ANANP – la 17 luni, fără rezultate. Dar lucrează la un nou formular de contract cu partenerii (inclusiv ONG-uri) – pentru a reface rețeaua pe care anterior a masacrat-o

ANANP = Agentia Nationala pentru Ariile Naturale Protejate

Se pare ca dupa circa 17 luni de la (deja) celebra OUG 75/2018 (18 august) prin care au fost eliminate toate ONG-urile (≈160) din calitatea de Custozi/Administratori – unde faceau munca in beneficiul Romaniei – gratuit) – se cam ajunge in aceeasi situatie.
Ce s-a schimbat? Cine – ce a pierdut / castigat? Au disparut rapoarte relevante iar din raportul pe 2018 rezulta circa 22 de contracte atribuite si alte circa 12-20 proprii.  Comparativ cu cel putin 160 de arii – custozi eliminati – care puteau (fiecare) sa initieze cel putin cate un contract.

Opiniile unui ONG, Fundatia Snagov – custode (voluntar) de arie naturala protejata “Lacul Snagov” cu experienta de 10+ ani. Invitam cititorii si specilistii sa sustina / critice / comenteze / completeze – cele prezentate. Poate (doar asa) se mai intareste o relevanta. Sau confirma ca aceste subiecte .. nu mai conteaza (deloc).

1) Au trecut 17 luni si promisiunile – profetiile legate de ANANP, nu s-au materializat: in principal pentru ca nu a primit buget (decizie politica). Asa cum din 2007, nu s-au dat banii necesari pentru o reala administrare si conservare a retelei ariilor naturale Protejate din Romania. Cum nu s-au dat nici banii (cu rol de compensare) a celor care au terenuri (paduri) in cadrul acestor arii (si acestia au motive cele mai clare sa fie cei mai suparati pe situatia creata). Si fara o administrare adecvata – nu s-a putut ajunge nici la dorita administrare sustenabila (dupa ceva investitii si dezvoltate de specific local) asa ca nu au putut rezulta nici beneficii – bani, cum era necesar si sperat sa rezulte. Adica doar o blocare multipla cu asteptari dupa … guvern / parlament (politicieni – “miscati” de politicieni si coruptie).

Se poate constata doar ca statul roman (si ANANP-ul), nu s-a focalizat prioritar pe multimea (sute) de arii naturale protejate care aveau niciun fel de administrare locala.
Ci (in guvernarea ultimilor 3 ani) – concentrarea s-a facut pe cele circa 160 de ONG-uri (care faceau administrare voluntar si gratuit).
Dinte care o parte chiar aveau rol de watch-dog si raportau abuzurile si se luptau cu rechinii imobiliari, microhidrocentrale, felurite ilegalitati etc.
Si tot aratau cu degetul cat – cum si de ce nu functioneaza: Garda de Mediu, diferite departamente din Ministerul Mediului, ANANP, Romsilva (in rolul sau de cel mai mare protector al naturii – dupa numarul, suprafetele, personalul si deci rezervatiile si ariile naturale de care se ocupa).
Si mai ales, nu acceptau spaga si nici nu putea fi santajate direct sau indirect.
Asa ca unii rechini imobiliari, constatau ca isi aranjasera toate aprobarile si “stateau” doar intr-un ONG, care avea un VETO pe parte de avize. Adica ONG-ul ajunsese “cumva” sa conteze – in organizarea anterioara (dupa model UE).
Desi ANANP-ul (conform Conventiilor de custodie/administrare) – putea face controale si elimina ONG-urile care nu performau, iata ca si dupa ce s-au facut mai multe controale la astfel de ONG-uri, culmea, nu numai ca nu au putut sa elimine astfel de ONG-uri (“care nu lasa investitorii sa aduca bunastare in comunitati”) ci au dat si note – chiar mari.

Exemplu: Fundatia Snagov a fost evaluata de ANANP pentru 2017 cu nota 9,6. Desi avea in portofoliu peste 40 de plangeri pentru distrugeri si infractiuni (la care nimeni si niciodata nu a facut si refacere iar autoritatile – abia daca au dat de circa 4 ori, cea mai mica contraventie, in locul incadrarii penale si demersurilor prevazute prin lege).
{de prezentat harta cu zonele riverane – pentru care la Snagov s-au facut sesizari / plangeri catre autoritati – care trebuiau sa ajute}
Si probabil ca mai sunt circa 20 de alte ONG-uri cu suite de cicatrici si lupte – in principal cu autoritatile – care nu si-au indeplinit obligatiile ani in sir si in schimb doar au incercat sa … :”rezolve” (cu) aceste ONG-uri, care “nu sunt ale nimanui” (ca sa poti “vorbi” cu ele, sa aiba un “sef” care sa se “execute” politic). Adica – “baronii” din Romania au (re)constatat ca modelul UE de organizare (care include independenta, transparenta, proceduri si posibilitatea de a localiza unde si cum genereaza greseli . abuzuri) – nu este bun. Ca finantarile UE care “nu ne lasa” sa facem cum “stim noi mai bine”.

Deci ANANP-ul ar fi putut nu a luat custodia (punctual) unor ONG-uri si da o lectie publica, justificata si cu rol de crestere a credibilitatii si calitatii relatiilor cu toti ceilalti. Dar se pare ca exact cei mai buni au fost considerati ca cei mai “periculosi”. Asa ca (deghizat) au scapat de ei in gramada celor 160 – pe care i-au eliminat la gramada.

Contextul era de cel putin 2-3 ani aberant. Custozii (si noi) incepuseram sa fim si atacati (caci devenea din ce in ce mai evident ca autoritatile sunt cu infractorii si cei care distrug si nu nu partenerii sai intru legalitate – cu cei cu care avea si conventii de custodie).

Fundatia Snagov a dat la un moment dat si comunicatul de presa (relevant):
Protejarea Ariilor Naturale – o gluma trista – atunci cand incerci sa folosesti prevederile legale existente * Exemple – studiu de Caz – la Snagov
in care prezentam 20 de probleme majore, blocante la nivel nationale – pentru sistemul de conservare a biodiversitatii (autoritati + retea de custozi) plus cadrul legal existent. Care (asa cum este acum) este  mare porcarie si de fapt la nivel national este totul blocat si nu se poate face nimic. Materialul si sinteza care sunt inca de actualitate.

Am suportat suite de controale (asupra custozilor – deci grupuri de comisari si alte feluri de verificatori) care veneau in ariile naturale protejate, nu pentru macar una din multele sesizari (chiar penale) acumulate de ani, ci pentru “verificarea activitatii custodelui/administatorului”, pentru ca “un investitor pierde bani si a facut sesizare si trebuie verificat”. Oare cum sa te mai simti – cand faci ceva voluntar si statul (partenerul tau cu care ai conventie) nu numai ca nu isi indeplineste obligatiile asumate (cruciale – caci era cu mai multe categorii de resurse) ci constati ca vine in interesul celor care distrug biodiversitatea. Adica nu ca doar te tradeaza (totusi aveai un contract in comun), te si ameninta / ataca …

Adica concret, au venit la Snagov si cate 4 astfel de comisari cu 4×4 si au stat si cate doua zile pentru a verifica detaliat peste 20 de puncte cu obligatii ale custodelui (si nici macar nu citisera raportul anual de activitate din anul anterior – caci venisera cu aroganta ca “il face usor” pe custode, “ce mai – un ONG amarat dar dintos al dracu”). Si iata ca nu au dorit sa mearga macat 600 metri la lac – pentru a vedea o zona cu distrugere.
Si (numai la Snagov) putem da peste 10 exemple socante (si cu martori) de astfel de asimetrii: intre ce are nevoie custodele din relatia cu autoritatile (exact conform angajamentelor din conventia existenta) si de ce – cand – cum si ce fac de fapt, autoritatile venite – in control.

3) Deci ce s-a dorit (probabil) cel mai mult? Pai ca partea de avize, sa nu mai fie la ONG-uri.
Care (iata) unii pot fi: incoruptibili + curajosi + profesionisti + indeplinesc si cerintele din conventiile de custodie + au invatat sa atraga si atentia publica. Si pot ajunge sa initieze si chiar sa castige si in instanta – atat impotriva “clientilor” (de partid etc.) cat si chiar importiva autoritatilor (cu conducatori “numiti”.
Adica, s-a dorit o schimbare ca sa nu mai apara “probleme”.
Dar cand misti capul unui bat se misca si celalalt. Ok. Au ras ONG-urile din acest rol / calitate. Acum ANANP-ul are control 100% pe avize. Dar nu are bani si sa mearga pe teren. Si dau avize pe minciunile si falsurile prezentate de “investitori”. Asa cum la Snagov, Fundatia Snagov a intalnit cam o medie de 2:10 solicitari (chiar si dupa ce se aflase ca nu umblam cu prostii). Deci care o fi procentul (mediu) in tara? Dar acum – cand se stie ca nu (prea) se mai verifica si in teren?
Alt mare castig – este ca a scazut si rata sesizarilor. Deci iata un indicator si motiv de mandrie pentru ANANP.
Dar activitatea principala – ar trebui sa fie monitorizarea periodica a circa o mie de arii naturale Protejate. Poate ajunge ANANP la peste 5-8000 de angajati? Si va avea bani de salarii? Nu. Si mai ales (asa cum se visa si nici nu ar fi necesar) – pentru toate ariile – ceva sedii, mobilier – calculatoare – instruiri telefoane si internet? Nu. Pai si cum sa se (mai) minta ca se face monitorizare (daca se vor si miliardele de la UE?)
A … Atunci avem nevoie de ceva ONG-uri … Un fel de retea, de “ceata” dupa care sa se pretinda – orice.
Mai gasim stafiile si subnutriti, prostii care au adus si bani de acasa – care sa raspunda prezent pe acolo?
Pe care sa ii amagim (din nou cu contracte – in care le promitem si bani pentru cheltuielile operationale dar nu le dam caci au acceptat si in trecut aceasta minciuna – acum ar trebui sa fie si obisnuiti …)
ANANP-ul sa filteze orice initiativa (asa e propus in contractual draft). Sa nu poata spune si face nimic (fara ANANP). Si chiar daca vad ceva rau, sa spuna mai intai la ANANP, acestia sa verifice daca este prieten sau dusman, sa calmeze “partenerul” (sau daca mai face “figuri” ca in trecut – sa il dea imediat afara). Si toate acestea, voluntar, gratis, fara niciun ban. Eventual se va prezenta si da vina ca .. “noul govern” nu da bani … (sau nu anul acesta – dar sigur la anul da). Asa cum s-a tot spus din 2007 pana in 2018.

4) ANANP-ul ar fi trebuit sa fie liderul (catalizatorul) in special al ONG-urilor care sunt cei mai buni in calitate de watch-dog (adica sa raporteze nereguli / abuzuri). Dar oare ce si cum au reactionat aceeasi sefi in ultimii 5-10 ani? (verificati – s-au rotit in pozitii similare de conducere, din care, departamentele/autoritatile pe care le-au gestionat, au devenit parte a problemelor).
Exista oameni care merg pe teren / natura – vad diverse situatii, se ingrijoreaza, vor sa fie bine si unii chiar sunt dispusi sa si faca ceva concret. Ei bine pentru acestia (cu tehnologia existenta) se poate usor face orice. Insa constatam ca exact autoritatile se simt amenintate si “eclipsate”si atunci manipulativ – sub pretextul unui tarziu “si mai bine”, doar amana, toaca milioane si fac un ceva care nu da rezultate.
Adica fac o paguba si isi multiplica posibilitatile de a intervene, proteja si lua o spaga.
Astfel incat, o initiativa excelenta la nivel national (pentru conservarea biodiversitatii) ar putea fi chiar o retea (in paralel cu absolut orice alte contracte – chiar existente) de oameni si organizatii in rol de voluntar Watch – dog. Ar putea fi in “straturi” de credibilitate: nivelul initial este de cetatean. Dar daca participi la un curs (poate fi si online) si apoi la o testare de cunostiinte + comportamente ai putea obtine anumite recunoasteri de competente legat de recunoasterea unor subiecte (specii / tip de lemn etc.) si niveluri (corelat cu sesizari care se confirma).
Se poate (re)face usor un sistem similar (extins / comasat) cu www.InspectorulPadurii.ro si alte platforme. Adica, nu doar pentru lemne, ci si despre deseuri, deversari, constructii, specii si habitate.
Un “ceva” bazat pe autentificare, transmitere de poze – film – comentarii – coordinate GPS si acordul de a da si declaratii scrise. 

De fapt ANANP a aparut din doua-trei nevoi majore:
1) marea majoritate a ariilor naturale protejate din Romania, nu aveau un administrator / custode;
2) Romania avea nevoie de o solutie:
2a) una reala – caci (intr-o lume normala) este necesara o coordonare la nivel national si abordarea unitara a unor aspecte (instrumente, formulare, proceduri, chiar elemente relevante stiintifica, raportari 2b) una “balcanico-comunista-rosie” (fata de UE – duplicitara – ca de multe ori in ultimii 30 de ani). Ca Romania sa se poata preface in continuare ca face ce a promis (uite: o multime de micimani din ONG-uri care nu fac ce trebuie nu pentru ca nu le dam ce le-am promis prin contractele de custodie, nu fac pentru ca sunt mici si abia acum cresc, dar va dati seama ce vor deveni? Si pana atunci, acceptati aceste rapoarte GIGO (Garbage-In-Garbage-Out) ca nu luam date de la ONG-uri ca ar putea sa rezulte ca s-a inrautatit starea de conservare. Va dam noi (de la “varf” din “burta”) si  … aveti incredere!
3) initial si teoretic era si parea o entitate necesara. Si a atras astfel ca s-a putut vedea ca are si suportul larg a multor ONG-uri. Deci ANANP a fost “nascut” frumos si cu foarte mult capital de credibilitate. Astfel ca “preluarea” ulterioara – putea asigura o inertie de cel putin cativa ani numai de prostii. Inainte de a se “vedea” ce este si ce face – de fapt. Si cum a devenit o problema (si nu o solutie)

5) In prezent ANANP (si in special – conducerea) ar trebui sa ne spuna o poveste de succes
Ca (fata de promisiuni) si mai ales dupa distrugerea retelei existente – a facut si rezultat ceva si mai bun, valoros. Si e liniste apasatoare ..
In 2020 va avea buget? Cat? Ce face cu el? Cata transparenta este pentru finantarile pe parte de POIM? De ce nu este? Ce a centralizat ANANP? Cum pot fi citite public rapoartele anuale cu starile de conservare la nivel de rezervatii – parcuri – arii naturale Protejate? De ce nu sunt publice aceste date?
De ce nu sunt toate studiile stiintifice realizate cu bani publici – publice? Online. De ce nu au chiar si niste coduri ISBN si sa fie accesibile si prin reteaua de biblioteci? De ce nu este un sistem – si abordare, cumulative? Despre resurse comune – de interes national? De ce nu prezinta (eventualele probleme / limitari) sis a propuna masuri de remediere?
Pai pentru ca netransparenta poate favoriza redundanta (adica sa se refaca cam acelasi studii si pe baza de copy & paste pentru cei care au “acces” la studiile realizate?) Sa fie posibila o calitate redusa (caci nu mai vede nimieni?) Deci atat plagiatul cat si cerinte minimale de continut – metoda – interpretare, sa fie facute “dupa ureche”? Dar cu bani publici? Si mai ales (de mai putine firme) – care (astfel) doar devin si mai “strategice”?

6) (poate) Pentru ca nu pare sa mai existe viitor pentru ANANP cu abordarea / conducerea curenta, e nevoie de (orice) coafare, distragere a atentiei ori (alte) promisiuni si mai sforaitoate?
Fiind si an electoral – cu ce se poate “umple”?

7) Iata ca ANANP – lucreaza la o metodologie, la un nou tip de contract cu voluntari care sa faca treaba. Dar se pare ca tot gratis – si numai cu promisiuni “de la anul – daca se da buget” va vom plati si voua ceva. Dar – atentie – aveti responsabilitate! (Va dam voie sa va plimbati pe timpul si benzina voastra prin arie – sa faceti gratis monitorizarile pe care nu le putem face. Dar cand se intampla lucruri ingrozitoare – cu distrugeri si infractiuni pe acolo – ne dati noua pontul sa vorbim noi. Si daca voi insistati si noi nu vrem – va anulam si contractul de parteneri).
Deci acum (la aceeasi Marie) nu ii mai zice “contract de custodie” ci “contract de parteneriat”.

ANANP a incercat trei intalniri cu ceva ONG-uri. De doua ori a contramandat (fara sa anunte pe toti cei invitati). Fundatia Snagov a pregatit ceva propuneri / feedback de fiecare data. Si a ramas cu orele investite – in aer.
Constatam ca dupa atatia ani de discutii – ANANP-ul propune tot aceleasi formulare/clauze care mentin problemele – confuzia – ambiguitatea. Motiv pentru care nu credem ca exista reala dorinta si sinceritate pentru o reala imbunatatire. Poate (doar) pentru a se pretinde ca “s-a incercat” si “asta”.
De fapt, data fiind istoria ANANP-ul din ultimii ani, Fundatia Snagov o percepe (din experienta si interactiunile avute) ca o sursa de probleme, nu solutii.
Si totusi – in calea catre o viitoare normalitate, ceva gen ANANP va fi necesar. Pana atunci, oare, poate ramane si un centru de cost dar si o sursa de probleme? Cine evalueaza (si cum) si cine decide? Conteaza? Are ANANP un raport de activitate annal? Unde cel de la sfarsit de 2017 – era ok si prezenta un mix complex de problem (de la juridic si interinstitutional, la bani si maruntisuri). Adica similar cu cele prezentate cu doi ani inainte in comunicatul de presa al Fundatiei Snagov (link – aici).

 

CONCLUZII: Fundatia Snagov nu crede ca ANANP-ul (cu / prin actuala conducere) mai face lucruri relevante si bune in perioada urmatoare. Si ca (apoi) ar ajunge chiar pana la a mai accepta aceleasi ONG-uri, inapoi (daca acestea ar mai si vrea sa vina – pe aceleasi minciuni si amanari si cu bani de acasa). Si mai ales, ANANP-ul sa faca parteneriate chiar si cu Fundatia Snagov (aflate in top-ul ONG-urilor cu – poate – cele mai multe sesizari/plangeri penale, fundamentate detaliat cu poze – filme, incadrari juridice etc.). Si daca ar face-o, atunci (dupa 2 ani), care ar mai fi justificarea ANANP pentru ultimi 2 ani de activitate si mai ales pentru celebra (si sinistra) OUG 75/2018?

DECIZII (a Fundatiei Snagov):
1) pentru a nu se irosi munca facuta de Fundatia Snagov re: mod de colaborare intre (viitorul ANANP si custozi/parteneri) – vom face o postare separata care sa aiba atasat fisierul Word al Contractului de Parteneriat in discutie (cu comentariile noastre) dar si o propunere de BUGET care (acesta) ar trebui sa fie o prima baza – si subiect concret de dialog intre stat (care zice ca reprezinta interesul national si are si resurse din taxele noastre, si custozi/parteneri, care au de facut si activitati recurente, monotone, pentru care e nevoie de angajati, echipamente, masini, combustibili, haine, instruire etc. Si deci statul – prin ANANP – trebuie, pe baza de buget – sa plateasca). Deci aceasta propunere  – o facem publica pentru a fi un reper in reluarea discutiilor la momentul oportun.
2) Fundatia Snagov va organiza o Conferinta de Presa cu prezentarea mai detaliata a unui set de problem critice din Zona Snagov cu foarte grave fapte, care implica probabil multe zeci de milioane de euro (ca valori). Si o enumerare a unui set de infractiuni si distrugeri mai “obisnuite” – per tip (categorie) de distrugere. Tot din perspectiva de “asa nu”, invataminte si cu scopul de a se trasa o limita minima catre care sa nu se mai ajunga in viitor. Vom invita la aceasta in special ANANP, Ministerul Mediului Apelor si Padurilor, Garda de Mediu, Autoritatea Navala Romana, Politia, Primariile din Zona Snagov (Snagov, Gruiu, Cioplani). Si din mass-media (pe baza de invitatie)

Cereri de Clarificări de la ANANP – la 14 luni după preluarea administrației ANPLS (“Lacul Snagov”)

ANANP (Autoritatea Nationala pentru Arii Naturale Protejate) – a preluat prin OG 75/2018 administrarea ariilor naturale de la ONG-uri in august 2018.

Cel putin la Snagov, in primele 14 luni nu au ajuns niciodata. Explicatia ar fi: lipsa de buget aprobat, bani, personal, invesitii – dotare, mijloace de transport etc.

Fara nici un cost pentru statul roman, activitatea de administrare se derula bine (cel putin la Snagov) de 10 ani, cu numeroase realizari. Fapt recunoscut si de ANANP prin nota evaluarii facute in 2017 si anume 9,40 (cu 10 – valoare maxima).

Foarte trist este ca ANANP (Guvernul Romaniei) a prezentat o fundamentare a masurii cu o generalizare asupra tuturor custozilor (prezentati ca parte a problemelor, cu prestatii nemultumitoare si ca fiind cei care blocheaza investorii importanti). In locul unei abordari cu diferentieri (si Fundatia Snagov considera – ca la Snagov trebuiau transmise oficial multumiri si aprecieri). Dar poate ca cele 40+ sesizari si plangeri penale (chiar si asupra unor “investitori strategici” – dar care au facut infractiuni la Snagov) – au deranjat.

Intre timp (aug 2018-oct 2019) distrugerile si abuzurile la Snagov s-au reluat (stiind ca nu mai exista local responsabil / monitorizare). Si Fundatia Snagov va prezenta in postare separata o enumerare partiala a acestora.

Mai jos prezentam copii ale adreselor inregistrate la ANANP in 22.10.2019 despre cateva subiecte extrem de importante pentru patrimoniul natural de la Snagov. Si la care asteptam raspunsuri scrise de la cei care au invinuit si defaimat pe cei care faceau gratuit treaba statului roman de 10+ ani si acum, ANANP, in 14 luni nu a reusit sa treaca macar odata pe acolo. Si raspunsurile primite, le vom posta tot in aceasta pagina (in maxim 30 de zile) si apoi decidem daca si cum vom organiza o Conferinta de Presa.

Ariile Naturale Protejate de la Snagov și ANANP-ul

ANANP-ul nu a trecut deloc în 11+ luni (de la OG 75/2018) pe la Snagov … Rata și intensitatea distrugerilor au crescut foarte mult (vezi detalii în REGISTRU selectiv de aici)

>> În Zona Snagov ar fi 3: Aria Natuala Protejata Lacul Snagov (=ANPLS de 100 ha), “Padurea Snagov” (=ANPPS de 10 ha) si Rezervatia Naturala Complexa Snagov (HCM 864/1952 de 1147,70 ha care le include pe cele 2 mici create artificial si se pare ca ilegal prin legea 5/2000. La fel de ilegal ca “disparitia” celei de 1147,7ha – dar numai asa a putut apare o miza imobiliara de 960 ha de padure riverana lacului Snagov – insa despre aceste subiecte, chiar nu vrea nimeni sa vorbeasca!

>> Deja sunt 11+ luni de când s-a publicat în 18.08.2018, OG 75/2018 prin care ANANP-ul a retras custodiile tuturor ONG-urilor. Cu motivația că ONG-urile nu ar lăsa investitorii serioși să dezvolte Romania în ariile naturale protejate, unde în fond există restricții legale explicite pentru majoritatea construcțiilor – mai ales permanente etc.
Altfel spus ANANP-ul sugera (prin Nota de Fundamentare – OUG nr.75/19.07.2018) că ONG-urile ar face abuzuri în calitatea lor oficială de reprezentat al statului (care legal s-ar putea incada si sanctiona penal). Desi si tainuirea chiar de ANANP a unor astfel de fapte (daca exista) – tot penal se sanctioneaza. De unde si intrebarea imediata: de ce nu a prezentat explicit exemple + sa preia acele custodii? Si apoi cum a ajung la generalizarile: “numai ONG-uri” + “toate ONG-urile”?
[de la mintea cocosului: daca ar exista expuneri penale ale ONG-urilor,  “investorii” cu bani – nu ar fi reactionat imediat?]

>> 09.04.2019: CCR prin decizia 124 declară ca fiind neconstitutionala. Si apoi surprinde neplacut (din nou) cand in fundamentarea prezentata utilizeaza doar una din trei capete din cererea depusa (..) si anume cea mai facia, cea legata de lipsa de urgenta a guvernului.
Dar iată că în loc de a se reveni la situația anterioară (așa cum erau toate așteptările), guvernul licitează și trimite în parlament exact același text, unde avansează în Senat, fără ajustări și mai ales fără dezbatere publică etc.

>> În ??.07.2019, Senatul promovează direct și integral textul anterior al OG 75/2018 (și apar reacții în mass-media)

>> (așa ca..) În 18.07.2019 ANANP organizează “un fel de dezbatere” (dar nu pare chiar publica – caci participa doar anumite categorii)  prin care “zice” ca face consultare publica. Demers care trebuia facut de fapt cu mai multe luni inainte chiar de eventuala OG 75 din 18.08.2018 …

> Așa că scriem prezentul articol – ca sinteza parțială a schimbărilor constatate la Snagov – căci nu știm cum să participăm la “dezbatere” (degeaba am venit special luni în zonă că s-a reprogramat ad-hoc pentru marți)

CRONOLOGIA “schimbărilor” la Snagov / ANPLS = Aria Naturala Protejata “Lacul Snagov”, dupa OG 75/2018 (selecție – prezentată la acest link).

* Desi Fundatia Snagov nu mai face patrularile periodice (chiar saptamanale in sezonul din 01 aprilie – 15 octombrie, pe care le-a facut timp de 10 ani), iata ca (mai ales prin sesizari primite din comunitate, care a inteles si invatat ce este legal si ce nu), iata ca exista un flux de sesizari (cel putin la nivel local). Si o preocupare publica despre sensul (accelerarea) modificarilor mediului natural (distrugeri).

RĂSPUNSUL și “soluțiile” ANANP – la sesizarea făcută de Fundatia Snagov, că au apărut deja mai multe probleme la Snagov (adresă + răspuns)

Răspuns (memorabil și extrem de relevant) al ANANP semnat chiar de Președinta ADI CROITORU.
A se urmări întrebările și răspunsurile. Deci după 9 luni de când au distrus o rețea voluntară cu costuri ZERO pentru bugetul public, făptuitorii răspund ca în adresa în cauză … (și încă nu demisionează și nici nu repară / chiar vor recidiva…)
* SEMNIFICAȚIE: liber explicit la reluarea + amplificarea distrugerilor de biodiversitate,  abuzuri ( infractiuni, contraventii).

PREDAREA către ANANP și cererea de discuții și detalieri a dosarelor penale în derulare și altor aspecte foarte importante (ignorată de ANANP)

Iata link la raportul de predare a ANPLS. Care nu stim daca o fi sau nu bine facut, complet etc. Din acesta rezulta explicit (si din nou) ca nu au existat foloase materiale in cei 10 ani (caci la Snagov dar si autoritatile tot sustineau ca sediul + ambarcatiunea + amenajarile + echipamentele noastre: toate ar fi din si cu bani de la proiecte etc.). Ei bine, conform clauzelor conventiei de custodie – tot ce s-a primit cu bani publici, in contextul creat de OG 75/2018, ar fi trebuit predat statului. Si uite ca nu e nimic patrimonial de predat. Tot ce avem este cu credit si din contributiile persoanel (si chiar familiale – masurate in concedii nefacute, masina veche de 18 ani etc.).  Si nici salarii personal nu a existat pentru custodele voluntar – nu au existat.
Nu speram nici acum la ceva multumiri .. Dar daca era cea mai mica problema sau aspect de speculat, ar fi “explodat” mediatic ceva – dat fiind sutele de “investitori strategici” de la Snagov (riverani / detinatori de ambarcatiuni puternice si practicanti de sporturi nautice motorizate pe care au fost re-interzise explicit). In grupurile lor organizate, au avut grija sa nu sponsorizeze (nici din greseala) un ONG care “nu este al nimanui” (adica nu poate fi influentat) si deci este impredictibil si astfel “periculos”. Adica ce sugereaza si “fundamentarea” OG 75/2018.

Pai la sesizari ale Custodelui ANPLS (=Fundatia Snagov) s-au dat si o serie de nr. de dosare penale – la care se avanseaza incet spre deloc. In conditiile in care pentru fiecare caz exista mai multe incadrari penale clare, cu poze. Si nevoia urgenta de a solicita beneficiarilor (noi constructii pe lac si la malul acestora) sa readuca zonele naturale la starea initiala (evident) pe cheltuiala proprie …

* Da, dar chiar in urma amenintarilor si plangerilor unor astfel de “investitori strategici”, chiar si in 2016-2018, Custodele ANPLS (Fundatia Snagov) a tot fost controlata (x multime de plangeri penale aiurea) si apoi chiar la “ordine” si chiar la presedintele ANANP, pentru o “analiza” si “gasirea de solutii” .. Pai ce solutii daca ai destufizat si escavat peste 800mp de zona de mal si se vede si in Google Earth cu era inainte si cum e acum? Dar uite ca daca se da nr. de dosar penal si ti se spune ca nu poti vorbi public detalii despre caz – nu mai stii ce + cum sa mai faci. Si mai ales daca ANANP-ul se face ca nu intelege care e problema… [Abia asteptam sa intelegem mai bine contextul juridic – pentru a rezolva mediatic, daca penal se asteapta prescriptia etc.]

Iată o LISTĂ de PROBLEME de rezolvat legislativ + operațional și din care rezultă că în prezent – cu oganizarea și legislația existentă – nu se poate administra (cu adevărat) o arie naturală protejată în România

* Dar un ONG (și / sau reprezentant au statului) – este extrem de folositor si numai pentru rolul de “whatch-dog”  = sesizare promptă la începuturile de abuzuri – distrugeri etc. Ceea ce am făcut din plin și principalul motiv pentru care (când statul nu are suficienți bani pt. administrare – bugetată) – să continue măcar forma existentă juridic până în OG 75/2018.

Comunicat de presă din 12.09.2016, transmis si cu nr. de inregistrare la mai multe autoritati (dintre care niciuna nu a reactionat – desi au o multime de obligatii explicite clare legale, incepand de la articole din conventia de custodie pana la raportarile anuale si sintezele pe care le fac apoi periodic – centralizat). Ce si cum au procedat toti functionarii si autoritatile – dupa ce au primit si citit acest material? Oare ANANP-ul putea (sau acum – poate) sa porneasca de la aspectele sesizate?

Protejarea Ariilor Naturale – o gluma trista – atunci cand incerci sa folosesti prevederile legale existente * Exemple – studiu de Caz – la Snagov

Considerăm că ce avem de spus este relevant si pentru ca am acumulat experienta si expertiza (si) din:
a) sunt putine arii protejate cu lacuri / dar si cu intreg setul de presiuni antropice – infractiuni si abuzuri (ca la Snagov). Deci, probabil pe locul 2 dupa Delta Dunarii (la multe categorii);
b) 10+ ani de experienta de administrare (multe probleme – antropice + monitorizari biodiversitate). Inclusiv pe parte stiintifica si derulate proiecte – fonduri UE;
c) 1000+ adrese oficiale cu circa 17 autoritati
d) 40+ cazuri raportate de infractiuni – nerezolvate pana in prezent
e) exemple clare de necolaborare institutionala
etc.

* Fundatia Snagov considera ca sunt necersare periodic dezbateri publice pentru imbunatatirea cadrului legal si a procedurilor operative – legate de conservarea + refacerea patrimoniului natural (protejat) din Romania. Iar cele mentionate in Comunicatul de Presa sunt elemente relevante national, obligatoriu de analizat si solutionat in totalitate. Mai ales pentru schimbari precum OG 75/2018 ori demersuri (initiative) legislative ca cea initiata in iunie 2019.

# Dupa 10+ ani de interactionare cu 17+ autoritati cu responsabilitati in Zona Snagov, experienta si concluzia noastra este ca mai exista si specialisti la majoritatea entitatilor, de a caror expertiza este mare nevoie – care au ajuns sa se fereasca de conducerile politizate. Solutia (..) este prin munca reala si colaborare intre entitati. Pentru a si rezolva pentru a reduce rolul negativ al (conducerilor) entitatilor, toate intalnirile trebuie sa fie publice (online si/sau inregistrate). Caci numai astfel identificam si putem (public) inlatura analfabetii, prostii, pe cei rau intentionati, manipulatori, inconsercventii etc.

> Pentru clarificari – completari – colaborari ori noi  sesizări / abuzuri care afectează BIODIVERSITATEA (Patrimoniul Natural) vă recomandăm sa ne contactați la: office@FundatiaSnagov.ro si Tel: 0720 762 468

Calitatea apei din lacul Snagov: evoluție – eutrofizare – enumerarea unui prim set de soluții simple

Lacul Snagov

Lacul Snagov a avut și are un rol covârșitor în intreaga zonă. În combinație cu pădurile riverane – ca habitate și precondiție mai ales pentru biodiversitatea extrem de bogată,  parte a succesiunii: Scroviștea (N2000), Snagov, Căldărușani-Dridu (N2000). Rol Pe parte de mediu dar și dpdv economic.

Lacul Snagov a furnizat (pentru consumul local dar chiar si comercializare):
apă (de băut) + gheață (cârciumi/restaurante), pește, raci – scoici, trestie, papură, lintiță. La care ulterior s-au adaugat venituri din turism (și au existat chiar 800+ localnici angajați – nr. de turiști având un maxim de 24-27.000 “turiști de zi”, la o capacitate maxim[ de primire de circa 34.000)

Pentru aceste beneficii, putem face și estimări financiare. Și astfel am putea dovedi fie cât s-a pierdut în ultimii 30-40 de ani. Dar și cât s-ar putea câștiga în viitor – chiar și după ce am considera investițiile necesare refacerilor (distrugerilor).

Comunitatea locală a știut (și mai știe) ce este de făcut și cum, ce daunează și ce este bine.  Dar după 195x, administrarea resurselor (și a lacului, pădurii etc.) s-a derulat de la nivel centralizat, astfel încât mai multe niveluri de intermediari au fost mai mult preocupate ca partea de raportări (hârtii)  “să dea bine” decât să facă ce trebuie și mai ales să semnaleze (recunoască) ce + că nu mai este bine (deloc) ..

CALITATEA apei din lacul Snagov

Re: Calitatea apei lacului Snagov
1) Administratorul (Apele Romane / SGA Bucuresti-Ilfov) monitorizeaza si raporteaza calitatea apei din lacul Snagov. Și (oficial) raportarea este că apa lacului are o calitate bună (apa nu este considerata potabilă – desi acum ≈ 50+ de ani, cand era si transparenta pana pe la 4-5 metri, lumea o considera băubilă: direct din lac ori sub forma de gheață comercializată de la București – la Buzău și folosită de restaurante până chiar și la începutul lunii august).
De ce AR monitorizeaza calitatea apei? Pentru ca asa are obligatii legale. Inclusiv prin Directiva Ape.
Dar cum monitorizeaza? Nu stim suficient de exact: Din ceva prezentari publice am inteles ca in 2 locuri (pe la vila Pacea si pe la Fundul Sacului). Dar nu stim (ca metodologie) in cate adancimi, ce parametri monitorizeaza si daca face ci ceva corelatii – tendinte etc. De fapt nu cunoastem metodologia folosita (si cu atat mai putin – cum se poate justifica ca ce folosesc are ceva relevanta statistica/stintifica).

2.1) Fundatia Snagov (prin POS-MEDIU) a avut o componenta de proiect prin care specialistii au monitorizat 22 de parametri in 10 locuri (statii), pe adancimi ale apei timp de 1 an si apoi au analizat si variatiile aferente. Calitatea apei a rezultat (de asemenea) ca este buna – dar cu detalii cuantificate – mult mai exacte.
> Masuratorile au fost facute de laboratoate acreditate, conform normelor mentionate (ultima coloana). Valorile au asociate culori (de fundal) care prezinta seminificatia (vezi legenda).

Exemplu de Fisa de masurare pentru 22 de parametri ai apei, in unul din punctele de monitorizare, din reteaua utilizata in cadrul proiectului POS-MEDIU (receptionat de Ministerul Mediului)
Masuratori a parametrilor apei (via proiect POS-MEDIU derulat de Fundatia Snagov)
Măsurători a parametrilor apei (via proiect POS-MEDIU derulat prin Fundatia Snagov)
Măsurători a parametrilor apei (via proiect POS-MEDIU derulat prin Fundatia Snagov)

2.2) Fundatia Snagov a cumparat (din banii proprii) mai multe kit-uri de masurare a parametrilor apei (ex: pentru iazuri: Tetra / JBL) etc.) – pentru a monitoriza un set de 6+ parametri ai apei. Datele obtinute se pot calibra (corela) – daca se doreste – cu masuratorile laboratoarelor de specialitate (desi producatorii KIT-urilor garanteaza erori de ±3%).
Note:
1) nicio autoritate nu a dorit sa ia in discutie valorile (si mai ales semnificatiile acestora). De exemplu laboratorul mobil al APM Ilfov ar fi costat 1 milion de euro si nici acesta si nici de la Garda de Mediu ori de la Apele Romane – nu au venit sa ia mostre in cele 2-3 cazuri critice din perioada 2007-2018!
2) de fapt (si) monitorizarea parametrilor apei lacului Snagov, este doar o parte a sistemului de monitorizare conceput de Turmac Constantin pentru ANPLS (proiect care a fost si teza de disertatie la Masteratul de Taxonomie din cadrul Facultarii de Biologie – UB pe care l-am absolvit, special pentru ma putea asigura ca gasesc cele mai bune resurse din Romania si ma pot consulta cu cei mai buni profesori / specialisti).

Varianta 2017-2018 de monitorizare a parametrilor apei (folosind și o aplicație pe smartphone)
Alt (tip de) kit pt. măsurarea (monitorizarea) rapidă a unui set de parametri a apei din ANPLS / lacul Snagov
Primul KIT de masurare a parametrilor apei. Am facut masuratori comparative (fantana, iaz, lacul Snagov) * Exemplu de concluzii: Ph usor alcalin (8,2) / prea putin Oxigen (5mh/l fata de 6-8)
Exemplu de valori (numerice și intervale cu semnificații). Care apoi se cumulează în serii de valori din care se pot face și grafice

CARE este situația REALĂ? Ce implicații există?

Apa lacului Snagov este mai tulbure (de la un an la altul) din cauza creșterii accelerate a eutrofizare (roen) (a “încărcăturii” apei cu nitriți / nitrați și alte elemente – care sunt prea multe și nu mai sunt eliminate / descompuse adecvat, ca în trecut).

Chimic și bacteriologic nu există riscuri (notă: în baza datelor acumulate de Fundatia Snagov în calitatea de Custode ANPLS) pentru utilizări precum: baie (înot), consum de pește – produse din lac. Apa nu este potabilă – în sensul noilor cerințe – reglementări. Dar nici nu conține elemente în baza cărora să fie considerată o apă cu riscuri de îmbolnăvire etc. Deci și dacă ai înghiți puțină apă (la înot etc.) și ai un sistem imunitar normal – nu ai riscuri de îmbolnăvire.

Este adevărat și că în lac mai ajunge și “caca și pișu“. Atât de la fauna salbatică (pești – păsări + toate vietățile din lac și asociate lacului), cât și de la (cel puțin) 3 locații riverane (deci de la oameni). Dar dacă aceste surse nu au purtători de boli – lacul este suficient de mare și  “puternic” (cu mulțimea de descompunători și filtatori) pentru a converti astfel de elemente în cele uzuale și chiar necesare lanțurilor trofice (pt. floră și faună).

Evident, mereu vor exista și super snobi / puritani / extremiști / semi-docti / intelectuali – frustrați care vor spune că “există” riscuri. Și da – au și dreptate căci iată, până la urmă, cumva – toți și murim …

# Da, apa nu mai are transparenta (limpezimea) care l-a surprins pe Sadoveanu, Bratescu-Voinesti, Istrati (de 5-6 metri). Sau suita campionilor mondiali care din 195x pana in 198x confirma (vom prezenta si film) cum apa era limpede pana la 5 > 4 > 3 > 2 metri adancime.

## Si exista probleme concrete (de legalitate si altele) care nu se pot rezolva decat cu controale riguroase facute cu reprezentanti (echipa mixta) de la 2-5 autoritati. Demers pe care l-am si incercat de cateva ori si s-a suspendat – data fiind rata mare de probleme si reactiile unor super sefi (ex: Garda Nationala de Mediu la Vila 23 si in Parcul Snagov etc.). Cand va fi nevoie, reluam de la adresele/corespondentele oficiale derulate + seturi de poze + filme etc.

> Un prim test de reală seriozitate a autorităților ar fi rezolvării deversării ilegale de la Debarcaderul Central din Snagov – făcută chiar prin proiect al Primăriei Snagov (super-documentată și în aceeași măsură – de ignorată de celelalte autorități care au și confirmat-o oficial).

DEZINFORMĂRI (mediatice / “populare”):

Prin 1998 a început o campanie locală (dar chiar mediatică – națională) a cărei mesaje principale erau grupate pe lanțul cauzal:

[ip=ipoteze / d=decizii / co=concluzii / im=implicații]

(ip1+d1) nu există canalizare în Snagov > (ip2+d2)  există vile > (ip3) acestea au fose > (d3) (iată câteva) deci există fose care sunt deversate în lac (din 11 menționate și de un control, 7 erau ale RAPPS – de stat și ulterior din restul, la câteva s-a clarificat că ar fi fost confundate pluvialele cu apele menajere).

> (co1) prin urmare apa lacului este infectă > (co2) deci nu mai este bună pentru pești și oameni > (co3) deci este periculoasă >

> (im1) deci nu mai este de promovat turismul la Snagov și nici de mentinut infrastructura pe care mai bine o vindem celor interesati
> (im2) sa nu se mai faca nici baie in lac
> (im3) sa nu se mai pescuiasca si consume peste din Snagov

CINE avea de CÂȘTIGAT din așa zvonuri (dezinformări)?
1) tunarii imobiliari (care astfel puteau prelua terenurile și infrastructura turistică existentă dar și terenuri din cele 960+ ha de pădure riverană lacului Snagov din rezervația înființată prin HCM 864/1952) – chiar la prețuri micșorate și cu reducerea “vizibilității” publice (dacă turiștii care stiau istoria și evoluția zonei – nu mai veneau)
2) primăriile și reprezentantii HoReCa riverani – care aveau responsabilități cu ieșirile publice + înotul în lac). Care (cu așa “zvonuri” – au pus imediat “Scăldatul interzis” și nu a mai trebuit să asigure salvamari + dotări aferente + responsabilitățile asociate (mai ales în cazul unor înecuri etc.)
3) ICAB (Întreprinderea Canal Apa București: din 195x) care după 1989 nu mai era interesată de suita de responsabilități pe care le avea (și anterior le îndeplinea bine). Responsabilitățile le-a preluat Apele Române. Principalele diferente (lipsuri – foarte vizibile pentru comunitatea locala):
3.1) pescuitul cu năvodul din lacul Snagov (cu comercializare locala si diferenta – in reteaua de magazine din Bucuresti). Pescuit comercial cu setci si varse – nu s-a facut pe lacul Snagov (acestea fiind considerate – braconaj). Pescuitul cu navodul are avantajul de a fi „la vedere”. In prezent, ANPA (via concesiuni) – gestioneaza acest aspect;
3.2) reducerea continuă de plante acvatice din lacul Snagov (prioritar cele 10 ha cu lotus indian) – cu rol de reducere a eutrofizarii, prin alocarea motocoasei acvatice existente (sau ca in trecut – a unui vaporas) + echipaj + motorina. Timp de 35+ ani, toata vara, in cursul saptamanii, un astfel de echipaj “tragea” cu un cablu o teava de circa 3-4 metri, pe latime si toate plantele acvatice le scotea la maluri (care erau majoritatea publice) – pt. a nu putrezi in lac (si deci astfel se reducea sursele de hrana a algelor etc.)
4) beneficiarii unei serii de vânzări / privatizări făcute în moduri cel puțin dubioase. Astfel ca multi din noii proprietari (in special cei cu cazier, cu probleme, cu pozitii publice relevante, detinatorii de imobile prin off-shore-uri multe alte categorii din cei care au de ascuns ceva) – nu doresc a fi vazuti (de public – de pe lac) de turisti (sau alti “necunoscuti”) si astfel sa riste interpelari (solicitari de clarificari). Asa ca toti acestia doresc chiar restrictionarea accesului pe lacul Snagov (+desfiintarea totala a turismului la Snagov) etc. Așa cum au și declarat-o și public unii dintre ei (vezi și reacții la știri: “este lac privat – de ce filmati?” – și de către membri ai “Salvați lacul Snagov” etc.)

EUTROFIZARE (de ce a devenit tulbure apa lacului Snagov?) > prezentare pe înțelesul majorității

Iată 2 scurte definiții pentru eutrofizare (Wikipedia) în limba română și în engleză engleză (mai completă). Și câteva scurte filme explicative: 

[1:28] Eutrophication Animation > Re: îngrășăminte și alte chimicale pentru gazonul sutelor de vile riveranel lacului, care sunt in panta, trag apa din lac, uda zilnic gazonul si apa revine încărcată cu fosfor, azot etc. revine în lac
[3:54] Eutrophication Explained > Re: excesul de nutrienti > cicluri > explozii ale algelor > reducerea luminii > apoi a oxigenului >> mortalitatea faunei (nevertebrate, melci, scoici, raci, pesti si apoi speciile dependente de acestea: amfibieni, reptile, pasari, mamifere etc.
[1:54] What Is Eutrophication | Biology for All | FuseSchool > Re: ciclurile (care hranesc si stimuleaza explozia algelor si apoi reduc lumina = transparenta apei si in final oxigenul. Astfel vietatile mor chiar repede din lipsa de oxigen si de mancare
[3:05] Eutrophication

În SINTEZĂ, toate aceste filme sustin următoarele (regăsite și în cazul lacului Snagov și incluse și în Planul de Management al ANPLS):
Re: hrana suplimentară introdusă în lac (curățările de primăvară – copaci – sunt aruncate în lac + gazonul tăiat + frunzele de toamna)
+ îngrășăminte (fosfor + azot etc.) pentru gazon
+ detritus (sedimentele = materialele nedescompuse normal – acumulate – care sunt tulburate: ridicate de valurile uriașe ale șalupelor sporturilor nautice motorizate + ale prea multor ambarcațiuni cu motor – care ar trebui să aibă fund plat și nmotoare de capacitate mai mică)
+ temperatura mai ridicată rezultată
+ reducerea oxigenului si a luminii (și activarea și a altor specii de alge)
+ moartea (accelerată) a altor specii (floră și faună)
+ excesul de lotus indian (Nelumbo nucifera) care putrezește diferit (mai greu, este în cantități mult mai mari și pare că poluează chimic foarte mult în descompunerea sa foarte lentă)
+ braconajul cu curent electric (care omoară tot ce este viu și deci crește masa organică de descompus)
+ erodarea malurilor de către valurile șalupelor puternice (si care crește tulburarea apei > reduce lumina, apoi plantele acvatice submerse care nu mai produc oxigen > care dispare în straturile mai adânci ale lacului)
+ alte modalitati (hidrocarburi de la șalupe și detergenți de la piscine > care fac pelicule pe suprafața lacului și au mai multe efecte directe și indirecte

>>> Este extrem de important (relevant in sens negativ) faptul ca Apele Romane de 25+ ani nu mai curăță (toată vara) lacul cu un utilaj dedicat – așa cum s-a făcut din 195x până cel puțin în 1991. Deși au și utilaj dedicat (și ceva cote de motorină – dar pe lac se vad doar interventii punctuale in dreptul onor locatii ale unor “personalitati” intens disputate in societate. Si plantele taiate sunt apoi lasate pe lac (ceea ce este o prostie – greseala foarte mare – vezi Nota de constatare din 26.06. 2019).

Observatii: pai toate modalitatile de stricare a lacului Snagov sunt deja interzise prin legi clare. Discutii in zona (si deci cunoasterea acestora – mai ales de catre faptuitori – s-au facut mai ales de Custodele ANPLS = Fundatia Snagov. Si faptuitorii au reactionat prin suite de etape: ignorare > minimizare > denigrare + calomniere > atacuri verbale si fizice inclusiv cu distrugeri materiale > influentarea autoritatilor fie catre inactivitate (sa nu isi faca treaba) ori sa amane – intarzie – denatureze sesizarile penale si faptele sesizate de Fundatia Snagov. In cele peste 1000 de adrese oficiale, aceleasi categorii de probleme au fost sesizate in mod repetat catre autoritati.
Concluzie: beneficiarii si faptuitorii distrugerilor, in Zona Snagov au ajuns sa stie ca ce fac nu e bine ori legal.  Problema majora a ajuns localizata la autoritatile responsabile cu asigurarea respectarii legilor, care nu fac ce trebuie sau ascund / amana / deformeaza – minimizeaza – se acopera cu hartii justificative etc. Este evident ca prin comportamentul (deja predictibil) al acestora – in fond incurajeaza pe cei care beneficiaza si distrug.

# Un lac (precum Snagovul), care este mai degraba mare (600 ha) si mai ales are si izvoare proprii – ar avea sansa sa dureze mai multe mii de ani pana se eutrofizeaza (singur) – semnificativ. Dar oamenii pot (si iata ca au si reusit) ca in numai circa 50-70 de ani, sa afecteze calitatea apei (eutrofizare) cat s-ar face natural in cateva mii de ani.
Vestea buna este ca se poate repara (cu bani multi). iar pe termen scurt, mai ales se pot opri sursele de stricaciuni si se poate implementa un set de masuri simple + relativ ieftine – pentru refacere partiala.

Iată și alte moduri de explicare a fenomenului de eutrofizare

În timp, apele (râuri, lacuri) acumulează sedimente (căzute + aduse de apă, din descompunerea materialelor organice căzute – ajunse în apa + crescute în apă).
Iată cele 2 extreme:
1) o apă prea limpede și fără sedimente – nutrienti, nu este prea bună pentru forme de viață acvatice. Căci nu se formează lanțuri trofice consistente și diversificate. (exemplu: cazul pârâielor)
2) o apă cu prea mulți nutrienti (detritus / frunze – crăci în descompunere, îngrășăminte chimice etc.) și sedimente depuse (care pot fi ușor tulburate) – ajunge sa aibă un chimism prea complex, puternic și instabil. Apa este mai degrabă tulbure (și lumina nu ajunge la adâncime > nu mai cresc plante acvatice > acestea nu mai produc oxigen la adâncime > și alte specii dependente – mor. Și în timp, aceste ape au variații puternice (atât de-a lungul unui an / sezoane) / in 24 de ore / cât și cu temperatura ori alti factori. Apa poate ajunge chiar toxică pentru unele specii.

Lacul Snagov a fost distrus prin neglijenta autoritatitilor corelate cu abuzurile riveranilor si a utilizatorilor de salupe puternice in special pentru sporturi nautice motorizate. Dintr-un mix de grandomanie – prostie – aroganță și orgolii a noilor riverani cât și a unor sefi de la diferite autorități (preocupați de opusul colaborării – deci de a arăta cât de mult pot bloca și încurca și deci – narcisist – cât de importanți sunt de fapt – ei). Totul în paguba lacului și în consecință: asupra comunit[‘ii locale și a mai multor categorii de utilizatori.

Exemplu de eutrofizare pe lacul Snagov (Debarcaderul central/Snagov sat) - într-un moment extrem din timpul verii: "spumă" maronie provenită din plantele moarte, nedescompuse. Transparența apei este de sub 0,5 metri în 2018 (față de 5-6 metri în 192x > 5m în 1052 / 4m în 196x / 3-4m în 197x / 2-3m în 198x / 2m în 199x / 1m în 200x). E timpul să "reparăm" lacul Snagov!
În ultimii 60 de ani, calitatea apei din lacul Snagov a scăzut foarte mult datorită activităților oamenilor. Echivalent a câteva mii de ani - pe cale naturală
Exemplu de explicații chimice a proceselor existente în lac. Dacă se apelează la specialiști - cercetători (adevărați!), devine clar ce s-a întâmplat cât și ce s-ar mai putea face (pt. refacere, măcar parțială)
Măsurarea transparenței apei (a turbidității / estimare a eutrofizării) cu discul Seechi (pe lacul Snagov, de către cercetători)

În următoarea suită de imagini, observați “tulburarea” din borcane, gândiți-vă la cea din lacul Snagov, apoi comparați cu nivelul (în cifre) la care încep să moară peștii. În 2018, în mai multe locuri (nu peste tot), la sub 2 metri adâncime, nivelul de oxigen dizolvat din apă  nu permitea peștilor să mai respire (apoxie):

Claritatea apei (turbiditate / dar există mai mulți indicatori similari: adâncimea la care poți vedea un disc Secchi etc.) - are un rol extrem de important pentru biodiversitatea asociată unei ape / lac. Prea tulbure (sub 2 metri) sau prea limpede (peste 10 metri) înseamnă biodiversitate redusă.
Se pot face corelații cu nr. de specii (inclusiv pești) și populații aferente - folosind și turbiditatea (limpezimea apei). Cert este că o apă prea tulbure (și cu oxigen redus + mai puțină hrană în lanțurile trofice) - își va găsi un nou echilibru cu mai puține specii de pește și (de regulă) și populații mai reduse
Chiar și vântul (dar mai ales valurile ambarcațiunilor motorizate: multe + mari) > tulbură apa, scade transparența și distruge (reduce) biodiversitatea (mai ales la adâncime)
Legătura (corelația și tendința) dintre claritatea apei și prezența (activitatea și în final moartea) peștilor

Fundatia Snagov a realizat câteva filmulețe (prin 2013 era premiera mondială – cel puțin la nivel de articole publice / poze în internet / filme în Youtube) – despre impactul unor factori antropici (valuri – vibrații – zgomot) asupra biodiversității acvatice și mai ales din lacuri.
Considerăm ca fimulețele încă mai sunt foarte utile și exemplifică bine cele din prezentul articol și cum oamenii (cu și prin distracțiile lor) au distrus și distrug biodiversitatea și lacul Snagov:

SET de Solutii simple (Fundatia Snagov are pregatite si abordari mai complexe – prezentate doar la cerere). Pentru fiecare dintre acestea, exista specificatii de proiect (la diferite grade de detaliere – cu tot cu bugete + indicatori aferenti)

* Se bazeaza in principal pe cauzele si recomandarile fundamentate prin studiile stiintifice realizate prin proiect POS-MEDIU (si receptionate de Ministerul Mediului). La care se adauga circa 7+ ani de experimente realizate la sediul Fundatiei Snagov in iazul (18.000 litri) cu 3 cuve, 2 jgheaburi, 6 acvarii etc. Re: chimismul apei (ce ajuta / ce strica) + inmultire plante acvatice + fauna (melci / amfibieni / pesti)

1. STOPAREA distrugerilor (masurile sunt prezentate in Planul de Management si Regulamentul ANPLS – publicat si in MO 380bis din 18.05.2016). Din circa 40 de moduri prin care omul face rau biodiversitatii din Zona Snagov, peste 30 sunt relevante (si) pentru lac

2. REFACERI (ca set de mini-proiecte)
2.a) re: mai multa apa de calitate cu oxigen suficient:
2.a.1.) reluarea activitatii fostului ICAB (de actualul administrator = Apele Romane) de scoatere a plantelor acvatice (excedent) din lac – pe maluri. Si prioritar – pentru lotusul indian (Nelumbo nucifera). Daca ICAB-ul aloca un vaporas cu 4 angajati pentru zilele lucratoare din mai – octombrie(in special iulie – septembrie), pentru ca nu s-a mai facut de 25+ ani aceasta activitate, in prezent ar trebui facuta la un nivel de 3-5 ori mai mare/intens – eficace
2.a.2) debit crescut de apa din Ialomita (Apele Romane sa regleze la Bilciuresti – cata apa intra din Ialomita)
2.a.3) aeratoare pentru adancimi de 2+ metri – conectate la 220V (sau generatoare sau panouri solare). Dupa o etapa pilot – apoi instalat un set (poate cateva sute). O solutie ar fi: cate 1 pentru 10 metri liniari de iesire la lac a riveranilor (mai ales a celor care nu mai au vegetatia ripariana si specifica pe lac si pe mal). Cu rol de compensare etc.
2.a.4) “capcane” pentru exces de plancton (ex: saci de ovaz scufundati in apa, care se extrag cand se ajunge intr-o anumita etapa …)
2.a.5) turnarea de nisip + pietris in lac, pentru formarea unor suprafete de circa 5-8 mp si gros de 2-3 cm, in medie, la circa 200-300 m, de-a lungul fiecarui mal

2.b) refacere zone de mal – cu vegetatia specifica;
2.b.1) plantare de salcii in zona malurilor
2.b.2) aducere + fixare de plauri (cu arac) in dreptul malurilor antropizate
2.b.3) panouri de lemn plutitoare fixate de mal
2.b.4) repopulare de plante acvatice specifice (cu ladite de lemn, cu mix de pietris si nisip) si puse la adancimi de max 0,4 – 0,7m
2.b.5) eliminarea betonarilor malurilor in mai multe etape: gauri de 10-18 cm la nivelul apei la fiecare 1-1,5 metri / eliminarea a cate 2-3 metri (in mai multe etape)
2.b.6) inlocuirea constructiilor permanente cu constructii provizorii (ex: structurile pe stapli + cadre de fier – cu cele din lemn de esenta tare – stejar sau din plastic plutitor, modular, ecologic)

### Exista si un set de imbunatatiri (schimbari – exemple) chiar pe lacul Snagov,  importante pentru calitatea apei (dar insuficiente ca nr.) – care merita cunoscute si multiplicate:
a) bazele sportive au trecut de cativa ani (si in urma solicitarilor scrise repetate ale Custodelui ANPLS) la ambarcatiuni de tip catamaran (de la fostele salupe). Astfel nu se mai fac valuri (aproape deloc) si consumul de hidrocarburi s-a redus la sub 40%
b) cativa riverani au adoptat tipul de debarcadere din module plutitoare (ex: plastic sau cu platforme betonate) si deci nu au mai facut constructii permanente cu stalpi metalici
c) cativa riverani cu maluri betonate (la momentul achizitionarii terenului) au montat dispozitive pentru reducere a valurilor, au plantat salcii si gaurit malul betonat
d) un riveran si-a demontat garajul facut ilegal;
e) nr. salupelor s-a redus la sub 20% fata de 2015. Iar sporturile nautice motorizate s-au redus la sub 5% in perimetrul ANPLS si la sub 30% pe intreg lacul Snagov;
f) focurile de artificii si petarde (care se faceau traditional de pe o barja – pe lac – s-au eliminat. Iar subtantele chimice aferente (si chiar tuburile care in trecut erau aruncate chiar in lac) – nu mai exista in prezent;

* Finantarea se poate realiza printr-un mix de:

a) beneficiarul (riveranul) si/sau faptuitorul (in fond): “poluatorul plateste” pentru refacerea zonei distruse, respectiv pentru compensarea impactului negativ de mediu al faptelor sale
b) fonduri de mediu (nationale / UE)
c) comunitatea locala (organizate in moduri cat mai diferite)

>> Daca prezentul articol ti-a fost de folos, am aprecia daca (ne) poti ajuta (Fundatia Snagov fiind un ONG) astfel:
1) like & share si mai ales un comentariu constructiv;
2) vin-o la o patrulare / monitorizare pe lacul Snagov (dupa un instructaj de minim 1 ora si functie de competentele pe care le ai) – iti putem gasi ceva cu care sa mergi prin natura si sa (ne) ajuti;
3) contribuie la unul din proiectele noastre (cu munca sau alte resurse / bani)
* Mai multe detalii: officeFundatiaSnagov.ro / Tel: 0720 762468

Lacul Snagov: Scurt istoric + Cine îl (poate) întreține/administrează

Există un fals litigiu legat de administratorul lacului Snagov (prelungit intenționat de părțile implicate) – doar pentru că s-au acumulat foarte multe infracțiuni și distrugeri. Iar administratorul (..) va trebui să le rezolve (legal) cu beneficiarii / făptuitorii – care sunt și mulți dar și cu “relații” (în context de corupție generalizată). 
Totuși, Fundatia Snagov a obținut un răspuns scris detaliat din partea Apelor Române (via secretar de stat) cu interpretarea juridică aferentă. Și a fost și este foarte clar: Apele Române au fost și va redeveni administrator. HG făcut de Truică pentru suite de tunuri imobilare, reprezintă – doar – primul caz “Belina” din România). Iata aici link la răspunsul de 5 pagini: 1,2,3,4,5.

Referitor la administrarea lacului Snagov, în 2018 există următoarea situație:
1) (generic) administratorul lacului Snagov = Apele Romane – (SGA Bucuresti – Ilfov) – (ca parte a bazinului hidrologic Buzau-Ialomita – cu Plan de Management 2014-2021 etc.). Tot lacul – inclusiv zona de protectie care este de la minim 5 metri – până la circa 50 metri / cf. Anexa cu tabel din Legea Apelor (107/1997). Are responsabilități și legate de menținerea calității apei (Directiva Ape etc.);
2) administratorul resurselor naturale (peste, raci, scoici etc.) = ANPA : Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultură. Deleagă responsabilitatea (prin concurs – contracte) unor firme (care în ultimii zeci de ani – nu s-au făcut simțite pe măsura nevoilor / așteptărilor);
3) pentru orice fel de construcții pe lac (ex: debarcadere etc.) și în zona malurilor (și conform PUG trebuie respectată o retragere de 10 m față de mal). Pentru că lacul este domeniu public, nu se pot face construcții permanente pe lac ori în zona de protecție de la mal (chiar dacă este teren – proprietare privată – ca peste tot în lume). Deci primăriile riverane Snagov – Ciolpani – Gruiu (pt. ca apartine de UAT-urile in cauza – si serviciile de urbanism);
4) pentru ambarcatiunile – transportul – activitatile aferente: Autoritatea Navala Romana (prin Capitania Snagov lac). Exista si un Regulament de Navigatie care contine mai multe surse de probleme si controverse (mai ales prin necorelarea cu alte legislatii si promovarea unor activitati cu puternic impact negativ asupra biodiversitatii si deci cu rol de degradare accelerata a lacului);
5) conservarea biodiversitatii (habitate + corelati intre specii) – Ministerul Mediului, care prin contract de custodie a delegat responsabilitatile (membrilor) Fundatei Snagov intre 2007-2018). ONG care (in mod gratuit – fara cheltuieli din partea statului roman) a administrat aspectele relevante pentru asigurarea conservarii biodiversitatii [vezi Sinteza realizarilor]. Din 18.08.2018 – prezent > ANANP este administratorul (cf. OG 75/2018);
6) Politia Transporturi Navale – Snagov – este autoritatea cu drept de legitimare + intocmire dosare penale (deci cu atributii pe tot lacul + 5 m de la mal). Are alocate resurse (salupa – personal etc.) si trebuia sa acorde asistenta si Custodelui ANPLS (la identificarea faptuitorilor – pentru a se aplica amenzi etc.)
7) Jandarmeria Ilfov – are o suita de responsabilitati generice si face (si periodic / tematic) o suita de controale (in special – pescuit)
8) Garda Nationala de Mediu (Ilfov + cea Nationala – cand este cazul)
Nota: Acesti reprezentanti ai statului (in realitate) evita sa se intalneasca si sa colaboreze, datorita multimii de abuzuri acumulate si in derulare. Caci lucrul concret (interinstitutional) pe cazuri, ar creste impredictibilitatea si “riscul” de a se finaliza cu vinovati si sanctiuni. Si pentru ca “nu se stie pe cine ar deranja”, evita intalnirile – comunicarile etc. (Se “cearta” “simbolic”)

E necesara COLABORAREA intre: Apele Romane / 3 Primarii / ANR / ANPA / Custodele Ariei Naturale Protejate. Depinde si de cei circa 700+riverani (vile + HoReCa + baze sportive + pescari + furnizori de servicii - agrement + comunitate +etc.)
Autoritatile cu responsabilitati legate de lacul Snagov - de fapt evita orice intalnire / confruntare / rezolvare concreta de cazuri (in special cele care depind si de alte autoritati). Pentru a reduce riscul de a "deranja" pe cineva "important" etc.
Harta Bazinului Buzau-Ialomita (care include si Lacul Snagov)
Harta Lacului Snagov (una din multele realizate de Fundatia Snagov)

SCURT ISTORIC:
1) i.e.n. (Fundatia Snagov are in Colectiile Muzeale piese care dovedesc: 1a) locuirea zonei de circa 3200 ani i.e.n.) 1b) existenta de piese (greutati) pentru pescuit – din ceramica arsa etc.
Pana prin 1918, lacul a fost gestionat de localnici (care plateau diferite taxe  – “zeciuala” – fanariotilor de pe Insula Snagov). Apoi au aparut primul si apoi al-2-lea navod. 
Pestele proaspat / “la gheata” / “afumat” era vandut si in diferite targuri de la Bucuresti pana la Buzau.
Si se utilizau si alte resurse: raci / scoici / trestie / papura / lintita etc.
*** Pana in 1952, lacul a fost utilizat in mod sustenabil. Apa a ramas limpede, plina de pesti si consumurile erau bine corelate cu sporul natural – anual.

# Odata cu aparitia administatiilor nationale, nivele administrative delegate in (catre) teritoriu au ajuns (in ≈ 70 de ani) sa produca hartii si sa “dovedeasca” ca totul este bine si fac ce trebuie. Dar in realitate au stricat lacul si au distrus resursele acestuia – dar si comunitatile dependente.

## In prezent, lacul s-a eutrofizat considerabil, dar stiinta si tehnologia (specialistii competenti) ar putea reface in mare masura lacul. Cu costuri importante (dar pe termen mediu – lung, tot s-ar justifica). Iar pe termen scurt, autoritatile (platite de atatia ani) ar putea macar sa stopeze distrugerile (caci au mijloacele necesare), Nu vor – pentru a nu deranja sefi (“relatii”)  – aflate intr-o piramida de: coruptie + incompetenta + relatii (clientelare) de tip “PCR”. Care (in timp si de fapt) saraceste pe toti.

CONTEXT (aspecte relevante):
1) aceste autoritati nu au colaborat – comunicat functional intre ele (mai degraba – se blocau si sicanau reciproc, motiv pentru care unele au si derulat litigii in instanta)
2) per ansamblu, in special in ultimii 30 de ani, degradarea lacului Snagov s-a accelerat. Procesul de eutrofizare (ro, en) s-a accentuat [vezi și articol “Calitatea apei din lacul Snagov: evoluție – eutrofizare – enumerarea unui prim set de soluții simple”];
3) e interesant si litigiul dintre Primaria Snagov si Apele Romane (referitor la riverani si administrarea lacului Snagov). Rezultatul imediat (poate chiar interesul mutual) este ca ambele parti (care au responsabilitati clare) – nu mai fac ce trebuia, câștigă timp, lacul se strică și aparent acestea își justifică inactivitatea (dar nu și bugetele) … derulând un litigiu. Pe alta parte, gestionarea apelor are in Romania o abordare unitara si exista lucrari de specialitate pentru care Apele Romane au competentele – echipamentele – personalul de specialitate – sisteme de monitorizare si raportare si chiar o suita de responsabilitati (precum Directiva Ape) cu tot cu posibilitatea de gestionare a unui intreg bazin hidrografic (in care lacul Snagov este doar o bucatica). Pe cand ipoteza de administrare a Primariei Snagov (care nu are nici macar finantarea necesara – proprie si cadrul legislativ pentru multe activitati administrativ) – are ca ipoteze ca ulterior (..) or decide si reglementa pe masura intereselor si nevoilor.

CIUDATENII (de clarificat):
1) incadrarea lacului Snagov: lac natural / rau lent (ca brat al Ialomitei – cu lungime de ≈ 34 km de la Bilciuresti la Ialomita / lac de acumulare?
1a) Apele Romane: se tot refera la Lacul Snagov ca “Lac de acumulare”. Dar in propriile monitorizari si legi/documente, in lista celor 39 de lacuri de acumulare – nu apare si lacul Snagov.
1b) Geografii si cercetatorii (biologie etc.) – dintotdeauna il considera un lac natural autonom (cu izvoare proprii si care are chiar un excel propriu de apa care se varsa in Ialomita). In hartile de riscuri de inundatii – lacul Snagov figureaza cu risc zero de inundatie in scenariul cel mai prost. 
> Nota: aceste detalii (de incadrare) sunt extrem de importante pt. a stabili distanta minima de la maluri pentru zona de protectie. Care este 5m. Dar pentru ca latimea lacului Snagov este si de peste 400 m, ar putea fi si de 30+m (vezi Anexa 2). Si chiar si aprobarile date de Apele Romane pentru betonari de maluri (care au fost sistate dupa punerea in discutie repetata si explicita a celor de mai sus ..) – ca justificare pentru “aparare de mal” – trebuie clarificate si stopate, caci au distrus habitatele lacului natural;
2) Autoritatea Navala Romana a declarat lacul Snagov drept “cale navigabila“. Totusi, si dupa cererea (chiar si prin Legea 544/2001) a unui set de documente necesare in calitate de conducator de ambarcatiuni motorizate – nu am putut obtine asa ceva. Cu harti si detalii; porturi, dotare, senale navigabile, batimetrie, semnalizari – inclusiv montate pe lac etc. Doar zvonuri ca (de fapt) nu ar exista si prin 2003 s-a mizat ca se vor face (dar nu s-ar mai fi facut). Si atunci – cat de legal mai este tot ce se face – pretinde (si chiar incadrarea juridica asociata accidentelor de pe lac, amenzi etc.)
3) Ministerul Mediului. In Legea 5/2000, apar 2 arii naturale protejate “Lacul Snagov” (100ha) si “Padurea Snagov” (10ha). Dar nici dupa 10 ani de solicitari oficiale (si prin alte autoritati) – nu s-au putut gasi documentatia specifica de infiintare (cu fundamentarea stiintifica pe baza de lista de specii – populatii etc. / justificarea limitelor / detalii despre comisiile si procedura parcursa etc.). Si concomitent cu aceste 2 “aparitii” fara fundamentarile specifice, autoritatile omit (ilegal) Rezervatia Naturala Snagov infiintata prin HCM 864/1952 cu fundamentari si documentatie adecvata si completa  – cu suprafata totala de 1147,70 ha (care include cele 2 mici noi arii infiintate prij L5/2000). Si daca corelam si cu PUG Snagov si alte documentatii – mai degraba totul pare un mare montaj de super-tun imobiliar (gen GIO). Daca din 1904 pana in  1998, cercetatorii realizasera circa 70 de studii stiintifice despre Snagov cu sute (spre 1000 de specii) din care peste 70 – protejate, dupa Legea 5/2000, APM Ilfov (care a avut rol de fundamentare – a gasit o hartie neoficiala din care rezulta ca la Snagov ar fi 5-6 specii protejate, din care una era … chiar invaziva!). Adica totul este o super bataie de joc, cu atat fosforescenta (nu alba) si totusi nicio autoritate (nici DNA) nu a dorit sa trateze intreaga problema mentionata;
4) HG 930/2002 (+Remus Truica) prin care, lacul Snagov ar trece in administrarea Primariei Snagov (contrar Legii 106/1996). Fapt care a generat si un litigiu. Si cazul prezinta asemanari cu cazul Belina (poate Snagovul a fost chiar sursa de inspiratie pentru Belina). Exemplu a unuia din suita de scandaluri: Furt de 50 de hectare din Lacul Snagov şi domeniul public
Cert este ca: 4.1)  pe parte de forma HG este inferior unei legi 4.2) Primaria Snagov nu are competentele + resursele de a gestiona un lac (care de fapt mai este si riveran si altor 2 comune – si deci care mai sunt si limitele UAT-urilor celor 3 comune impactate etc.)
5) Primaria Snagov recunoaste (in scris – oficial ca nu face controale pe parte de disciplina urbanistica pe lac, caci nu are ambarcatiune). Recunoaste ca 3 restaurante (El Capitan, Dolce Vita, Hanul Vlasia – “nu au documentatii urbanistice”)
6) Apele Romane confirma ca ar avea ≈ 36 de contracte de inchiriere luciu de apa in loc de ≈ 700!.  Ceea ce inseamna neincasari la bugetul statului de multe milioane: la 15 lei/mp/an x ≈ 700 constructii pe lac x ≈ 150mp (ca medie) x 10 ani …
7) ANCPI (Cadastru – Ilfov) > nu furnizeaza nici un fel de date re: evolutia suprafetei lacului Snagov din 1989 si pana in prezent (cu reducerile de multe zeci de hectare, datorate in special “intrarii in lac” prin umpluturi si peste zona de stuf a lacului – de catre riverani). Desi harti militare, suite de harti orto-foto si alte surse (chiar si Google Earth) – toate dovedesc reducerea suprafetei lacului (prin abuzuri)
8) Pentru a reglementa navigatia pe lacul Snagov, 
9) ANPA (Agentia Nationala pentru Piscicultura si Acvacultura) – considera lacul Snagov ca fiind ne-comercial (adica nu se poate seca ori pescuit toti pestii – ca in majoritatea baltilor din Romania). Dar a facut o serie de lucruri (..) si nu a facut altele (..) – ceea ce amplifica ciudateniile si problemele;
10) ANR (Autoritatea Navala Romana) – prin regulamentul de navigatie pentru lacul Snagov, mentine (si implementeaza) o suita de anomalii. Sustine ca nu are departament juridic (si ca ce a fost facut este de catre Ministerul Transporturilor si tot acestia ar trebui sa rezolve si problemele care ar putea sa apara etc.). Iar pentru buna reglementare a administratii caii navigabile, ANR (deci) sustin obligativitatea infiintari Administratii a Caii Navigabile a Lacului Snagov (similar cu cea mediatizata pentru raul Bega – Timisoara)
11) Primaria Snagov (intentionat – prin nederularea demersurilor necesare), a decotat localitatea Snagov din “statiune turistica de interes national” la “Satul Snagov – statiune turistica de interes local”. Si nu a alocat nici un leu in buget. Si pagina site-ului Primariei (facut recent – dupa decenii de lipsa) – are o pagina goala pentru “Turism”.

CONCLUZII:
a) prin 192x Sadoveanu scria ca nu isi explica cum lacul Snagov este atat de limpede ca se poate vedea si la 5-6 metri adancime …) Iar alte personalitati credibile mentioneaza ca si in 195x-196x apa lacului era limpede si puteai vedea orice detaliu la 3-4 metri adancime. Corelat cu aceasta calitate a apei – este si abundenta si diversitate speciilor, care a scazut exponential in special in ultimii 30 de ani. A se vedea si filmul realizat de Fundatia Snagov cu suita declaratiilor (dovezilor) despre calitatea apei (de baut!) + limpezime + pesti (pentru consum).
b) localnicii au reusit (pana la venirea valurilor de “venetici”) sa gestioneze sustenabil lacul. In prezent (cand ≈90% din malurile riverane) sunt utilizate de “venetici” – transparenta lacului a scazut de la ≈6m la ≈0,5 metri (si exista circa 40 de cauze cu ponderi diferite – confirmate de cercetatori si pentru care exista Planul de Management al ANPLS (MO 380bis / 18.05.2016) cu obligativitate la implementare – finantare de catre statul roman, dar autoritatile … au de mai multi ani ca prioritati la bugetare – diferite variante de “borduri” …
c) totusi lacul mai este “reparabil”. Ar trebui sa putem constata mai intai macar o limitare  – stopare a activitatilor care il distrug (pe diferite criterii / moduri). Si apoi incepute macar cateva din multimea de activitati relevante pentru refacerea lacului;
d) Fundatia Snagov a conceput mai multe strategii (in ani diferiti) si apoi diferite abordari (implementari). Cel mult s-a reusit gruparea a cate 3-4 autoritati (din multimea existenta). Si celelalte (apoi cam toate) se tot sperie de acumularea de probleme (penale, juridice, administrative, operationale etc.) Cert este ca majoritatea autoritatilor au bugete alocate (+personal, echipamente, sedii etc.) si prin ce (nu) fac, lacul este de la an la an mai rau. Si pana si niste localnici mediocrii – ar putea propune ce +cum (dar sa se si faca) pentru a se opri degradarea si reface cate ceva …
e) majoritatea oamenilor simpli, pentru o astfel de situatie (si in baza unicei abordari cunoscute din ultimii 70+ de ani = comunism), considera (sincer) ca singura solutie este de a exista un “sef” (“tătuc“) cat se poate de autoritar (si fara “limitari” ale unui cadru legal). 
*** In Romania ramane greu de imaginat si chiar mai greu de acceptat ca ar putea exista un fel de consiliu in care toti se considera (si comporta) ca egali si cu adevarat bine intentionati pentru lac – comunitate + grupurile de beneficiari. Reprezentantii diferitelor autoritati participa (numai adusi cu forta), atunci declara ca au venit doar sa asculte si ca in final vor informa sefii (care raman in patratele de ego institutional si adeptii singurului joc pe care il cunosc bine: “cum sa blochezi pe toti ceilalti – doar pentru ca poti si astfel sa arati cat de tare si critic esti tu”. Demers care doar face rau. Cel putin din 1989 …

### Constantin Turmac (COMPASS Consulting) sau carti uzuale despre Balanced ScoreCards si alte abordari – pot rezolva situatia mai sus descrisa, in mod participativ – transparent si constructiv. Detalii – la cerere.

Suite de descurajări a Custodelui ANPLS = Fundatia Snagov [articol neterminat]

O selecție limitată de exemple de categorii (căci sunt multe ca numar + și alte categorii ) 

Iar unele cazuri – încă – tot nu considerăm că este prudent a le face publice (căci considerăm că cei vizați ori afectați ar putea relativ ușor să facă mult mai mult rău decât în exemplele enumerate în continuare). Mai ales că am avut experiențe directe în ultimii 10 ani prin care am constatat direct că toate nivelele din stat (pe care contam implicit: autorități de constatare / avocați / procurori / judecători / mass media) pot fi afectați de combinații dintre: uitare, amnezie, inconsecvență – asimetrii de abordări, confundarea victimei cu făptuitorii și chiar și abuzuri.

Exemplu 1: 2010.08.16 > Custozii ANPLS (voluntari – dar totusi reprezentanti ai statului roman) sunt atacați, răsturnați în lac în timp de filmau de pe lac o suită de 3 infracțiuni și 2 contravenții. Despre care discutaseră în prealabil (preventiv) cu 2+ autorități și apoi cu organizatorii nunții făcute la Snagov Club (fata presedintelui Consiliului Judetean Ilfov Cristache Radulescu se marita si Gabriel Oprea – manager Dolce Vita a facut drept cadou un foc de artificii in mijlocul lacului – ariei naturale protejate). Pentru uimirea tuturor somitatilore invitatilor (probabil si de la alte autoritati ale statului dar si de partid PDL). 
Desi am facut si filme si inregistrati audio si repetate adrese scrise, procurorul de la Buftea nici nu ne-a luat o declaratie si a inchis cazul. Desi noi primsem chiar si adrese de la Arme si Munitii Ilfov (ca nu exista autorizatie / de la ANR am primit identificarea ambarcatiunii / cunosteam o parte din faptuitori etc.). Ceva mai multe detalii – aici.

Exemplul 2: Pentru ca nu eliberam “asa cum s-=a cerut” si “cineva” ar fi promis aiurea – un aviz favorabil pentru ceva constructii la margine de lac, mai multe persoane am primit mai multe amenintari verbale de la XY, dar si telefonice si prin SMS de la nr. private. Nici o reactie nu a urmat – desi am informat unele autoritati de forta si apoi am mai mentionat si prin adrese la mai multe autoritati – despre consecintele (iata!) ale neimplicarii si nerezolvarii unor cazuri deja sesizate. Si ca altii (local) doresc si ei sa strice cum au stricat altii inainte de a prelua noi Custodia si acum recurg la amenintari si presiuni.
Semnificatii majore: incurajarea faptuitorilor + mentinerea starii de/cu ilegalitati la Snagov, Dovedirea (infractorilor – de catre autoritati) ca “ne se vor implica” si deci ca pot continua – si face ce vor. Ceea ce au si facut.

Exemplul 3Politia X este solicitata prin apel la 112 pentru a acorda sprjin si a identifica faptuitorii (cf. obligatiilor pe care acestia le au – cf. prevederilor din OG 2/ 2001). Insa Politia X “rezolvă” “problema” prin aplicarea unei amenzi chiar Custodelui ANPLS (pentru ca ar fi abuzat cu apeluri la 112). In fond, in acel an, Custodele a avut doar 2 apeluri la 112. Primul referitor la un caz in care si alte autoritati au dat amenzi pentru o petrecere super zgomotoasa pe malul lacului si pana noaptea tarziu. Al 2-lea caz a fost chiar cel in care am si fost amendati.
Semnificatii majore: incurajarea faptuitorilor + descurajarea cu decredibilizarea Custodelui ANPLS. Pai noi consideram ca este chiar mai mult decat abuz in serviciu … Dar (tot) nu parea sa fie momentul potrivit pentru a si se rezolva cu bine situatiile de la Snagov … 

Exemplul x: 4 atacuri asupra Custodelui ANPLS din partea aceluiasi practicant de fly-board (folosind skyjet-ul). Toate documentate si sesizate in scris. Din care ultimul – in prezenta unei echipe a Jandarmeriei, careia ii este si stricat un echipament de comunicatie (in timpul “demonstratiilor”), Acestia fac si PV de constatare, il si duc la Politie unde fac demersuri pentru atacul unei autoritati. Dar ulterior rezulta ca isi retrag plangerile. Iar in final procurorul de la Buftea aplica doar o amenda de 200 lei (pe legea 61 “tulburarea ordinei publice”) din care cei in cauza platesc in 48 de ore 50% – adica 100 lei.
Semnificatie majora: incurajarea celui in cauza si a tututor celor care practica sporturi nautice motorizate in aria naturala protejata (contract legislatiei in vigoare dar si a Planului de Management aprobat si publicat si in Monitorul oficial). Adica, autoritatile in loc sa ajute Custodele cu identificarea faptuitorului si sa ajute la sanctionare, “intervin” (se interpun / nu dau date de grija “GDPR-ului” astfel incat dupa circa 2 ani, se “raceste” povestea si se “claseaza” …)

“Sugestii” de la directori din Ministerul Mediului de a mai reduce din speciile protejate identificate prin studiile stiintifice.
Adica sa fac o ilegalitate (in raport cu ce au gasit si raportat cercetatorii prin proiectul POS-MEDIU derulat). Santajul sugerat consta in intarzieri ale avizarii documentatiilor depuse (mai ales ca s-a aflat ca am garantat cu un apartament linia de credit necesara continuarii proiectului – si acum plateam la dobanzi pentru intarzierile provocate administrativ).
*** Nici pana in prezent nu am gasit pe cineva interesat de acest subiect (date fiind si personajele in discutie). Mai degraba mi s-a sugerat sa ma gandesc la ce este fezabil si mai exact ca nu exista nici un caz de sesizare – santionare (deci publica si de succes) pe asa caz / ierarhie …
Implicatii: in final, cei din minister tot au “creat” o suita de “pretexte” (pe care le consider cel putin incorecte) pentru a reduce la sub 30% nr. de specii protejate mentinute. Interesati fiind detinatorii de terenuri cu padure de la marginea lacului (care de fapt au preluat ilegal padure acolo – prin omisiunea HCM 864/1952 de catre alte grupuri de functionari).

Suite de geamanduri si semnalizari puse pe lac – vandalizate. Plus tentative de creare de incidente pentru a genera amenzi sau chiar interpretari penale.

Gaurire ambarcatiune
folosita.

Geam spart la masina folosita.

Amenintari repetate cu datul foc la sediu (si aruncarea de lampioane incendiare in curte).

Mai multe demersuri pe la carciumile din localitate (in scopul incurajarii unora din cei care lucrau la negru la facut de debarcadere ilegale – pentru a incerca sa treaca la violente).

Specii invazive în Zona Snagov (nordul Ilfovului)

UE derulează un nou program INVALIS care are ca obiective – speciile invazive din UE (deci si Romania). Căci după 20+ ani, UE este la această etapă / nivel …

Etapa logică după cele 2 (principale) etape anterioare, pe care România ar fi trebuit să le parcurgă complet și corect (și nu mai mult bifate “cumva” cât să “semene” a ceea ce trebuia să fie in mod “cinstit” …) :
1) 2007-2013: stabilirea rețelei de arii naturale protejate (fundamentare – inventarieri etc.). Și pe măsură ce se finalizau (+aprobau) Planurile de Management aferente, să înceapă derularea programelor (tot – majoritar – cu bani UE) de conservare > reabilitate – refacere de habitate / specii;
2) 2013-2015: (prima) raportare a stării de conservare la nivel de specii (protejate), habitate etc. Raportare care s-a “completat” cu ceva simulări software care să “completeze” lipsă + inconsistență de date (lipsă / inconsistente / incompatibile / nedigitizate / necentralizabile etc.)

* Astfel încât dacă etapele anterioare ar fi fost parcuse corect si complet, puteam (cu adevărat) să ajungem la nivelul curent de preocupări în UE: speciile invazive. Așa că în lipsă (..) suntem din nou în situația de a improviza. Și printre implicații (..)  sunt și lipsa (la întâlniri – discuții – cu date relevante) a reprezentanților principalelor instituții / autorități de mediu din România (Minister – Biodiversitate / ANANPL / ANPM / Garda de Mediu / etc.). 
Dar și derularea de demersuri “paralele” (chiar cu iz greșit  concuren’ial) – în locul unor abordări integrativ-cumulative.

# În acest context, devine (și) mai meritoriu demersul ADRBI în a atrage- motiva – completa cu specialiști – date – sinteze – concluzii – priorități, cât să reconstituie un fel de sinteză a situației curente și apoi să compileze un set coerent + relevant de măsuri care să integreze și specificul – stadiul din România.

Căci dacă nu pare posibil un demers “top-down” (cu datele care ar fi trebuit să existe cel puțin din 2007-prezent) – decât nimic pentru România din și prin acest proiect INVALIS – poate este mai bine să rezule un ceva (chiar mai mic si mai punctual) dintr-o abordare “bottom-up” generat de (mai) puținii care se implică constructiv în proiect.

+++
Ca evidențe despre speciile invazive (..) există câteva demersuri (mai relevante) și evidențe (încă necorelate):

1994 s-a înființat IUCN > ISSG (Grupul Specialiștilor în Specii Invazive) în cadrul SSC (Species Survival Commision)

Lista (de alertă) a speciilor de plante.

Baze de Date:
SMDRSI – Sistem de Monitorizare şi Detectare Rapidă a Speciilor Invazive (www.specii-invazive.ro)
(alte) Programe în acest sens (..): GIANTALIEN, EPIDEMIE, ALARM, BALLAST, DAISIE, SEBI, GISP

EASIN = European Alien Species Information Network
14000+ specii / 22 parteneri

* Regulamentul (UE) Nr. 1143/2014 al Parlamentului European şi al  Consiliului din 22 octombrie 2014 privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive, care a devenit  obligatoriu pentru toate statele membre cu începere din 1 ianuarie 2015.

În România, un demers (început) relevant este reprezentat de: “Invadatori vegetali în România” – Paulina ANASTASIU, Gavril NEGREAN / edidura Universitatii Bucuresti, 2007 

> În Ilfov mai sunt cunoscute în Zona Snagov circa 50 de specii vegetale invazive (detalii: Paulina ANASTASIU / Fundatia Snagov).

De exemplu, pe lacul Snagov, comportament agresiv – invaziv o are Nelumbo nucifera (lotusul indian), care a ajuns la 10+ hectare din suprafața lacului de circa 600 ha, afectând și habitatele / speciile din Aria Naturală Protejată Lacul Snagov.
Însă, “popular” și “la modă” (chiar Europeană) poate vor fi prioritățile vor fi canalizate pe specii precum:
Ambrosia artemisiifolia / Vița canadiană (Parthenocissus inserta), Salcâm (Robinia pseudoacacia) etc.

Propunem + invităm delegația programului INVALIS ca în una din următoarele întâlniri să includă – viziteze Zona Snagov (ILFOV) care conține 2 arii naturale protejate, 4200+ specii, 4 habitate principale, 311+ specii protejate + rare + amenințate. Și 50+ plante invazive. Dar și 10+ specii de faună (potențial) invazive. Ar putea fi instructiv + pragmatic organizarea unui circuit pe lac si prin pădurile riverane. În “regăsirea” căutarea a cel puțin 10 specii invazive.

Greșeli frecvente (de poziționare) – în multe abordări publice (legate de speciile invazive):
1) “că există specia X Y” în zona  Z … Sau în oraș în parcul cutare …
Păi discuția ar trebui poziționată dpdv al habitatului natural (implicit) specific (normal – natural) într-o anumită zonă geografică [=ca set de specii – care definesc acel habitat]. Și abia apoi de discutat ce (și în ce bază) oamenii hotărăsc să dea diferite (noi) destinații unor zone. Inclusiv “verzi”. În sensul că este foarte mare diferență între extrema prin care se decide conservare (arie naturală protejată) față de extrema prin care se decide chiar realizarea unor zone cu habitate (ca set de specii) total diferit de cele din România (căci deja tehnologia permite). 
Astfel ca a pune in discutie doar o specie (fara context si viziune/misiune asumata pe termen lung – este penibil + inutil + nerelevant).
2) Re “măsuri salvatoare” prezentate frecvent: Ex: “bariere articificiale” / “intervenții mecanice” / “mulcirea” etc. Păi toate acestea actionează sistemic (adică afectează întreg habitatul – toate speciile și nu doar pe cele considerate invazive). Sunt cel puțin absurde astfel de discuții derulate de nespecialiști (adevărați).
 3) Exemple ciudate (greșite) prezentate ca exemple pozitive: a) a speria – îndepărta rața albă ori roșie cu explozii cu propan! (ceea ce sperie și alte specii etc.) b) // eliminarea cu motocoase acvatice a tuturor plantelor + fără supervizarea specialiștilor (cu justificarea de a incerca limitarea Nelumbo nucifera; dar astfel vor fi taiate = amenintate si specii protejate + rare: Nuphar lutea, Nymphaea alba etc. 

Un exemplu pozitiv în Ilfov este cel al deciziei Consiliului Județean Ilfov de a utiliza în trei comune din nordul Ilfovului (Ciolpani – Snagov – Gruiu) a dezinsecțiilor (limitarea țânțarilor) prin utilizare de soluții eco (“inamici naturali” – larvicid) Vectobac . Acesta ar merita prezentat chiar ca studiu de caz de succes în Ilfov. Schimbare realizata dupa 2 ani de sesizari ale Custodelui ANPLS (Fundatia Snagov) caci se utilizau substante care distrugeau toate insectele, Serviciul Județean de Dezinsecție și Ecologizare Mediu Ilfov (SJDEM Ilfov) a primit finantare si acordul de a trece la utilizarea Vectobac.

În Ilfov au existat și exemple negative: crapii chinezești introduși în lacul Snagov prin 198x și (se pare) chiar și în 2018.

Ar fi interesant de derulat măcar un mini-program pilot de re-evaluare a reglajelor naturale (în prezent – aproape dispărute) prin: a) lilieci (pot consuma intre 300-3000 de țânțari/noapte) și există 13 specii la Snagov b) libelule (dragon – flies) și există 8+ specii la Snagov etc.

Prioritizare:  păi inainte de a ajunge la nivelul/problema speciilor invazive (care poate au o pondere de sub 7% in contextul actual în Zona Snagov, unde mai prioritara este stoparea distrugerii de habitate) – este cel de asigurare a finantarii pentru Planurile de Management al ANP – deja publicate și în MO și deci asumate oficial. Păi și conform principiului PARETO, ar trebui să “put first thing first” și apoi să ajungem și la specii invazive. Sau (ok) considerăm partea de prevenție, dar (re)transmitem (ca poziționare) – prioritatea (finanțării) implementării Planurilor de Management

EXEMPLE generice de motivare în comunități – pentru ca aceștia să contribuie la reducerea – limitarea – eliminarea unor specii:
1) în anii 195x se dadeau (la schimb) cartușe cu alice – contra picioare de cioară (împușcate);
2) copii ar putea primi o minge de fotbal sau ceva legat de “lumea IT + educațional), pentru:  a) 200 gândaci de Colorado b) tăierea a xxx plante invazive c) etc.
3) o echipă / clasă / școală – adoptă o zonă (naturală) și asigură că un set de specii invazive (ex: 3-10 din cele găsite în zonă) – nu mai apar (sau sunt periodic distruse)
4) team building-uri la care în loc de “caută comoara” – cauți specia invazivă …

Crapi chinezești introduși și în lacul Snagov. Însă aceștia mănâcă doar în captivitate (de foame - în lipsa alternativelor) plantele invazive. Dar in libertate (in lac), va manca in diferite luni ale anului - din plantele bune (de protejat).
"Is this one a flower or a weed? I'm not sure whether to admire it or not."
Cum ajung sa arate habitatele Zonei Snagov (fundul lacului, zona cu stuf de la mal si mai ales zona de protectie de 5 m de la mal - unde trebuie mentinut habitatul natural, riparian - asa cum prevede si legislatia)
Sistemele naturale trebuie considerate in totalitatea interdependentelor lor. Si nu doar dupa "mode" si finantari oportuniste: acum ajutam punctual o specie si apoi ucidem punctual o alta (declarata invaziva). Si sunt si multe alte greseli frecvente promovate de nespecialisti ...

Exemple concrete – din Zona Snagov:
1) 3-4 tipuri de ecologizari …
2) refaceri punctuale de habitate …
3) mini-pilot de eliminare Nelumbo nucifera. Cresterea in iazuri (studiu de inmultire a unor specii de plante acvatice, specifice si necesare in lanturile trofice)
4) pregatiri de mini proiecte (lilieci, berze etc.)

Pentru mai multe detalii + colaborări, vă invităm să ne contactați direct: tel 0720 762 468 /  office@FundatiaSnagov.ro

Tăieri de pădure – impact asupra biodiversității la Snagov

In Zona Snagov (lac + paduri riverane) exista 311+ specii protejate, rare si amenintate, in 1200+ inventariate si cu o estimare de 4200+ specii, in 4 habitate principale. Exista si doua arii naturale protejate (L5/2000 cu un total de 150 ha) dar si Rezervatia Naturala Complexa Snagov cu 1147,70 ha (HCM 864/1952). Exista documentatie avizata de Academia Romana, depusa la Ministerul Mediului – pentru extinderea zonei protejate pe tot lacul si padurile riverane (2080 ha).

Dupa 2010 (si pana in prezent: 2019), se tot fac taieri de padure in zona. Cu zone de “taiere la ras”, “rariri” dar mai ales preluarea exemplarelor seculare (ai caror trunchiuri se vand cu multe mii de euro in strainatate).

Lacul Snagov are legatura cu fosta mare Sarmatica si reprezinta o continuitate ca zona umeda pentru habitate si specii.

Intreaga zona are o retea de vai – toate cu “scurgere” catre lacul Snagov. Astfel ca mai ales in padurile ramase, exista multe locuri in care se formeaza balti temporare sau raman cu apa – chiar tot anul. Ceea ce este extrem de important ca locuri de inmultire, hranire, supravietuire – pentru un set larg de specii aflate in interdependente ecologice.

Dar iata ca odata cu taierile de padure si mai ales raririle facute, scade nivelul de umiditate si creste nivelul de luminozitate si circulatie a aerului (vantului). 

In primavara anului 2018 s-a redus la sub 50% nivelul umiditatii (si a nr. de balti temporare iar in cele permanente, apa s-a redus cu 33%).
Iar in primavara anului 2019, s-a mai redus la jumatate nivelul umiditatii. Astfel ca nu mai sunt balti temporare cu apa (primavara – cum existau mereu) si mare parte din baltile permanente – nu mai au apa (si probabil ca in 2019, plantele specifice ar putea dispare.
Este foarte trist sa stii (sa ai poze) in zone in care erau sute de broaste si cu ponta depusa – vizibila la fiecare 1-1,5 metri pe suprafata baltilor, iar in prezent sa nu mai existe deloc apa si abia daca mai intalnesti printre frunzele uscate cate 2-3 broaste derutate.

Sunt afectate: plante (asocierile specifice – existente), insecte, amfibieni (broaste), reptile (serpi), pasari, mamifere.

O categorie aparte o reprezinta ciupercile. In zona monitorizata (linia 1 – Snagov sat), au fost raportate 62 de specii in 2015, intr-un perimetru de circa 400 x 600 ml. Cu peste 800 de exemplare vazute intr-o singura parcurgere (sinuoasa) cu o lungime de circa 3 km. 
In urmatorii ani (cu si datorita taierilor atat de copaci cat si a tuturor lastarilor – arbustilor sub 5 metri), aparitia ciupercilor s-a redus la sub 20% (in 2018).

SOLUTII  / REMEDII:  poate ajuta mult (și costă puțin):
1) săparea (escavarea) unui set de gropi – șanturi mai adânci (1,5m) la minim 200 m una de alta.
Dar pentru ața ceva, Romsilva ar trebui să accepte că pădurea înseamnă și altceva decât o exploatare forestieră (unde – și când face re-plantări) pune (după ‘rețetă’) doar 3-5 specii “economice”, astfel că toate celelalte specii sunt “tolerate” dar neimportante pt. Romsilva.
Iar a accepta (recunoaște) că există și specii protejate – ar putea însemna atât o responsabilitate suplimentară, dar și “riscuri” și mai ales costuri suplimentare.
2) stabilirea (de urgenta) a unor zone de padure (cu balti temporare si permanente) ca zona de conservare stricta (adica nu se mai taie nimic acolo, nu se iau nici lemnele putrezite, nu se intra nici cu cainii lasati liberi din lesa etc.
3) actiuni de informare – constientizare in comunitate si mai ales derulare de corespondente si obtinere de luari la cunostiinta si asumari de neinterventie (modificare) din partea reprezentantilor autoritatilor (care de regula actioneaza de mult timp ca parte a problemelor)
4) documentarea si introducerea acestor resurse in atractiile Zonei turistice Snagov (ca modalitate de formare – consolidare a unor noi asteptari – identitati – utilizari – raporturi)

Referinte:
1) Raport de monitorizare – Ciuperci, 2015
2) Monitorizari anuale facute de cercetatori (de la Antipa, Facultatea de Biologie, Custodele ANPLS – Fundatia Snagov)

Post Scriptum: 
Odata, se cultiva empatia pentru vietatile mici (sabatice): “Din lumea celor care nu cuvântă” – Emil Garleanu.

Iar (adevaratii) localnici (via traditie) – reprosau in calitate de adulti, copiilor daca si cand deranjau sau mai omoroau cate o vietate salbatica.
 
In prezent, localnici sau “venetici” = sunt cam la fel de ignoranti despre ce (mai) exista la Snagov pe parte de biodiversitate. La declinarea “originii” sau locatiei proprietatii (=Snagov), doar se rigidizeaza putin si apoi tac cu pretins subinteles si superioritate – care de fapt acopera o profunda ignoranta.
 
Intre timp – habitatele si speciile dispar din si prin prostie – ignoranta – indiferenta – goliciune umana …