG făcut de Truică pentru suite de tunuri imobilare, reprezintă – doar – primul caz “Belina” din România). Iata aici link la răspunsul de 5 pagini: 1,2,3,4,5.

Referitor la administrarea lacului Snagov, în 2018 există următoarea situație:
1) (generic) administratorul lacului Snagov = Apele Romane – (SGA Bucuresti – Ilfov) – (ca parte a bazinului hidrologic Buzau-Ialomita – cu Plan de Management 2014-2021 etc.). Tot lacul – inclusiv zona de protectie care este de la minim 5 metri – până la circa 50 metri / cf. Anexa cu tabel din Legea Apelor (107/1997). Are responsabilități și legate de menținerea calității apei (Directiva Ape etc.);
2) administratorul resurselor naturale (peste, raci, scoici etc.) = ANPA : Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultură. Deleagă responsabilitatea (prin concurs – contracte) unor firme (care în ultimii zeci de ani – nu s-au făcut simțite pe măsura nevoilor / așteptărilor);
3) pentru orice fel de construcții pe lac (ex: debarcadere etc.) și în zona malurilor (și conform PUG trebuie respectată o retragere de 10 m față de mal). Pentru că lacul este domeniu public, nu se pot face construcții permanente pe lac ori în zona de protecție de la mal (chiar dacă este teren – proprietare privată – ca peste tot în lume). Deci primăriile riverane Snagov – Ciolpani – Gruiu (pt. ca apartine de UAT-urile in cauza – si serviciile de urbanism);
4) pentru ambarcatiunile – transportul – activitatile aferente: Autoritatea Navala Romana (prin Capitania Snagov lac). Exista si un Regulament de Navigatie care contine mai multe surse de probleme si controverse (mai ales prin necorelarea cu alte legislatii si promovarea unor activitati cu puternic impact negativ asupra biodiversitatii si deci cu rol de degradare accelerata a lacului);
5) conservarea biodiversitatii (habitate + corelati intre specii) – Ministerul Mediului, care prin contract de custodie a delegat responsabilitatile (membrilor) Fundatei Snagov intre 2007-2018). ONG care (in mod gratuit – fara cheltuieli din partea statului roman) a administrat aspectele relevante pentru asigurarea conservarii biodiversitatii [vezi Sinteza realizarilor]. Din 18.08.2018 – prezent > ANANP este administratorul (cf. OG 75/2018);
6) Politia Transporturi Navale – Snagov – este autoritatea cu drept de legitimare + intocmire dosare penale (deci cu atributii pe tot lacul + 5 m de la mal). Are alocate resurse (salupa – personal etc.) si trebuia sa acorde asistenta si Custodelui ANPLS (la identificarea faptuitorilor – pentru a se aplica amenzi etc.)
7) Jandarmeria Ilfov – are o suita de responsabilitati generice si face (si periodic / tematic) o suita de controale (in special – pescuit)
8) Garda Nationala de Mediu (Ilfov + cea Nationala – cand este cazul)
Nota: Acesti reprezentanti ai statului (in realitate) evita sa se intalneasca si sa colaboreze, datorita multimii de abuzuri acumulate si in derulare. Caci lucrul concret (interinstitutional) pe cazuri, ar creste impredictibilitatea si “riscul” de a se finaliza cu vinovati si sanctiuni. Si pentru ca “nu se stie pe cine ar deranja”, evita intalnirile – comunicarile etc. (Se “cearta” “simbolic”)

E necesara COLABORAREA intre: Apele Romane / 3 Primarii / ANR / ANPA / Custodele Ariei Naturale Protejate. Depinde si de cei circa 700+riverani (vile + HoReCa + baze sportive + pescari + furnizori de servicii - agrement + comunitate +etc.)
Autoritatile cu responsabilitati legate de lacul Snagov - de fapt evita orice intalnire / confruntare / rezolvare concreta de cazuri (in special cele care depind si de alte autoritati). Pentru a reduce riscul de a "deranja" pe cineva "important" etc.
Harta Bazinului Buzau-Ialomita (care include si Lacul Snagov)
Harta Lacului Snagov (una din multele realizate de Fundatia Snagov)

SCURT ISTORIC:
1) i.e.n. (Fundatia Snagov are in Colectiile Muzeale piese care dovedesc: 1a) locuirea zonei de circa 3200 ani i.e.n.) 1b) existenta de piese (greutati) pentru pescuit – din ceramica arsa etc.
Pana prin 1918, lacul a fost gestionat de localnici (care plateau diferite taxe  – “zeciuala” – fanariotilor de pe Insula Snagov). Apoi au aparut primul si apoi al-2-lea navod. 
Pestele proaspat / “la gheata” / “afumat” era vandut si in diferite targuri de la Bucuresti pana la Buzau.
Si se utilizau si alte resurse: raci / scoici / trestie / papura / lintita etc.
*** Pana in 1952, lacul a fost utilizat in mod sustenabil. Apa a ramas limpede, plina de pesti si consumurile erau bine corelate cu sporul natural – anual.

# Odata cu aparitia administatiilor nationale, nivele administrative delegate in (catre) teritoriu au ajuns (in ≈ 70 de ani) sa produca hartii si sa “dovedeasca” ca totul este bine si fac ce trebuie. Dar in realitate au stricat lacul si au distrus resursele acestuia – dar si comunitatile dependente.

## In prezent, lacul s-a eutrofizat considerabil, dar stiinta si tehnologia (specialistii competenti) ar putea reface in mare masura lacul. Cu costuri importante (dar pe termen mediu – lung, tot s-ar justifica). Iar pe termen scurt, autoritatile (platite de atatia ani) ar putea macar sa stopeze distrugerile (caci au mijloacele necesare), Nu vor – pentru a nu deranja sefi (“relatii”)  – aflate intr-o piramida de: coruptie + incompetenta + relatii (clientelare) de tip “PCR”. Care (in timp si de fapt) saraceste pe toti.

CONTEXT (aspecte relevante):
1) aceste autoritati nu au colaborat – comunicat functional intre ele (mai degraba – se blocau si sicanau reciproc, motiv pentru care unele au si derulat litigii in instanta)
2) per ansamblu, in special in ultimii 30 de ani, degradarea lacului Snagov s-a accelerat. Procesul de eutrofizare (ro, en) s-a accentuat [vezi și articol “Calitatea apei din lacul Snagov: evoluție – eutrofizare – enumerarea unui prim set de soluții simple”];
3) e interesant si litigiul dintre Primaria Snagov si Apele Romane (referitor la riverani si administrarea lacului Snagov). Rezultatul imediat (poate chiar interesul mutual) este ca ambele parti (care au responsabilitati clare) – nu mai fac ce trebuia, câștigă timp, lacul se strică și aparent acestea își justifică inactivitatea (dar nu și bugetele) … derulând un litigiu. Pe alta parte, gestionarea apelor are in Romania o abordare unitara si exista lucrari de specialitate pentru care Apele Romane au competentele – echipamentele – personalul de specialitate – sisteme de monitorizare si raportare si chiar o suita de responsabilitati (precum Directiva Ape) cu tot cu posibilitatea de gestionare a unui intreg bazin hidrografic (in care lacul Snagov este doar o bucatica). Pe cand ipoteza de administrare a Primariei Snagov (care nu are nici macar finantarea necesara – proprie si cadrul legislativ pentru multe activitati administrativ) – are ca ipoteze ca ulterior (..) or decide si reglementa pe masura intereselor si nevoilor.

CIUDATENII (de clarificat):
1) incadrarea lacului Snagov: lac natural / rau lent (ca brat al Ialomitei – cu lungime de ≈ 34 km de la Bilciuresti la Ialomita / lac de acumulare?
1a) Apele Romane: se tot refera la Lacul Snagov ca “Lac de acumulare”. Dar in propriile monitorizari si legi/documente, in lista celor 39 de lacuri de acumulare – nu apare si lacul Snagov.
1b) Geografii si cercetatorii (biologie etc.) – dintotdeauna il considera un lac natural autonom (cu izvoare proprii si care are chiar un excel propriu de apa care se varsa in Ialomita). In hartile de riscuri de inundatii – lacul Snagov figureaza cu risc zero de inundatie in scenariul cel mai prost. 
> Nota: aceste detalii (de incadrare) sunt extrem de importante pt. a stabili distanta minima de la maluri pentru zona de protectie. Care este 5m. Dar pentru ca latimea lacului Snagov este si de peste 400 m, ar putea fi si de 30+m (vezi Anexa 2). Si chiar si aprobarile date de Apele Romane pentru betonari de maluri (care au fost sistate dupa punerea in discutie repetata si explicita a celor de mai sus ..) – ca justificare pentru “aparare de mal” – trebuie clarificate si stopate, caci au distrus habitatele lacului natural;
2) Autoritatea Navala Romana a declarat lacul Snagov drept “cale navigabila“. Totusi, si dupa cererea (chiar si prin Legea 544/2001) a unui set de documente necesare in calitate de conducator de ambarcatiuni motorizate – nu am putut obtine asa ceva. Cu harti si detalii; porturi, dotare, senale navigabile, batimetrie, semnalizari – inclusiv montate pe lac etc. Doar zvonuri ca (de fapt) nu ar exista si prin 2003 s-a mizat ca se vor face (dar nu s-ar mai fi facut). Si atunci – cat de legal mai este tot ce se face – pretinde (si chiar incadrarea juridica asociata accidentelor de pe lac, amenzi etc.)
3) Ministerul Mediului. In Legea 5/2000, apar 2 arii naturale protejate “Lacul Snagov” (100ha) si “Padurea Snagov” (10ha). Dar nici dupa 10 ani de solicitari oficiale (si prin alte autoritati) – nu s-au putut gasi documentatia specifica de infiintare (cu fundamentarea stiintifica pe baza de lista de specii – populatii etc. / justificarea limitelor / detalii despre comisiile si procedura parcursa etc.). Si concomitent cu aceste 2 “aparitii” fara fundamentarile specifice, autoritatile omit (ilegal) Rezervatia Naturala Snagov infiintata prin HCM 864/1952 cu fundamentari si documentatie adecvata si completa  – cu suprafata totala de 1147,70 ha (care include cele 2 mici noi arii infiintate prij L5/2000). Si daca corelam si cu PUG Snagov si alte documentatii – mai degraba totul pare un mare montaj de super-tun imobiliar (gen GIO). Daca din 1904 pana in  1998, cercetatorii realizasera circa 70 de studii stiintifice despre Snagov cu sute (spre 1000 de specii) din care peste 70 – protejate, dupa Legea 5/2000, APM Ilfov (care a avut rol de fundamentare – a gasit o hartie neoficiala din care rezulta ca la Snagov ar fi 5-6 specii protejate, din care una era … chiar invaziva!). Adica totul este o super bataie de joc, cu atat fosforescenta (nu alba) si totusi nicio autoritate (nici DNA) nu a dorit sa trateze intreaga problema mentionata;
4) HG 930/2002 (+Remus Truica) prin care, lacul Snagov ar trece in administrarea Primariei Snagov (contrar Legii 106/1996). Fapt care a generat si un litigiu. Si cazul prezinta asemanari cu cazul Belina (poate Snagovul a fost chiar sursa de inspiratie pentru Belina). Exemplu a unuia din suita de scandaluri: Furt de 50 de hectare din Lacul Snagov şi domeniul public
Cert este ca: 4.1)  pe parte de forma HG este inferior unei legi 4.2) Primaria Snagov nu are competentele + resursele de a gestiona un lac (care de fapt mai este si riveran si altor 2 comune – si deci care mai sunt si limitele UAT-urilor celor 3 comune impactate etc.)
5) Primaria Snagov recunoaste (in scris – oficial ca nu face controale pe parte de disciplina urbanistica pe lac, caci nu are ambarcatiune). Recunoaste ca 3 restaurante (El Capitan, Dolce Vita, Hanul Vlasia – “nu au documentatii urbanistice”)
6) Apele Romane confirma ca ar avea ≈ 36 de contracte de inchiriere luciu de apa in loc de ≈ 700!.  Ceea ce inseamna neincasari la bugetul statului de multe milioane: la 15 lei/mp/an x ≈ 700 constructii pe lac x ≈ 150mp (ca medie) x 10 ani …
7) ANCPI (Cadastru – Ilfov) > nu furnizeaza nici un fel de date re: evolutia suprafetei lacului Snagov din 1989 si pana in prezent (cu reducerile de multe zeci de hectare, datorate in special “intrarii in lac” prin umpluturi si peste zona de stuf a lacului – de catre riverani). Desi harti militare, suite de harti orto-foto si alte surse (chiar si Google Earth) – toate dovedesc reducerea suprafetei lacului (prin abuzuri)
8) Pentru a reglementa navigatia pe lacul Snagov, 
9) ANPA (Agentia Nationala pentru Piscicultura si Acvacultura) – considera lacul Snagov ca fiind ne-comercial (adica nu se poate seca ori pescuit toti pestii – ca in majoritatea baltilor din Romania). Dar a facut o serie de lucruri (..) si nu a facut altele (..) – ceea ce amplifica ciudateniile si problemele;
10) ANR (Autoritatea Navala Romana) – prin regulamentul de navigatie pentru lacul Snagov, mentine (si implementeaza) o suita de anomalii. Sustine ca nu are departament juridic (si ca ce a fost facut este de catre Ministerul Transporturilor si tot acestia ar trebui sa rezolve si problemele care ar putea sa apara etc.). Iar pentru buna reglementare a administratii caii navigabile, ANR (deci) sustin obligativitatea infiintari Administratii a Caii Navigabile a Lacului Snagov (similar cu cea mediatizata pentru raul Bega – Timisoara)
11) Primaria Snagov (intentionat – prin nederularea demersurilor necesare), a decotat localitatea Snagov din “statiune turistica de interes national” la “Satul Snagov – statiune turistica de interes local”. Si nu a alocat nici un leu in buget. Si pagina site-ului Primariei (facut recent – dupa decenii de lipsa) – are o pagina goala pentru “Turism”.

CONCLUZII:
a) prin 192x Sadoveanu scria ca nu isi explica cum lacul Snagov este atat de limpede ca se poate vedea si la 5-6 metri adancime …) Iar alte personalitati credibile mentioneaza ca si in 195x-196x apa lacului era limpede si puteai vedea orice detaliu la 3-4 metri adancime. Corelat cu aceasta calitate a apei – este si abundenta si diversitate speciilor, care a scazut exponential in special in ultimii 30 de ani. A se vedea si filmul realizat de Fundatia Snagov cu suita declaratiilor (dovezilor) despre calitatea apei (de baut!) + limpezime + pesti (pentru consum).
b) localnicii au reusit (pana la venirea valurilor de “venetici”) sa gestioneze sustenabil lacul. In prezent (cand ≈90% din malurile riverane) sunt utilizate de “venetici” – transparenta lacului a scazut de la ≈6m la ≈0,5 metri (si exista circa 40 de cauze cu ponderi diferite – confirmate de cercetatori si pentru care exista Planul de Management al ANPLS (MO 380bis / 18.05.2016) cu obligativitate la implementare – finantare de catre statul roman, dar autoritatile … au de mai multi ani ca prioritati la bugetare – diferite variante de “borduri” …
c) totusi lacul mai este “reparabil”. Ar trebui sa putem constata mai intai macar o limitare  – stopare a activitatilor care il distrug (pe diferite criterii / moduri). Si apoi incepute macar cateva din multimea de activitati relevante pentru refacerea lacului;
d) Fundatia Snagov a conceput mai multe strategii (in ani diferiti) si apoi diferite abordari (implementari). Cel mult s-a reusit gruparea a cate 3-4 autoritati (din multimea existenta). Si celelalte (apoi cam toate) se tot sperie de acumularea de probleme (penale, juridice, administrative, operationale etc.) Cert este ca majoritatea autoritatilor au bugete alocate (+personal, echipamente, sedii etc.) si prin ce (nu) fac, lacul este de la an la an mai rau. Si pana si niste localnici mediocrii – ar putea propune ce +cum (dar sa se si faca) pentru a se opri degradarea si reface cate ceva …
e) majoritatea oamenilor simpli, pentru o astfel de situatie (si in baza unicei abordari cunoscute din ultimii 70+ de ani = comunism), considera (sincer) ca singura solutie este de a exista un “sef” (“tătuc“) cat se poate de autoritar (si fara “limitari” ale unui cadru legal). 
*** In Romania ramane greu de imaginat si chiar mai greu de acceptat ca ar putea exista un fel de consiliu in care toti se considera (si comporta) ca egali si cu adevarat bine intentionati pentru lac – comunitate + grupurile de beneficiari. Reprezentantii diferitelor autoritati participa (numai adusi cu forta), atunci declara ca au venit doar sa asculte si ca in final vor informa sefii (care raman in patratele de ego institutional si adeptii singurului joc pe care il cunosc bine: “cum sa blochezi pe toti ceilalti – doar pentru ca poti si astfel sa arati cat de tare si critic esti tu”. Demers care doar face rau. Cel putin din 1989 …

### Constantin Turmac (COMPASS Consulting) sau carti uzuale despre Balanced ScoreCards si alte abordari – pot rezolva situatia mai sus descrisa, in mod participativ – transparent si constructiv. Detalii – la cerere.

0Shares

Ajutați cu un comentariu / Leave a Reply: