Lacul Snagov: BENEFICII furnizate + Categorii de utilizatori (beneficiari)

1) BENEFICII furnizate (principalele):
1a) pește, raci, scoici (hrană tradițională a comunității + comercializare surplus);
1b) trestie (acoperisuri), papura (confectionat diferite obiecte);
1c) apă (și de băut ocazional / gheață – prin ghețării / pentru spălat: uman și al animalelor ori diferite prelucrări tradiționale)
1d) servicii (suport)
1d1) turism (în special de 1 zi, de relaxare). Pentru o lungă serie de caracteristici/beneficii reale: confort termic mai bun ca in metropole (-8 grade Celsius, umiditate si briza), mix deosebit de aerosoli, apa termala (neutilizata) etc.
1d2) pescuit sportiv (implicit: “catch & release”)
1d3) loc de antrenament pentru sporturi nautice (eco-frendly: traditionale pe lacul Snagov si cu mic impact negativ asupra mediului)
1d4) multiple (potențiale) atracții (utilizări) eco-turistice
1e) multiple moduri de satisfacere a nevoilor de ego – status – fashion etc. (adica, datorită asocierii cu diferitele elite în timp). A “merge” la Snagov sau a deține ori face ceva (..) – continuă să reprezinte un diferențiator relevant în mentalul din România. Cu încărcături din ce în ce mai negative (datorită specificului recentelor elite – cel puțin comparativ cu elitele altor perioade din ultimi 100 de ani)
1f) contribuie la un nivel mai ridicat de umiditate, temperatură mai scazută, ozonificare (=confort termic);
1g) sursă geotermală (3 alternative):
1f) 800+ locuri de muncă (corelate cu dezvoltarea unei rețele de mici afaceri – care colaborează);

2) Categorii de UTILIZATORI (beneficiari):
2a) cei care (mai) au acces la lac: 
2a1) ≈ 700 de riverani care utilizeaza de fapt ≈ 90% din malul privat al lacului (din care ≈ 90% nu sunt localnici si nici nu votează local). Interesant poate fi ca foarte putine din aceste vile sunt locuite. Probabil o utilizare medie de sub 10 zile/an (adică extrem de putin! – vilele fiind mai mult, una din proprietatile unui portofoliu)
2a2) din ce in ce mai putini din cei ≈ 18.000 localnici in cele 3 comune riverane sau macar cei ≈ 6400 din comuna Snagov. Astfel ca din ≈ 22 iesiri publice la lacul Snagov, dupa 1989 au ramas cu mai putin de 10, doar 2 amenajate partial si inca tot neconform dpdv legal). Probabil sub 200 de localnici per zi de weekend se mai se uita la lac de la principalele 10 iesiri publice (neamenajate de primarii) – pe tot lacul lung de 15 km si deci cu 36+ km de mal;
2b) cateva locatii publice tip HoReCa: ≈ 20 (intre care exista si unele facute cu bani publici – gen Phare etc. care nu au fost niciodata cu acces public – desi asa trebuia).
Principalele locatii sunt utilizate in special pentru petreceri de o seara (nunti / botezuri etc.), ceva evenimente corporate si mai ales pentru evenimentele grupurilor de business de care apartin (si care au prioritate). Plus intalniri – grupuri (partid etc.) Astfel ca (in general) e mai important sa fie multumiti actionarii – pentru care (dat fiind portofoliul de afaceri detinut) nu este important profitul (si deci clientii – publici – anonimi / satisfactia acestora etc).
Aceste locatii HoReCa cumulat (si mai ales datorita petrecerilor) – au ≈ 50.000 vizitatori de o zi/an, din care poate ≈ 1.800 de cazari/an (oricum, gradul mediu de ocupare ramane mult sub break-even-point necesar).
In acest grup intra si Palatul Snagov (tine de RAPPS) si unde mai exista cateva petreceri si cu 3.000+ participanti.
De comparat aceste valori cu capacitatea de primire a Snagovului din 1982 de circa 34.000 turisti de zi si cu nr. mediu de vizitatori de ≈ 15.000 x cele circa 40 de zile de weekend ale unui sezon
2c) cele 5 baze sportive (nationale) nautice – unde de fapt vin in cantonament sportivi de la diferite (alte) asociatii. Astfel ca (probabil) exista cumulativ ≈ 10.000 inoptari per an (grup mediu de 25 x 5 nopti = 100 X 20 grupuri = 2.000 – majoritatea asociate celor 3 baze principale)
2d) pescuit:
2d1) pescuit sportiv profesionist (cu circa 2 competitii per an si circa 150 de participanti care chiar fac “catch & release” si sunt foarte eco-frendly
2d2) pescuit cu undite al pescarilor cu permis (≈ 5000 zile/pescar/an – inclusiv cei din zilele de iarna cand pe gheata poti vedea odata si cate 30 de pescari in zona centrala a lacului) 
2d3) pescuit cu undite al localnicilor (de regula fara permis) (≈ 5000 zile/pescar/an – intre care exista si cam 5+ pescari “consacrati” in fiecare din cele 8 sate riverane cu peste 50 de zile pescuit/an)
2d4) braconieri (probabil circa 2-3 in principalele 5 sate riverane) si care probabil prind cam 70% din tot pestele scos din lac si au cam 80% din impactul negativ asociat pescuitului (date fiind metodele folosite: uneori si braconaj electric)
2e) utilizatorii de ambarcatiuni cu motor (3000+ inregistrate cu nr de Snagov si detinute in special de oraseci / cu probabil 150+ tinute pe lacul Snagov la cele ≈ 700 vile riverane lacului (uneori nefiind proprietatea riveranilor – sau “gazuite” pentru o perioada oarecare). O parte a acestor ambarcatiuni sunt utilizate pentru sporturi nautice motorizate (interzise in arii naturale protejate si de regula interzise pe lacuri si ape interioare in majoritatea tarilor din UE). Aceste ambarcatiuni au o pondere de ≈ 60% in impactul negativ asupra lacului. Prin zgomote – vibratii – hidrocarburi deversate si mai ales prin valuri (marime, putere, frecventa – asupra malurilor cu sedimente si unde exista >70% din specii si biodiversitate;
2f) turisti propriuzisi (sub 50 zi/weekend in sezon) cumulat pentru: sporturi nautice eco-friendly (placi SUP, caiace – canoe, plimbari cu vaporase lente cu scop de vizitare, birdwatching etc.). Segment care prin 1982 a atins un maxim si de 4000/zi (cand existau circa 7-11 vaporase cu capacitati de 50 si chiar 80 pasageri, circulau intre 5 statii cu frecvente de 15 – 20 minute. Aveam motoare de tractor, erau lente si faceau valuri mici – deci impactul mediu per turist era extrem de mic fata de media per “turist” din categoria “sporturi nautice motorizate” din prezent.

* Note:
1) daca de fapt din 1933 (si mai ales intre 195x – 2010) a fost statiune turistica de interes national, recent (datorita deserviciului facut deliberat de conducerile primariei Snagov), dupa 2012 s-a declasat ajungand in prezent sa existe doar satul Snagov “statiune turistica de interes local” – dependenta de bugetarea optionala a Primariei Snagov, care chiar si in 2019 are o pagina goala de site cu titlul “Turism” … Nu exista nici o semnalizare turistica, buget, proiecte ori preocupari ale administratiei locale ori judetene (pentru Zona Snagov). Demers coerent cu obiectul repetat in context  informal: “se doreste a deveni o zona cu circuit inchis”. Asa cum si o parte din riverani cu salupe sustin si chiar au si agresat chiar si jurnalisti cu “ce cautati pe lac – care este al riveranilor” (vezi Stiri din 2017 etc.)
2) diferite segmentari / estimari  / trenduri si alte detalii asociate – au fost realizate la (de) membri/parteneri ai Fundatiei Snagov in ultimii 10 ani, in diferite contexte.

1a) PEȘTE >  Pestele din lacul Snagov a reprezentat principala resursa de hrană a comunității locale cât și principala ofertă comercială. Astfel încât localnicii vindeau pește din lacul Snagov atât în București cât și vecinatăți (până chiar în Buzău). Peștele viu (pt. o bună conservare) era transportat cu căruțe cu straturi din gheață și stuf – papură (ghețăriile funcționând chiar până la început de august). Peștele uscat (+afumat) reprezenta soluția de stocare pe termen mediu-lung.

Arheologii au găsit “greutăți” folosite pentru plasele pescarilor …

Prin 178x ar fi fost aduși pe lacul Snagov (în actualul Tâncăbești – de către grecul Filitis) câteva familii de pescari lipoveni – pentru a face agricultură. Însă aceștia nu au performat și abandonați – s-au reapucat de pescuit. În timp s-au mutat în Ghermănești și apoi la Dobroșești (Snagov sat) – pentru conditii mai bune pentru pescuit. In cultura locala au adus elemente de port, de decorare a caselor (+ anumite nuante de albastru si verde la soclu si lemnarie) si de limbaj specific.

Până prin 1863, pescuitul era controlat (permisiune / taxă = zeciuală + alte sarcini) în special de grecii de pe insula Snagov. După secularizare a putut re-înfloriri comerțul local.

Alexandru Odobescu prin 1874 în “Câteva ore la Snagov” (din Kynegeticos) confirmă că deja exista un renume al Snagovului pentru “plătica și racii” de la Snagov.

Între 1906-1912, Grigore Antipa include în tratatul de pescuit (publicat în 1916) specificul pescuitului de la Snagov. Și există și câteva desene și chiar poze interesante.

Prin 1918 a apărut și primul năvod local. Și pentru că cererea și renumele au crescut, astfel că în 1952 existau două năvoade cu echipaj local de circa 8-12 pescari (vezi familia Laiță).

Comuniștii au naționalizat (1952) năvoadele (întreaga dotare – organizare) și păstrat echipajele sub forma de angajați. Din aceste “noi” inceputuri exista si 2 carti postale color – extrem de relevante pentru detaliile specifice pe care le contin.

Între 1952-1986, s-a pescuit comercial cu năvod și echipaje atât locale dar și aduse în unii ani din Deltă cu tot cu echipamente: bărci – năvoade etc.). Operator a fost ICAB (Întreprinderea de Canal – Apă București – care a devenit administrator al lacului Snagov chiar până prin 1996 când a preluat Apa Nova administrarea în București si lacul Snagov a fost preluat de Apele Române).

Pestele din lac era comercializat local (populatie / retea de magazine / retea de restaurante) iar diferenta era comercializata in Bucuresti. Astfel ca exista o oferta locala generoasa si diversificata de peste proaspat.

* Pescuitul sportiv (confirmat) a început prin 192x.  Mihail Sadoveanu spunea ca nu intelege cum Snagovul are o apa cristalina de se vede si la 6 metri adancime – de parca ar fi o apa de munte. Apoi Bratescu Voinești și Panait Istrati au venit de mai multe ori – găzuiți fiind chiar în familiile pescarilor care îi și duceau cu lotcile pe lac dar aveau și rol de ghizi. Pescuitul sportiv a fost bine organizat în perioada comunistă (cu centru pe malul lacului în “Coada Șerpilor” și set de ambarcațiuni, cu puncte marcate de pescuit de-a lungul lacului, cu evidențe – permise – controale).

După încetarea pescuitului comercial, pentru ca cel putin localnicii au si obiceiuri locale (inclusiv religioase) bazate pe consum de peste, pentru ca era cerere – a înflorit braconajul. Aastfel ca in dreptul fiecarui sat (din cele 8+) s-au stabilizat cate 2-3 braconieri …

Astfel ca dupa 1989 nu s-a mai pescuit comercial pe lacul Snagov. A ramas pescuitul sportiv (dar fara organizare / supervizare) si mai ales – braconajul.

Iar 2000, la majoritatea debarcadelor celor 700+ de vile riverane lacului Snagov, se pot observa fire (pripoane) legate de stalpii constructiilor si daca ai cauta in lac, ai gasi in medie o varsa din nylon (de regula abandonata si in care intra si mor inutil o multime de pesti).

Aproape in fiecare localitate (Tancabesti, Ghermanesti, Snagov, Silistea) au tot fost mentionate cazuri de braconaj cu curent electric. Activitate care de reguila omoara tot ce este viu. Iar Politia mentiona prin 2015 ca ajunsese la circa 40 de dosare penale pentru braconaj.

În perioada 1998-2009 s-a mediatizat intens (și disproporționat / greșit) că apa lacului Snagov este infestată și deci că nu ar mai fi comestibil pestii – racii – scoicile si bună nici chiar pentru înot. Demers corelat (de fapt) u interesele imobiliare dar și de eliminare a turimului public (care ar putea vedea și pune în discuție opulența noilor vile și a proprietarilor. Care ar trebui sa fie o mandrie in cazul surselor licite. Astfel ca reactiile negative si opozitia fata de turismul traditional – pe un lac public (si chiar organizarea a unor riverani in jurul ideii de “lac cu circuit inchis” – reprezinta un aspect care tinde sa confirme suspiciuni si necesita analize)

In 2019, nu mai exista pescuit comercial de peste. Pescuitul sportiv exista – teoretic (dar nu are o prezenta tangibila si credibila – local – decat cel mult prin 1-2 concursuri anuale dar cu organizatori externi). Nu exista nici o oferta de meniuri cu peste – nici macar la restaurantele din zona.
În ultimii ani a scăzut foarte mult și cererea-oferta de pește – de la braconieri. (mix de factori: peste mai putin in lac / cerere mai redusa din cauza zvonurilor ca apa lacului este contaminata / peste din import – subventionat / uitarea traditiilor locale / controale mai multe)

>> Cert este ca: Localnicii (noile generații) uită principala resursă și tradiție locală – PEȘTELE > PESCUITUL  …

191x * (via Grigore ANTIPA) * Pescar tradițional pe lacul Snagov * Luntre scobită din stejar / port tradițional al pescarilor din Snagov / fir de borangic / cârlig "bătut" în monedă de argint / detalii relevante despre malurile naturale a lacului Snagov / tehnică unică în România de pescuit ...
195x * Echipaj de pescari năvodari (transformați în angajați - după ce comuniștii le-au confiscat cele 2 năvoade). Portul, sculele de pescuit (adaptate pentru lacul Snagov), denumirile (specifice) folosite (inclusiv toponime) - sunt deosebite și merită o reconsiderare din partea specialiștilor.
Mihail SADOVEANU - pe lacul Snagov la pescuit ... * Inițial a fost găzduit și la Niculae pescarul (lângă Vadul Cailor) și după 195x a primit vilă de la comuniști (în calitate de academician). Citește și "Vrăjitorul de șerpi" etc.
2011 * Tradiții * La "împărțit" cu raci fierți și gătiți în 2 feluri (ciulama și cu mujdei) din lacul Snagov * Deși este post, este "voie" să mănânci raci pentru ca racul ar fi fost (cf. tradiției locale) cel care ar fi scos cuiele mântuitorului din cruce și din aceasta cauză devine și roșu la fierbere...

Fundatia Snagov a colectat detalii despre istoria pescuitului de la Snagov. A (re)creat un atelier (cu set de activitati traditionale) dedicat pescuitului. O mini expozitie cu scule de pescuit – set de imagini – set de descrieri.

* Ajută la postarea + documentarea materialelor colectate (timp de 10+ ani). Contactează Fundatia Snagov pentru detalii ori daca vrei să te implici în acest subiect. Ajută măcar cu comentarii – completări (constructive – pozitive) în comentariile asociate acestei pagini.

>>> Ne propunem sa continuam cu prezentarea celorlalte BENEFICII oferite de lacul Snagov (la un grad de detaliere similar). Ce parere aveti?

Suite de descurajări a Custodelui ANPLS = Fundatia Snagov [articol neterminat]

O selecție limitată de exemple de categorii (căci sunt multe ca numar + și alte categorii ) 

Iar unele cazuri – încă – tot nu considerăm că este prudent a le face publice (căci considerăm că cei vizați ori afectați ar putea relativ ușor să facă mult mai mult rău decât în exemplele enumerate în continuare). Mai ales că am avut experiențe directe în ultimii 10 ani prin care am constatat direct că toate nivelele din stat (pe care contam implicit: autorități de constatare / avocați / procurori / judecători / mass media) pot fi afectați de combinații dintre: uitare, amnezie, inconsecvență – asimetrii de abordări, confundarea victimei cu făptuitorii și chiar și abuzuri.

Exemplu 1: 2010.08.16 > Custozii ANPLS (voluntari – dar totusi reprezentanti ai statului roman) sunt atacați, răsturnați în lac în timp de filmau de pe lac o suită de 3 infracțiuni și 2 contravenții. Despre care discutaseră în prealabil (preventiv) cu 2+ autorități și apoi cu organizatorii nunții făcute la Snagov Club (fata presedintelui Consiliului Judetean Ilfov Cristache Radulescu se marita si Gabriel Oprea – manager Dolce Vita a facut drept cadou un foc de artificii in mijlocul lacului – ariei naturale protejate). Pentru uimirea tuturor somitatilore invitatilor (probabil si de la alte autoritati ale statului dar si de partid PDL). 
Desi am facut si filme si inregistrati audio si repetate adrese scrise, procurorul de la Buftea nici nu ne-a luat o declaratie si a inchis cazul. Desi noi primsem chiar si adrese de la Arme si Munitii Ilfov (ca nu exista autorizatie / de la ANR am primit identificarea ambarcatiunii / cunosteam o parte din faptuitori etc.). Ceva mai multe detalii – aici.

Exemplul 2: Pentru ca nu eliberam “asa cum s-=a cerut” si “cineva” ar fi promis aiurea – un aviz favorabil pentru ceva constructii la margine de lac, mai multe persoane am primit mai multe amenintari verbale de la XY, dar si telefonice si prin SMS de la nr. private. Nici o reactie nu a urmat – desi am informat unele autoritati de forta si apoi am mai mentionat si prin adrese la mai multe autoritati – despre consecintele (iata!) ale neimplicarii si nerezolvarii unor cazuri deja sesizate. Si ca altii (local) doresc si ei sa strice cum au stricat altii inainte de a prelua noi Custodia si acum recurg la amenintari si presiuni.
Semnificatii majore: incurajarea faptuitorilor + mentinerea starii de/cu ilegalitati la Snagov, Dovedirea (infractorilor – de catre autoritati) ca “ne se vor implica” si deci ca pot continua – si face ce vor. Ceea ce au si facut.

Exemplul 3Politia X este solicitata prin apel la 112 pentru a acorda sprjin si a identifica faptuitorii (cf. obligatiilor pe care acestia le au – cf. prevederilor din OG 2/ 2001). Insa Politia X “rezolvă” “problema” prin aplicarea unei amenzi chiar Custodelui ANPLS (pentru ca ar fi abuzat cu apeluri la 112). In fond, in acel an, Custodele a avut doar 2 apeluri la 112. Primul referitor la un caz in care si alte autoritati au dat amenzi pentru o petrecere super zgomotoasa pe malul lacului si pana noaptea tarziu. Al 2-lea caz a fost chiar cel in care am si fost amendati.
Semnificatii majore: incurajarea faptuitorilor + descurajarea cu decredibilizarea Custodelui ANPLS. Pai noi consideram ca este chiar mai mult decat abuz in serviciu … Dar (tot) nu parea sa fie momentul potrivit pentru a si se rezolva cu bine situatiile de la Snagov … 

Exemplul x: 4 atacuri asupra Custodelui ANPLS din partea aceluiasi practicant de fly-board (folosind skyjet-ul). Toate documentate si sesizate in scris. Din care ultimul – in prezenta unei echipe a Jandarmeriei, careia ii este si stricat un echipament de comunicatie (in timpul “demonstratiilor”), Acestia fac si PV de constatare, il si duc la Politie unde fac demersuri pentru atacul unei autoritati. Dar ulterior rezulta ca isi retrag plangerile. Iar in final procurorul de la Buftea aplica doar o amenda de 200 lei (pe legea 61 “tulburarea ordinei publice”) din care cei in cauza platesc in 48 de ore 50% – adica 100 lei.
Semnificatie majora: incurajarea celui in cauza si a tututor celor care practica sporturi nautice motorizate in aria naturala protejata (contract legislatiei in vigoare dar si a Planului de Management aprobat si publicat si in Monitorul oficial). Adica, autoritatile in loc sa ajute Custodele cu identificarea faptuitorului si sa ajute la sanctionare, “intervin” (se interpun / nu dau date de grija “GDPR-ului” astfel incat dupa circa 2 ani, se “raceste” povestea si se “claseaza” …)

“Sugestii” de la directori din Ministerul Mediului de a mai reduce din speciile protejate identificate prin studiile stiintifice.
Adica sa fac o ilegalitate (in raport cu ce au gasit si raportat cercetatorii prin proiectul POS-MEDIU derulat). Santajul sugerat consta in intarzieri ale avizarii documentatiilor depuse (mai ales ca s-a aflat ca am garantat cu un apartament linia de credit necesara continuarii proiectului – si acum plateam la dobanzi pentru intarzierile provocate administrativ).
*** Nici pana in prezent nu am gasit pe cineva interesat de acest subiect (date fiind si personajele in discutie). Mai degraba mi s-a sugerat sa ma gandesc la ce este fezabil si mai exact ca nu exista nici un caz de sesizare – santionare (deci publica si de succes) pe asa caz / ierarhie …
Implicatii: in final, cei din minister tot au “creat” o suita de “pretexte” (pe care le consider cel putin incorecte) pentru a reduce la sub 30% nr. de specii protejate mentinute. Interesati fiind detinatorii de terenuri cu padure de la marginea lacului (care de fapt au preluat ilegal padure acolo – prin omisiunea HCM 864/1952 de catre alte grupuri de functionari).

Suite de geamanduri si semnalizari puse pe lac – vandalizate. Plus tentative de creare de incidente pentru a genera amenzi sau chiar interpretari penale.

Gaurire ambarcatiune
folosita.

Geam spart la masina folosita.

Amenintari repetate cu datul foc la sediu (si aruncarea de lampioane incendiare in curte).

Mai multe demersuri pe la carciumile din localitate (in scopul incurajarii unora din cei care lucrau la negru la facut de debarcadere ilegale – pentru a incerca sa treaca la violente).

Deversări chimice în lacul Snagov – din piscine

Există chiar numeroși riverani ai lacului Snagov – care continuă distrugerea lacului, a biodiversității (habitate – specii). Chiar și în Aria Naturală Protejată “Lacul Snagov”. Și majoritatea sunt și educați (cel putin au diplome in acest sens), ba chiar au și poziții și roluri publice din care susțin că și educă pe … ceilalți. Unii chiar pozează în mari sponsori – binefacatori și lideri / exemple (sociale etc.).

Însa în timp, vecinii (comunitatea locală) sunt cei mai în măsură să vadă comportamente – atitudini – rezulte și să își fundamenteze impresii realiste (despre riverani / autoritati / diferiti localnici – venetici). Există și exemple pozitive, însă în lipsa (timp de zeci de ani) a unor dovezi=demonstrații de verificare – aplicare a cadrului legal, iată că se încurajează + înmulțesc activitățile cu impact negativ (asupra mediului). Din prostie – ignoranță, din trufie – orgolii – ambiții etc.

Concret: în 26.05.2019 (ziua când oamenii mergeau la votul cu miza mare) – iată că un riveran își “spăla” piscina și așa cum se obisnuiește de zeci de “venetici” riverani cu piscine la Snagov – deversează apele murdare și mai ales încărcate cu diferite substanțe chimice, în lacul Snagov. Și chiar în aria naturală protejată – ANPLS. Ceea ce în mod normal necesită cel puțin amendă contravențională (însă custodele a fost eliminat de guvern prin OG 75/2018 și autoritățile care trebuie să vină și să facă legitimarea făptuitorilor și să ia mostre – nu numai că nu au acordat niciodată astfel de asistență, în pofida prevederilor OG 2/2002 si a altor legi – dar continuă să nu fie disponibili în 1-3 ore – corelat cu cât durează și sunt observabile astfel de acțiuni. 

190526 Deversări substanțe chimice (cel puțin - detergenți) în lacul Snagov, chiar în Aria Naturală Protejată Lacul Snagov. Cel mai probabil - de la piscină
190526 Deversări substanțe chimice (cel puțin - detergenți) în lacul Snagov, chiar în Aria Naturală Protejată Lacul Snagov. Cel mai probabil - de la piscină
Ieșire la lacul Snagov (Snagov sat - str. Socului - care a fost și trebuie să redevină o ieșire publică, a întregii comunități / căci acum sunt montate porți metalice și uneori și un lacăt). Dar prin abuzul câtorva din vecinatăți - nu mai este accesibilă locuitorilor Snagovului (așa cum mai sunt câteva cazuri - cel puțin câte unul în fiecare din satele riverane lacului). Putem observa și câteva ambarcațiuni
Există și câteva aspecte pozitive asociate: 1) în zona malului - se păstrează vegetația ripariană sălbatică - naturală 2) puntea de trecere prin stuf are niște panouri cu plasă care permit trecerea luminii (și deci afectează și mai puțin plantele acvatice) 3) plantele din lac au fost puțin afectate (se menține și stuful). Nu știm: a) dacă malul este betonat b) debarcaderul dacă are piloni metalici sau din lemn c) de fapt - cine - gestioneaza aceasta iesire + documentele: avize aferente - necesare

Iar localnicii își mențin supărările pe “venetici” și pentru alte fapte (distrugeri) a ceea ce comunitatea a păstrat timp de secole, precum:
1) aruncarea gazonului taiat si a cracilor de la copacii curatati precum si a frunzelor (toamna) – direct in lac;
2) stropiri cu diferite substante chimice pe proprietatile riverane (dar chiar si pe lac – si chiar si cu RoundUp – pentru a reduce din lotusul indian care le incurca eliicile salupelor
3) vârșe și pripoane ținute permanent în lac (legate de debarcaderele – majoritatea ilegale) și în care mai mult mor (de foame ori sufocate) precum: pești, raci, țestoase, șerpi, broaște (căci verificarea acestora se face chiar și la câteva săptămâni ) . Aceste activități fiind de fapt braconaj (inclusiv în perioada de prohibiție).
4) dacă până în 1989, lacul furniza pește proaspăt comunității locale – în prezent resursele lacului și pădurii nu mai sunt accesibile localnicilor. Iar cei care beneficiază de ele dar și cei care le gestionează – mai degrabă sunt parte a problemelor (dacă ne uitam la rezultele finale)
5) localnicii au mâncat pește – raci – scoici etc. + făcut baie în lacul Snagov dintotdeanuna. Distrugerile și limitările au apărut doar în ultimele decenii, odată cu noii veniți (venetici – riverani +autoritățile care nu fac ce trebuie).

* De fapt sesizarea acestei deversări  (+ poze) au fost făcute exact de oameni din comunitatea locală – care apoi au contactat Fundatia Snagov (care a fost 10+ ani Custode ANPLS și este cunoscut pentru numeroasele incidente și fricțiuni avute – în eforturile de a reduce din distrugerile de patrimoniu natural).
Poate este relevant (pentru a întelege mai bine contextul) că una din autoritățile contactate de Fundatia Snagov a întrebat “în ce calitate” (adică: “păi nu mai ești Custode și deci fie “ce te bagi” – fie “ce te mai interesează” – fie “nu ți-e de ajuns ce ai pățit și când erai Custode – iar acum nu îți dai seama ce ai putea pățit?”). Altă autoritate nu a răspuns. Iar Garda de Mediu nu mai are pagina de site accesibila ori nr. de telefon de urgenta (cel puțin în 26.05 am căutat de circa 4 ori, într-un timp total de circa 40 minute)

Concluzii:
1) Guvernul, prin Ministerul Mediului (via OG 75/2018) a eliminat custozii voluntari. Pentru că (s-a spus că) se opuneau investițiilor etc. (în realitate a modificărilor fără acte – avize – deci  ilegale din ariile naturale protejate – prin distrugerea si micșorarea acestora, prin activități care distrug speciile existente, protejate etc).  Și în schimb (si timp de 9+ luni) nu a alocat – făcut #NIMIC.  Este inutil a aminti ca nici una din obligațiile pe care le avea statul român prin Convențiile de Custodie existente – nu au fost îndeplinite (cel putin la Snagov și timp de 10 ani!). Deci distrugi ceva funcțional, care nu costă nimic statul român și “ajuți” doar cu controale (cu rol de intimidare), șicanări și nerezolvarea nici a cazurilor de atac direct a custozilor (care sunt de fapt reprezentanții statului român)
2) riverani – venetici, continuă să distrugă lacul, biodiversitatea și cumulează o mulțime de nereguli (de către majoritatea covârșitoare a acestora – ceea ce este foarte ușor și rapid de confirmat prin control pe teren – de care se feresc autoritățile, pentru că pot “deranja”) si in contextul social curent (corupție generalizată) – însăși locurile de muncă a unor functionari – pot fi amenințate
3) (în fapt) blochezi accesul comunității la lac (pe la ieșirile publice) iar acolo unde mai există câte ceva, sunt “ale nimănui” din punct de vedere juridic și legal
4) Primăria Snagov deversează direct și ilegal în lacul Snagov ape uzate (și chiar prin proiectul prin care cu fonduri UE își propunea să ecologizeze lacul Snagov – vezi cel puțin deversările de la Debarcaderul Central din Snagov sat)
5) parte din autoritățile abilitate, (în 10 ani) – chiar au avut in general comportamente prin care au fost parte activă a problemelor (cu impact puternic negativ asupra conservării patrimoniului natural protejat). Și putem dovedi cu parte din 1000+ adrese (majoritatea înregistrate)
6) detergenții (vizibili în poze) – sunt observabili 1-3 ore (iar dacă făptuitorii fac și ceva ture cu skijetul – ceea ce este o altă contravenție – chiar mai puțin)
7) Planul de Management al ANPLS (MO 318bis/18.05.2016) are prevederi detaliate si clare, masuri si sanctiuni. Dar timp de mai multi ani nu au ajutat autoritatile de forta cu legitimarea faptuitorilor (in ciuda obligatiilor din OG 2/2001). Astfel ca nu s-a putut aplica sanctiuni. Sau alte 2-4 “metode” de “limitare” a demersurilor Custodelui ANPLS

Estimare: Snagovul are circa 16 km lungime, deci 32+ km cu maluri. Circa 700+ vile. Si cam 1:7 vile are piscina. Deci avem 100+ piscine. Cu marimi de 5x4x2 … 20x15x2, deci 40-600mc (retinem o medie de 120 mc. Din care majoritatea preiau si deverseaza apa din/in lac, de mai multe ori in fiecare an (3-5 ori). Deci 100+ X 120mc X (3-5 ori) => 36.000 – 60.000 mc/an

# Se va menține o divizare locală și tensiune în comunitate și cât timp noii veniți în Zona Snagov, au o abordare / atitudine / comportamente și fapte care sunt opuse culturii comunitații locale. Care utilizau lacul sustenabil de secole și erau chiar mândrii și de suita de vile și infrastructura de turism cu capacitate de 30.000+ turiști de zi realizate în ultimii 80 de ani etc. (care în ultimii 30 de ani – a fost dezmembrată și transformată în turnuri imobiliare).

Exemple de piscine unde ar trebui re-confirmat și garantat managementul apelor (preluare / deversare / ciclcuri anuale / substanțe chimice folosite etc.). De fapt toate 100+ piscine din locațiile riverane lacului – ar trebui verificate.

Complex Astoria piscina (poza din internet)
Vila 23 piscina (poza din internet)
Dolce Vita piscina (poza din internet)
Piscina risc deversare in lac

>> Au fost identificate circa 40 de modalități prin care omul face rău biodiversității în Zona Snagov (lac + păduri). E nevoie de implicarea statului pentru stoparea/limitarea acestora si apoi pentru proiecte de refacere.

>> Vă invităm să comentați în josul acestei pagini și să dați și diferite alte exemple legate de fapte și activități care distrug patrimoniul natural, respectiv necesită soluționare (și) cu implicarea reală a autorităților abilitate. Cel puțin pentru a le face vizibile și astfel să se adauge o presiune publică (în scopul – că totuși – vizibile – încep să fie rezolvate).

Mai multe detalii la: [email protected]  / Tel: 0720 762468

Specii invazive în Zona Snagov (nordul Ilfovului)

UE derulează un nou program INVALIS care are ca obiective – un management mai bun al speciilor invazive din UE (deci și din Romania). Căci după 20+ ani, UE este la această etapă / nivel …

Etapa logică după cele 2 (principale) etape anterioare, pe care România ar fi trebuit să le parcurgă complet și corect (și nu mai mult bifate “cumva” cât să “semene” a ceea ce trebuia să fie in mod “cinstit” …) :
1) 2007-2013: stabilirea rețelei de arii naturale protejate (fundamentare – inventarieri etc.). Și pe măsură ce se finalizau (+aprobau) Planurile de Management aferente, să înceapă derularea programelor (tot – majoritar – cu bani UE) de conservare > reabilitate – refacere de habitate / specii;
2) 2013-2015: (prima) raportare a stării de conservare la nivel de specii (protejate), habitate etc. Raportare care s-a “completat” cu ceva simulări software care să “completeze” lipsă + inconsistență de date (lipsă / inconsistente / incompatibile / nedigitizate / necentralizabile etc.)

* Astfel încât dacă etapele anterioare ar fi fost parcuse corect si complet, puteam (cu adevărat) să ajungem la nivelul curent de preocupări în UE: speciile invazive. Așa că în lipsă (..) suntem din nou în situația de a improviza. Și printre implicații (..)  sunt și lipsa (la întâlniri – discuții – cu date relevante) a reprezentanților principalelor instituții / autorități de mediu din România (Minister – Biodiversitate / ANANPL / ANPM / Garda de Mediu / etc.). 
Dar și derularea de demersuri “paralele” (chiar cu iz greșit  concuren’ial) – în locul unor abordări integrativ-cumulative.

# În acest context, devine (și) mai meritoriu demersul ADRBI în a atrage- motiva – completa cu specialiști – date – sinteze – concluzii – priorități, cât să reconstituie un fel de sinteză a situației curente și apoi să compileze un set coerent + relevant de măsuri care să integreze și specificul – stadiul din România.

Căci dacă nu pare posibil un demers “top-down” (cu datele care ar fi trebuit să existe cel puțin din 2007-prezent) – decât nimic pentru România din și prin acest proiect INVALIS – poate este mai bine să rezule un ceva (chiar mai mic si mai punctual) dintr-o abordare “bottom-up” generat de (mai) puținii care se implică constructiv în proiect.

+++
Ca evidențe despre speciile invazive (..) există câteva demersuri (mai relevante) și evidențe (încă necorelate):

1994 s-a înființat IUCN > ISSG (Grupul Specialiștilor în Specii Invazive) în cadrul SSC (Species Survival Commision)

Lista (de alertă) a speciilor de plante.

Baze de Date:
SMDRSI – Sistem de Monitorizare şi Detectare Rapidă a Speciilor Invazive (www.specii-invazive.ro)
(alte) Programe în acest sens (..): GIANTALIEN, EPIDEMIE, ALARM, BALLAST, DAISIE, SEBI, GISP

EASIN = European Alien Species Information Network
14000+ specii / 22 parteneri

* Regulamentul (UE) Nr. 1143/2014 al Parlamentului European şi al  Consiliului din 22 octombrie 2014 privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive, care a devenit  obligatoriu pentru toate statele membre cu începere din 1 ianuarie 2015.

În România, un demers (început) relevant este reprezentat de: “Invadatori vegetali în România” – Paulina ANASTASIU, Gavril NEGREAN / edidura Universitatii Bucuresti, 2007 

> În Ilfov mai sunt cunoscute în Zona Snagov circa 50 de specii vegetale invazive (detalii: Paulina ANASTASIU / Fundatia Snagov).

De exemplu, pe lacul Snagov, comportament agresiv – invaziv o are Nelumbo nucifera (lotusul indian), care a ajuns la 10+ hectare din suprafața lacului de circa 600 ha, afectând și habitatele / speciile din Aria Naturală Protejată Lacul Snagov.
Însă, “popular” și “la modă” (chiar Europeană) poate vor fi prioritățile vor fi canalizate pe specii precum:
Ambrosia artemisiifolia / Vița canadiană (Parthenocissus inserta), Salcâm (Robinia pseudoacacia) etc.

+++
În 2020 s-au mai adaugat urmatoarele resurse (publicatii):
A] Management in Romania:
a1) site-ul principal: www.invazive.ccmesi.ro  > Publicatii
      Lista plante invazive din Romania  > (Nelumbo nucifera la Pozitia 89)
      http://invazive.ccmesi.ro/workshop-regional-bucuresti-ilfov //
a2) Lista speciilor invasive de interes pentru UE: top 20 (din care la Snagov avem 2: Lepomis gibbosus (bibanul soare), Ondatra zibethicus (bizamul)
a3) Plante adventive din Romania (..)
a4) Amaranthus retroflexus (știrul) / Ambrosia artemisiifolia (vezi lista detalii)
a5) Specii invazive din Romania / Specii non-native de pesti introduce in Romania /
a6) Cartarea (harti de distributie) pentru Speciile invasive >>  http://invazive.ccmesi.ro/actiuni/inventariere/


Propunem + invităm delegația programului INVALIS ca în una din următoarele întâlniri să includă – viziteze Zona Snagov (ILFOV) care conține 2 arii naturale protejate, 4200+ specii, 4 habitate principale, 311+ specii protejate + rare + amenințate. Și 50+ plante invazive. Dar și 10+ specii de faună (potențial) invazive. Ar putea fi instructiv + pragmatic organizarea unui circuit pe lac si prin pădurile riverane. În “regăsirea” căutarea a cel puțin 10 specii invazive.

Greșeli frecvente (de poziționare) – în multe abordări publice (legate de speciile invazive):
1) “că există specia X Y” în zona  Z … Sau în oraș în parcul cutare …
Păi discuția ar trebui poziționată dpdv al habitatului natural (implicit) specific (normal – natural) într-o anumită zonă geografică [=ca set de specii – care definesc acel habitat]. Și abia apoi de discutat ce (și în ce bază) oamenii hotărăsc să dea diferite (noi) destinații unor zone. Inclusiv “verzi”. În sensul că este foarte mare diferență între extrema prin care se decide conservare (arie naturală protejată) față de extrema prin care se decide chiar realizarea unor zone cu habitate (ca set de specii) total diferit de cele din România (căci deja tehnologia permite). 
Astfel ca a pune in discutie doar o specie (fara context si viziune/misiune asumata pe termen lung – este penibil + inutil + nerelevant).
2) Re “măsuri salvatoare” prezentate frecvent: Ex: “bariere articificiale” / “intervenții mecanice” / “mulcirea” etc. Păi toate acestea actionează sistemic (adică afectează întreg habitatul – toate speciile și nu doar pe cele considerate invazive). Sunt cel puțin absurde astfel de discuții derulate de nespecialiști (adevărați).
 3) Exemple ciudate (greșite) prezentate ca exemple pozitive: a) a speria – îndepărta rața albă ori roșie cu explozii cu propan! (ceea ce sperie și alte specii etc.) b) // eliminarea cu motocoase acvatice a tuturor plantelor + fără supervizarea specialiștilor (cu justificarea de a incerca limitarea Nelumbo nucifera; dar astfel vor fi taiate = amenintate si specii protejate + rare: Nuphar lutea, Nymphaea alba etc. 

Un exemplu pozitiv în Ilfov este cel al deciziei Consiliului Județean Ilfov de a utiliza în trei comune din nordul Ilfovului (Ciolpani – Snagov – Gruiu) a dezinsecțiilor (limitarea țânțarilor) prin utilizare de soluții eco (“inamici naturali” – larvicid) Vectobac . Acesta ar merita prezentat chiar ca studiu de caz de succes în Ilfov. Schimbare realizata dupa 2 ani de sesizari ale Custodelui ANPLS (Fundatia Snagov) caci se utilizau substante care distrugeau toate insectele, Serviciul Județean de Dezinsecție și Ecologizare Mediu Ilfov (SJDEM Ilfov) a primit finantare si acordul de a trece la utilizarea Vectobac.

În Ilfov au existat și exemple negative: crapii chinezești introduși în lacul Snagov prin 198x și (se pare) chiar și în 2018.

Ar fi interesant de derulat măcar un mini-program pilot de re-evaluare a reglajelor naturale (în prezent – aproape dispărute) prin: a) lilieci (pot consuma intre 300-3000 de țânțari/noapte) și există 13 specii la Snagov b) libelule (dragon – flies) și există 8+ specii la Snagov etc.

Prioritizare:  păi inainte de a ajunge la nivelul/problema speciilor invazive (care poate au o pondere de sub 7% in contextul actual în Zona Snagov, unde mai prioritara este stoparea distrugerii de habitate) – este cel de asigurare a finantarii pentru Planurile de Management al ANP – deja publicate și în MO și deci asumate oficial. Păi și conform principiului PARETO, ar trebui să “put first thing first” și apoi să ajungem și la specii invazive. Sau (ok) considerăm partea de prevenție, dar (re)transmitem (ca poziționare) – prioritatea (finanțării) implementării Planurilor de Management

EXEMPLE generice de motivare în comunități – pentru ca aceștia să contribuie la reducerea – limitarea – eliminarea unor specii:
1) în anii 195x se dadeau (la schimb) cartușe cu alice – contra picioare de cioară (împușcate);
2) copii ar putea primi o minge de fotbal sau ceva legat de “lumea IT + educațional), pentru:  a) 200 gândaci de Colorado b) tăierea a xxx plante invazive c) etc.
3) o echipă / clasă / școală – adoptă o zonă (naturală) și asigură că un set de specii invazive (ex: 3-10 din cele găsite în zonă) – nu mai apar (sau sunt periodic distruse)
4) team building-uri la care în loc de “caută comoara” – cauți specia invazivă …

Crapi chinezești introduși și în lacul Snagov. Însă aceștia mănâcă doar în captivitate (de foame - în lipsa alternativelor) plantele invazive. Dar in libertate (in lac), va manca in diferite luni ale anului - din plantele bune (de protejat).
"Is this one a flower or a weed? I'm not sure whether to admire it or not."
Cum ajung sa arate habitatele Zonei Snagov (fundul lacului, zona cu stuf de la mal si mai ales zona de protectie de 5 m de la mal - unde trebuie mentinut habitatul natural, riparian - asa cum prevede si legislatia)
Sistemele naturale trebuie considerate in totalitatea interdependentelor lor. Si nu doar dupa "mode" si finantari oportuniste: acum ajutam punctual o specie si apoi ucidem punctual o alta (declarata invaziva). Si sunt si multe alte greseli frecvente promovate de nespecialisti ...

Exemple concrete – din Zona Snagov:
1) 3-4 tipuri de ecologizari …
2) refaceri punctuale de habitate …
3) mini-pilot de eliminare Nelumbo nucifera. Cresterea in iazuri (studiu de inmultire a unor specii de plante acvatice, specifice si necesare in lanturile trofice)
4) pregatiri de mini proiecte (lilieci, berze etc.)

Pentru mai multe detalii + colaborări, vă invităm să ne contactați direct: tel 0720 762 468 /  [email protected]

Tăieri de pădure – impact asupra biodiversității la Snagov

In Zona Snagov (lac + paduri riverane) exista 311+ specii protejate, rare si amenintate, in 1200+ inventariate si cu o estimare de 4200+ specii, in 4 habitate principale. Exista si doua arii naturale protejate (L5/2000 cu un total de 150 ha) dar si Rezervatia Naturala Complexa Snagov cu 1147,70 ha (HCM 864/1952). Exista documentatie avizata de Academia Romana, depusa la Ministerul Mediului – pentru extinderea zonei protejate pe tot lacul si padurile riverane (2080 ha).

Dupa 2010 (si pana in prezent: 2019), se tot fac taieri de padure in zona. Cu zone de “taiere la ras”, “rariri” dar mai ales preluarea exemplarelor seculare (ai caror trunchiuri se vand cu multe mii de euro in strainatate).

Lacul Snagov are legatura cu fosta mare Sarmatica si reprezinta o continuitate ca zona umeda pentru habitate si specii.

Intreaga zona are o retea de vai – toate cu “scurgere” catre lacul Snagov. Astfel ca mai ales in padurile ramase, exista multe locuri in care se formeaza balti temporare sau raman cu apa – chiar tot anul. Ceea ce este extrem de important ca locuri de inmultire, hranire, supravietuire – pentru un set larg de specii aflate in interdependente ecologice.

Dar iata ca odata cu taierile de padure si mai ales raririle facute, scade nivelul de umiditate si creste nivelul de luminozitate si circulatie a aerului (vantului). 

In primavara anului 2018 s-a redus la sub 50% nivelul umiditatii (si a nr. de balti temporare iar in cele permanente, apa s-a redus cu 33%).
Iar in primavara anului 2019, s-a mai redus la jumatate nivelul umiditatii. Astfel ca nu mai sunt balti temporare cu apa (primavara – cum existau mereu) si mare parte din baltile permanente – nu mai au apa (si probabil ca in 2019, plantele specifice ar putea dispare.
Este foarte trist sa stii (sa ai poze) in zone in care erau sute de broaste si cu ponta depusa – vizibila la fiecare 1-1,5 metri pe suprafata baltilor, iar in prezent sa nu mai existe deloc apa si abia daca mai intalnesti printre frunzele uscate cate 2-3 broaste derutate.

Sunt afectate: plante (asocierile specifice – existente), insecte, amfibieni (broaste), reptile (serpi), pasari, mamifere.

O categorie aparte o reprezinta ciupercile. In zona monitorizata (linia 1 – Snagov sat), au fost raportate 62 de specii in 2015, intr-un perimetru de circa 400 x 600 ml. Cu peste 800 de exemplare vazute intr-o singura parcurgere (sinuoasa) cu o lungime de circa 3 km. 
In urmatorii ani (cu si datorita taierilor atat de copaci cat si a tuturor lastarilor – arbustilor sub 5 metri), aparitia ciupercilor s-a redus la sub 20% (in 2018).

SOLUTII  / REMEDII:  poate ajuta mult (și costă puțin):
1) săparea (escavarea) unui set de gropi – șanturi mai adânci (1,5m) la minim 200 m una de alta.
Dar pentru ața ceva, Romsilva ar trebui să accepte că pădurea înseamnă și altceva decât o exploatare forestieră (unde – și când face re-plantări) pune (după ‘rețetă’) doar 3-5 specii “economice”, astfel că toate celelalte specii sunt “tolerate” dar neimportante pt. Romsilva.
Iar a accepta (recunoaște) că există și specii protejate – ar putea însemna atât o responsabilitate suplimentară, dar și “riscuri” și mai ales costuri suplimentare.
2) stabilirea (de urgenta) a unor zone de padure (cu balti temporare si permanente) ca zona de conservare stricta (adica nu se mai taie nimic acolo, nu se iau nici lemnele putrezite, nu se intra nici cu cainii lasati liberi din lesa etc.
3) actiuni de informare – constientizare in comunitate si mai ales derulare de corespondente si obtinere de luari la cunostiinta si asumari de neinterventie (modificare) din partea reprezentantilor autoritatilor (care de regula actioneaza de mult timp ca parte a problemelor)
4) documentarea si introducerea acestor resurse in atractiile Zonei turistice Snagov (ca modalitate de formare – consolidare a unor noi asteptari – identitati – utilizari – raporturi)

Referinte:
1) Raport de monitorizare – Ciuperci, 2015
2) Monitorizari anuale facute de cercetatori (de la Antipa, Facultatea de Biologie, Custodele ANPLS – Fundatia Snagov)

Post Scriptum: 
Odata, se cultiva empatia pentru vietatile mici (sabatice): “Din lumea celor care nu cuvântă” – Emil Garleanu.

Iar (adevaratii) localnici (via traditie) – reprosau in calitate de adulti, copiilor daca si cand deranjau sau mai omoroau cate o vietate salbatica.
 
In prezent, localnici sau “venetici” = sunt cam la fel de ignoranti despre ce (mai) exista la Snagov pe parte de biodiversitate. La declinarea “originii” sau locatiei proprietatii (=Snagov), doar se rigidizeaza putin si apoi tac cu pretins subinteles si superioritate – care de fapt acopera o profunda ignoranta.
 
Intre timp – habitatele si speciile dispar din si prin prostie – ignoranta – indiferenta – goliciune umana …

Lacul Snagov: Suprafața se reduce ?

Lacul Snagov: Suprafața se reduce ?

Cadastre pentru Zona Snagov s-au facut periodic – chiar și în perioada comunistă. Pentru păduri, lac, localități, proprietați. Inclusiv orto-foto-planuri. Chiar și hărti militare (deci detaliate – cu erori reduse). Mai ales pentru Snagov, unde erau și obiective considerate speciale.
Și suprafețele au tot fost prezentate și în PUG-urile succesive ale localităților riverane: Comunele Snagov, Gruiu, Ciolpani.

În ultimii 30 de ani, tehnologia a permis creșterea reducerea erorilor de măsurare (via satelit – scăzând chiar și la sub 20cm). Astfel dacă totalul suprafețelor este constantă, în timp ar trebui să varieze (dar justificat) doar încadrarile (între categorii: apă, pământ, pădure etc.).

Interesant este ca în locul creșterii transparenței la nivel de autorități, acestea oferă scuze/explicații … cum că au luat foc arhive, că nu se știe cine mai deține  – ce date etc. Și deși au apărut și noi obligații legale explicite – mai ales în raport cu datele de interes public (ex: L544/2001), aceste date – de fapt – nu mai sunt deloc disponibile.

Ceea ce te îndreptățește să iei în considerare zvonurile și cele câteva cazuri cunoscute direct – în care (ca “regulă”), terenurile riverane tot “intră în lac”. Aspect care se corelează cu “moda” riveranilor de a crește terenul spre lac prin punerea peste stuf (și zona cu apă mică) a molozului și gunoaielor provenite din construcțiile vechi, plus pământul escavat de la noua vilă și chiar pământ adus din sat (amonte). Apoi acei 2-4-7 metri de “intrare în lac” se pot înmulți cu lățimea terenului la lac. Și cei 60-200+ metri pătrați, pot fi înmulțiți cu 50-300 Euro/mp pentru a estima “câștigul”. Plus economia din neplata transportului molozului și pământului escavat la locurile stabilite de Primarie (Primărie din care – am înțeles că de fapt se “sugerau” astfel de “soluții”). Și astfel (în timp) se rezolva și “problema” creată de la început (chiar de la Primărie) – care pusese (=”greșise”) cu limita dinspre lac … (când “intrase” în lac). Dar (nu-i asa?) – Primăria doar facuse o profeție care sa auto-îndeplinit … (și atunci nu merită și acest oracol – o ceva … ofrandă? Din cele câteva mii de euro – cât face terenul suplimentar rezultat prin intrarea în lac?)
* De unde și întrebarea (îndreptățită) – în ultimii 20-30 de ani… – oare cu cât s-a micsoșrat lacul Snagov, în urma “intrarii” proprietăților riveranilor în … lac (domeniu public)?

Și pentru că s-au înmulțit astfel de cazuri până la a deveni noua regulă, devine necesar (..) a nu se mai putea regăsi public – elemente de comparație… 

Și chiar dacă UE a dat special bani pentru cadastre (chiar 1 miliard de Euro și chiar condiționa astfel și alte finanțări) și desi s-a anunțat chiar și că prioritate o au arii protejate, lacuri, păduri – iată că nu pare să fi rezultat nimic oficial pentru zona Snagov (lac, pădure, arii protejate).
Notă: Când Fundația Snagov insistase pe prioritizarea și finanțarea cadastrului lacului Snagov, unele autorități au informat că s-ar fi făcut (finanțat) așa demers și să nu continuăm pentru a nu se risca dubla finanțare …

În prezent constatăm (din corespondențe) că OCPI Ilfov, nu mai reușește să furnizeze nicio astfel de informație.
Deși informațiile mai vechi (încă) sunt ușor accesibile, probabil că dacă recunoaște ceva competență / responsabilitate legate de astfel de info, ar risca ulterior să fie nevoită să clarifice și orice întrebări mai punctuale / detaliate … Și (astfel) rezultă că îi este mai bine să nu înțeleagă întrebările / să nu considere că are – poate da astfel de info …

Concluzii:
1) OCPI nu mai stie suprafata lacului Snagov … (dupa ce a înscris mulțime de titluri de proprietate / documentații – care “intrau în lac”). Și oare – avea și ceva obligații să se (auto) sesizeze?
2) OCPI nu știe nici suprafața pădurilor din zona. Iar Romsilva nu știe nici totaluri per pădure privată față de pădure de stat (mai ales că până în 1989 era numai pădure de stat și mare parte – întro rezervație naturală – vezi HCM 894/1952);
3) OCPI (și nici alte autorități) nu stiu suprafața exactă a celor 2 arii naturale protejate “Lacul Snagov” și “Padurea Snagov” (despre care – de fapt – nu mai regăsesc nici informații despre modul și fundamentarea înființări acestora – “amnezie” corelata si cu pierderea suprafetei de 1147,70 ha din rezervația înființată prin HCM 894/1952 – iar din diferanță generată de aceste 2 “amnezii” rezultă o miză  imobiliară de peste 900 ha de pădure riverană lacului Snagov … )
4) dar nici alte autorități sugerează că nu mai au date “clare” și nu vor să comunice valorile cu care lucrează în prezent (pentru a putea să ia deciziile curente). Și nici nu par preocupate de o astfel de situație;
5) absolut nicio autoritate nu mai are obiceiul să comunice în forma “suprafața A este de xx hectare în baza ultimei măsurători făcute de autoritatea B în data C – citate din documentul – sursa D”;
6) dar la puneri în posesii, litigii, diferite PUZ-uri și PUD-uri (deci la abordarea de la mic la mare) aceste autorități sunt foarte sigure pe ce date utilizează și mereu continuă să “înghesuie” pe cei mai săraci și în special patrimoniul de stat (mai ales sub forma de terenuri publice, păduri, lacuri, arii naturale protejate).

EXERCIȚIU: Citiți cerea de mai jos și apoi răspunsul OCPI Ilfov.
Oare seamană cu o situație de la școală când profesorul (de exemplu) de istorie întrebă de anul bătăliei de la Podul Înalt și elevul răspunde cu ceva de la muzică? (dar dorește măcar nota 5, căci consideră că totuși a răspuns … ceva și mai ales în termenul de 30 de zile?)… 
Deci, care ar fi problema? Așa că  … “altă întrebare”

Adresa de revenire către OCPI Ilfov ar trebui să fie de forma:

Revenim referitor la solicitarea noastră cu nr. 1084E/06.12.2018 la care ați răspuns cu adresa nr. 24384C din 17.12.2018. Noi nu considerăm satisfăcător răspunsul primit. Dacă dvs. nu aveți aceste date – vă solicităm să ne directionați către autoritatea / sursele publice disponibile în România (și care vă sunt și dvs. necesare, chiar critice pentru activitatea curentă, ex: PUG-uri, verificați de corectitudine a vecintăților – limitelor  etc.).

A) Vă rugăm să ne informați dacă OCPI nu are competența / capacitatea setul de date necesare + metode + programe – competențe) ca în cadrul județului Ilfov, să determine și să comunice suprafața curentă pentru:
a1) lacul Snagov;
a2) ariile naturale protejate existente (în special: “Lacul Snagov” și “Pădurea Snagov”);
a3) păduri (în special din zona Snagov – trupurile de pădure, riverane lacului Snagov);

B) Vă rugăm să ne precizați dacă OCPI la înregistrarea documentațiilor de cadastru (cu ocaziile: vânzări / cumpărări / moșteniri etc.) efectuează verificări;
b1) OCPI reactionează (și cum) în cazurile în care eventuale noi noi cadastre “intră” (se suprapun) peste suprafețe de păduri, lacuri, arii naturale protejate (domeniu public)?
b2) OCPI a avut astfel de cazuri (sau nu au apărut niciodată)? Și dacă da, cam câte? (dați măcar o estimare pe orice interval de timp mai mare de 6 luni);
b3) în zona Snagov (comunele Snagov, Gruiu, Ciolpani) a avut cazuri de suprapuneri?
Răspundeți măcar la una dintre următoarele 3: 1) câte în ultimul an 2) câte în ultimii 5 ani 3) câte în ultimii 10 ani;

C) În opinia dvs. (dacă sustineți că nu ați avea date despre suprafața lacului Snagov, a celor 2 arii naturale protejate, a pădurilor riverane): CINE, CÂND și CUM ar avea aceste date (în România) și CÂND le-a actualizat ultima dată, respectiv când le va re-actualiza?
Din granturile din ultimii 15 ani, ce s-a realizat (concret) în Ilfov pentru astfel de terenuri (publice)?

Note:
1) Google Earth are date istorice interesante (gratuite și publice – din 2000) și contra cost poate oferi date cu rezoluție (eroare) mai bună. Se poate face digitizare (pe astfel de surse sau ortofotoplanuri din arhiva).
Diferențele de suprafețe estimate în prezent de noi, sunt foarte mari (și nu avem resursele, competența și credibilitatea dvs. = OCPI).
Dar considerăm că este un subiect de interes public și există motive temeinice de îngrijorare
2) Considerăm că solicitarea noastră este de interes public, despre date publice – motiv pentru care corespondența rezultată are caracter public;

Open chat
Concret: CUM putem - ajuta?