C Archives - Page 2 of 2 - Fundatia Snagov

2019-06-252020-12-12

Țânțarii din Zona Snagov (lac + pădure). Problemă – poziționări și Soluții …

Țânțarii (56 de specii in Romania) au existat si vor continua sa existe si sunt chiar (si ei si) necesari in diferite lanturi trofice (si ecosisteme).
Cei mai multi suntem familiarizati cu țânțarul comun sau țânțarul obișnuit, țânțarul domestic (Culex pipiens). Care deranjeaza – precum musca etc. (si cu care majoritatea suntem obisnuiti).

> De ceva timp a aparut si țânțarul-tigru (Aedes albopictus) care este considerat ca potential purtator al mai multor virusi – maladii (din care unele, periculoase in anumite situatii – si – pentru om)

# In realitate, toti tantarii pot transmite mai multe boli (daca si pe care le pot avea sursele lor de hrana). Adica daca intr-o zona hrana tantarilor nu are boli, chiar daca te musca tantarii – nu te-ai putea imbolnavi. La fel si in cazul capuselor etc. (Concret: aveti grija sa nu aiba boli pasarile + mamiferele pe care le inteapa tantarii > nu ar mai exista ce boli sa se transmita)

Modalități de gestionare (limitare / reducere) a populațiilor de țănțari

1) ECOLOGICE (naturale):
1a) mentineti echilibrele ecologice (ecosistemele) naturale si sanatoase
* Cu atat mai mult in Zona Snagov – unde exista si arii naturale protejate, care insa au fost dezecilibrare chiar de oameni (si care acum vor sa dea cu substante care sa ucida toate insectele…).
(daca pasarile si mamiferele nu sunt bolnave, nu au nici tantarii ce boli sa transmita // daca exista suficiente pasari si micro-mamifere atunci tantarii le prefera pe acestea si sunt nevoite sa caute si oameni // asigurati existenta unor populatii a consumatorilor de tantari + larve: pesti, broaste, soparle, insecte (paianjeni), lilieci;
1b) liliecii (care pot consuma si 300-3000 de tantari per noapte). Astfel ca un plus de 20.000 – 100.000 lilieci x 300 – 3000 tantari per noapte, ar putea rezolva foarte bine suplusul deranjant (deci 6-30 milioane de tantari per noapte). Mai ales ca in Zona Snagov au fost confirmate 13 specii. Insa dupa taierile masive de padure din perioada 2010 – prezent (si in special a celor seculari + batrani), au ramas extrem de putini copaci adecvati pentru cuiburi. Solutie (propusa de Fundatia Snagov): construirea de cuiburi pentru lilieci (circa 150 – 200 lei pt. un cuib cu capacitate 80-200 lilieci) si atarnarea la 5+ metri de sol in padure si chiar pe unele constructii. Poate dura 2 luni – 2 ani pana cand vor fi si poluate circa 50-60% din cuiburile facute. E o solutie ieftina si importanta pe termen mediu-lung;
2) stropiri cu larvicidul Vectobac (utilizat de cativa ani de Consililul Judetean Ilfov). Care ucide doar tantarii (nu si restul insectelor – asa cum distrug celelalte insecticide folosite curent de om si chiar in restul judetului Ilfov). Decizie pentru care trebuie felicitat CJ Ilfov. Insa Fundatia Snagov considera ca s-a putea creste de cateva ori eficienta stropirilor cu Vectobac daca s-ar stropi unde si cand si cum trebuie. Caci in prezent se stropeste preventiv odata sau de 2 ori pe an – din avion, peste intreaga zona Ciolpani – Snagov – Gruiu. Si (de fapt) ar fi eficient si eficace daca s-ar stopi (prioritar) marginea lacului (de pe lac din ambarcatiuni) si de pe proprietati. Exact zona stufului (de pe lac) si mai ales zona de protectie a lacului (de 5 metri). Care chiar daca este teren privat ramane de utilitate publica si deci accesul este liber – mai ales pentru autoritati si mai ales in cazul unor urgente ori riscuri pe parte de mediu / sanatate. Vezi Legea Apelor (L106/1996 – anexa 2) dar si Regulamentul Ariei Naturale Protejate Lacul Snagov (MO 318 bis din 18.05.2016).

* Detalii despre cum Fundatia Snagov a solicitat si in final CJ ILfov a acceptat sa treaca la utilizarea Vectobac. In mod implicit, in Romania / restul judetului Ilfov se utilizeaza insecticidul K-Othrine (care afecteaza toate insectele si deci in lipsa acestora – multe alte specii in amonte si aval sunt afectate).

** Detalii despre Vectobac: 1) prospect a, b 2) detalii stiintifice: NCBI, b, 3) efecte adverse: 3a . Adica, cost circa 10.115 lei/kg si se poate utiliza 0,125-1kg/ha – care este eficient (pana la 80% pentru 21 zile) in conditiile in care un ciclu de viata al tantarilor este de 15-20 de zile.
4) masuri de protectie / limitare a efectelor la nivel individual:
4a) locuinte: site la geamuri – usi, aparate electrice de atragere – ardere etc.
4b) individual: (eviti orele de varf dintre 20:00-23;00) si zonele umede + umbroase / porti haine (pantaloni lungi + maneci lungi) / diferite unguente pe piele / mananci 1-2 catei de usturoi cu 1-2 zile in avans ori permanent / diferite coliere la maini – picioare / etc.

CONSTATARI / CONCUZII:
a) Asteptari – pretentii disproportionale: In special din partea noilor veniti in Zona Snagov (pentru lac + padure = natura etc.) care au pretentii urbane re: insecte etc. Adica “autoritatea” sa “ia masuri” sa nu mai existe tantari etc.
Pai in Zona Snagov cum sa ne definim? Oamenii sunt in casa naturii sau natura este in casa oamenilor? Adica este o Zona Verde naturala chiar si cu arii naturale protejate (in care sunt si case – care nu ar trebui sa deranjeze echilibrele naturale) sau este zona urbana si in cadrul acesteia sunt si mici oaze (gen parcuri sau Parcul Vacaresti) in care (mai) exista (inca) si ceva specii (dar care nu ne intereseaza si le putem sacrifica oricand)?
b) Vectobac – administrare (loc/mod): Ar trebui administrat mai mult (intens) exact in zona malurilor. Repetat la maxim 21 de zile. Cu stropiri terestre de pe lac si din curtile riveranilor (chiar a celor mai vocali dar si care “apara” cel mai tare dreptul la proprietare si nu doresc sa se intre in curtea lor. Deci diferit decat cum se face acum: stropiri uniforme din avion – in cele 3 comune (indiferent daca este padure – lac – locuinte). Si cu ajutorul Primariilor + politie locala + DJS Ilfov + Apele Romane etc. – sa se anunte in prealabil si apoi sa se ajunga la cel 5 metri de teren riveran lacului (de utilitaret publica prin Legea Apelor) si acolo unde este 90% din locul de inmultire – sa se actioneze cu Vectobac;
c) masuri cu impact pe termen mediu-lung:
c1) construirea de urgenta a 200-400 de casute pentru lilieci (x 150-200 lei bucata), numerotare, harta cu coordonate GPS, amplasare in padurile riverane lacului
c2) masuri pentru ajutarea biodiversitatii (deci si a speciilor consumatoare de larve + tantari: peste in lac, broaste – soparle, paianjeni, libelule
d) educatia populatiei: re tantari / re biodiversitate / re ecologie etc.

2019 + Situatii (ani) cu excese (cresteri anormale) a populatiilor de tantari > (posibile) Solutii

Fundatia Snagov confirma ca in 2019, in zona Snagov sat exista populatii de 3-5 ori mai mari de tantari (Culex pipiens) decat in alti ani (desi din perspectiva ultimilor 40 de ani, au mai existat 3-4 astfel de veri). Pe alta parte – in zona nu au existat imbolnaviri (cu virusi) si care sa fie puse in corelatie cu transmiterea prin tantari etc. (singurul caz in care se poate considera ca ar exista riscuri reale / caci altfel, doar o populatie crescuta de tantari inseamna doar un disconfort intr-o vara (si) pentru oameni)

> Cadrul legal include o multime de limitari (pentru utilizarea de substante de dezinsectie cu spectru larg – care omoara toate insectele) dintre care amintim cateva:
a) legea apiculturii (perioade de interzicere: culesul salcamului, teiului – care se termina in 24.06)
b) legea apelor (+ DIrectiva ape): nu se dau cu substante chimice mai ales ierbicide – insecticide pe cursurile de apa.
c) idem legislatiile re: Piscicultura – acvacultura
d) re: arii naturale protejate + Regulamentul Ariiei Naturale Protejate “Lacul Snagov”: ca sunt interzise stropirile cu substante chimice

* Din discutiile telefonice (..) din ultimele zile (..) Fundatia Snagov a pus intrebarile adecvate (de-a lungul efortului de a gasi solutii pentru o posibila derogare) si astfel a aflat urmatoarele detalii importante care trebuie luate in considerare si utilizate adecvat:
a) Serviciul Judetean de Dezinsectie si Ecologizare Mediu Ilfov (SJDEMI) stropeste in localitati (in mod implicit – in cadrul dezinsectiilor) cu substante care omoara toate insectele, sens in care are masini cu instalatii care “bat” la maxim 50m fata de drumurile publice;
b) SJDEMI stropeste doar pe domeniul public si nu are voie sa stropeasca si pe proprietatile private (decat contra – cost dar in interventii diferite fata de cele aferente campaniilor de stropire publica – anuntate etc.)
c) pe masinile SJDEMI se poate activa sistemul de monitorizare GPS (adica a obtine un parcurs exact si complet a locurilor de stropire a masinilor utilizate)

CONTEXT: 90% din terenurile riverane lacului Snagov este proprietate publica (si proprietarii sunt greu de contactat). Deci 90% din sursa tantarilor sunt in directa corelatie cu locatiile riverane ale acestora. O parte dintre acestia – deja – fac propriile stropiri cu substante chimice interzise (si autoritatile trebuiau sa ia masuri de depistare / sanctionare). Daca vor fi contactati de SJDEMI – este foarte probabil sa existe demersuri de mituire pentru a se utiliza substantele periculoase in locul Vectobac – exact in zonele cu maxim de biodiversitate.

Recomandarea Fundatiei Snagov (la solicitarea CJ / SJDEMI) pentru situatia de exceptie din vara anului 2019 consta in:
1) stropiri SI terestre cu Vectobac de la nivelul solului (deci aceasta substanta este considerata ecologica de cercetatori): pe lacuri in zona de la mal – din ambarcatiuni. Dar si in zona de 5m de la mal, protejata (L106/1996 – Anexa 2) – chiar daca sunt proprietati private. Sa se intre in locatiile acestora dupa o campanie de informare publica, de catre un grup de reprezentanti ai autoritatilor (exista baza legala). Si mai ales daca si dupa ce ar apare si imbolnaviri a oamenilor care in mod cert ar putea fi puse in corelatie cu tantarii etc.). Cine nu doreste (si comunitatile= grupurile de vecini care nu se organieaza si nu colaboreaza – raman sa suportele consecintele necolaborarii lor)
2) pentru stropiri cu substante chimice cu spectru larg (omoara toate insectele si sunt vizati tantarii adultii). Este necesara informarea + aviz favorabil obtinut din partea Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate – care a schimbat legislatia in vigoare in 2018 si sunt in masura sa aprobe derogarile necesare in cauza.
2a) in cererea catre ANANPM sa se preia elementele din prezentul articol. Si urmatoarea organizare (angajament) propus de la inceput in solicitare in cazul localitarilor din comunele Ciolpani – Snagov – Gruiu (unde exista 4 arii naturale protejate care au si zone tampon – vecintatate si unde speciile migreaza si insectele (deci si tantarii) cand bate vantul – pot ajunge si la distante mai mari decat cei 500m (in care de regula – stau).
2a1) Masinile SJDEMI vor fi monitorizate strict prin GPS (si cu PV de utilizare doar in locaitati pe drumurile publice + gropile de gunoi legale). Data fiind raza de eficienta – eficacitate a utilajelor de maxim 50m fata de masinile SJDEMI – se vor exclude zonele in care lacul ori padurea (zonele protejate) se afla la distanta mai mica de 50 m fata de acestea. Se vor lua orice (alte) masuri necesare pentru a nu fi posibila mituirea si stropirile pe proprietatile private (cu utilaje – personal destinate utilizarii publice).

In ultimele zile, Fundatia Snagov a vorbit de mai multe ori cu / la CJ Ilfov (care coordoneaza si SJDEMI) – pentru a identifica modalitati de preventie / gestionare a situatiei cu exces de tantari din vara 2019. Fundatia Snagov a comunicat (si in scris) ideile – mesajele din prezentul articol.

Fundatia Snagov a primit si telefoane de la locuitori din Zona Snagov, carora Primaria Snagov si CJ Ilfov le-ar fi comunicat telefonic ca nu se fac dezinsectii importiva tantarilor din cauza opozitiei Fundatiei Snagov (care ar fi facut o lege pentru asa ceva etc.). [Adica partidul de guvernamant nu reuseste sa isi dea o ordonanta mult dorita si un ONG face legi … ]. Surprinde (insa) duplicitarismul prezentarilor (scuzelor) in raport cu potentialii alegatori fata de cel cu (in raport) cu Fundatia Snagov.

Daca ecosistemele naturale sunt sanatoase (si nu apar oameni – mamifere bolnave), tantarii (chiar daca sunt mai multi ca in alti ani) – ca vector de transmitere, nu au ce sa transmita.

A distruge masiv toate insectele (inclusiv din ariile naturale protejate) pe motiv de “preventie” – fara certitudini (de riscuri relevante – nu doar teoretice), nu este bine (+ ilegal)

Cei care sunt cei mai vocali (re: tantari) sunt chiar riveranii lacului care detin (90%) din zona = sursa tantarilor si la care nu se poate intra – ajunge usor. (Si care de fapt nici nu voteaza local si nici nu se implica local in orice fel de nevoi – probleme ale comunitatii). Dar care acum vor moartea tantarilor (caci bastinasii au pretentii mai mici, avand experienta si intelegand si mai bine cum este cand stai langa un lac + padure = casa insectelor si a biodiversitatii si cand acestia gestionau resursele locale: lac + padure – erau naturale, sustenabile si chiar productive fata de prezent cand au ajuns centre de cost dar importante mize imobiliare).

Nu este o solutie: “eliminarea” tantarilor (a insectelor). Asa cum vor si solicita unii (si de dragul voturilor – nu refuza informat, altii). Si iata ca rezulta o nevoie de informare – educare.

# Fundatia Snagov a trimis o scurta adresa CJ Ilfov / SJDEMI + ANANP referitor la acest subiect.

## Pentru mai multe detalii, va invit sa ne contactati la Tel: 0720 762 468 / [email protected]

2019-06-212020-12-27

Lacul Snagov: Scurt istoric + Cine îl (poate) întreține/administrează

Există un fals litigiu legat de administratorul lacului Snagov (prelungit intenționat de părțile implicate) – doar pentru că s-au acumulat foarte multe infracțiuni și distrugeri. Iar administratorul (..) va trebui să le rezolve (legal) cu beneficiarii / făptuitorii – care sunt și mulți dar și cu “relații” (în context de corupție generalizată).
Totuși, Fundatia Snagov a obținut un răspuns scris detaliat din partea Apelor Române (via secretar de stat) cu interpretarea juridică aferentă. Și a fost și este foarte clar: Apele Române au fost și va redeveni administrator. HG făcut de Truică pentru suite de tunuri imobilare, reprezintă – doar – primul caz “Belina” din România). Iata aici link la răspunsul de 5 pagini: 1,2,3,4,5.

Referitor la administrarea lacului Snagov, în 2018 există următoarea situație:
1) (generic) administratorul lacului Snagov = Apele Romane – (SGA Bucuresti – Ilfov) – (ca parte a bazinului hidrologic Buzau-Ialomita – cu Plan de Management 2014-2021 etc.). Tot lacul – inclusiv zona de protectie care este de la minim 5 metri – până la circa 50 metri / cf. Anexa cu tabel din Legea Apelor (107/1997). Are responsabilități și legate de menținerea calității apei (Directiva Ape etc.);
2) administratorul resurselor naturale (peste, raci, scoici etc.) = ANPA : Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultură. Deleagă responsabilitatea (prin concurs – contracte) unor firme (care în ultimii zeci de ani – nu s-au făcut simțite pe măsura nevoilor / așteptărilor);
3) pentru orice fel de construcții pe lac (ex: debarcadere etc.) și în zona malurilor (și conform PUG trebuie respectată o retragere de 10 m față de mal). Pentru că lacul este domeniu public, nu se pot face construcții permanente pe lac ori în zona de protecție de la mal (chiar dacă este teren – proprietare privată – ca peste tot în lume). Deci primăriile riverane Snagov – Ciolpani – Gruiu (pt. ca apartine de UAT-urile in cauza – si serviciile de urbanism);
4) pentru ambarcatiunile – transportul – activitatile aferente: Autoritatea Navala Romana (prin Capitania Snagov lac). Exista si un Regulament de Navigatie care contine mai multe surse de probleme si controverse (mai ales prin necorelarea cu alte legislatii si promovarea unor activitati cu puternic impact negativ asupra biodiversitatii si deci cu rol de degradare accelerata a lacului);
5) conservarea biodiversitatii (habitate + corelati intre specii) – Ministerul Mediului, care prin contract de custodie a delegat responsabilitatile (membrilor) Fundatei Snagov intre 2007-2018). ONG care (in mod gratuit – fara cheltuieli din partea statului roman) a administrat aspectele relevante pentru asigurarea conservarii biodiversitatii [vezi Sinteza realizarilor]. Din 18.08.2018 – prezent > ANANP este administratorul (cf. OG 75/2018);
6) Politia Transporturi Navale – Snagov – este autoritatea cu drept de legitimare + intocmire dosare penale (deci cu atributii pe tot lacul + 5 m de la mal). Are alocate resurse (salupa – personal etc.) si trebuia sa acorde asistenta si Custodelui ANPLS (la identificarea faptuitorilor – pentru a se aplica amenzi etc.)
7) Jandarmeria Ilfov – are o suita de responsabilitati generice si face (si periodic / tematic) o suita de controale (in special – pescuit)
8) Garda Nationala de Mediu (Ilfov + cea Nationala – cand este cazul)
Nota: Acesti reprezentanti ai statului (in realitate) evita sa se intalneasca si sa colaboreze, datorita multimii de abuzuri acumulate si in derulare. Caci lucrul concret (interinstitutional) pe cazuri, ar creste impredictibilitatea si “riscul” de a se finaliza cu vinovati si sanctiuni. Si pentru ca “nu se stie pe cine ar deranja”, evita intalnirile – comunicarile etc. (Se “cearta” “simbolic”)

SCURT ISTORIC:
1) i.e.n. (Fundatia Snagov are in Colectiile Muzeale piese care dovedesc: 1a) locuirea zonei de circa 3200 ani i.e.n.) 1b) existenta de piese (greutati) pentru pescuit – din ceramica arsa etc.
Pana prin 1918, lacul a fost gestionat de localnici (care plateau diferite taxe – “zeciuala” – fanariotilor de pe Insula Snagov). Apoi au aparut primul si apoi al-2-lea navod.
Pestele proaspat / “la gheata” / “afumat” era vandut si in diferite targuri de la Bucuresti pana la Buzau.
Si se utilizau si alte resurse: raci / scoici / trestie / papura / lintita etc.
*** Pana in 1952, lacul a fost utilizat in mod sustenabil. Apa a ramas limpede, plina de pesti si consumurile erau bine corelate cu sporul natural – anual.

# Odata cu aparitia administatiilor nationale, nivele administrative delegate in (catre) teritoriu au ajuns (in ≈ 70 de ani) sa produca hartii si sa “dovedeasca” ca totul este bine si fac ce trebuie. Dar in realitate au stricat lacul si au distrus resursele acestuia – dar si comunitatile dependente.

## In prezent, lacul s-a eutrofizat considerabil, dar stiinta si tehnologia (specialistii competenti) ar putea reface in mare masura lacul. Cu costuri importante (dar pe termen mediu – lung, tot s-ar justifica). Iar pe termen scurt, autoritatile (platite de atatia ani) ar putea macar sa stopeze distrugerile (caci au mijloacele necesare), Nu vor – pentru a nu deranja sefi (“relatii”) – aflate intr-o piramida de: coruptie + incompetenta + relatii (clientelare) de tip “PCR”. Care (in timp si de fapt) saraceste pe toti.

CONTEXT (aspecte relevante):
1) aceste autoritati nu au colaborat – comunicat functional intre ele (mai degraba – se blocau si sicanau reciproc, motiv pentru care unele au si derulat litigii in instanta)
2) per ansamblu, in special in ultimii 30 de ani, degradarea lacului Snagov s-a accelerat. Procesul de eutrofizare (ro, en) s-a accentuat [vezi și articol “Calitatea apei din lacul Snagov: evoluție – eutrofizare – enumerarea unui prim set de soluții simple”];
3) e interesant si litigiul dintre Primaria Snagov si Apele Romane (referitor la riverani si administrarea lacului Snagov). Rezultatul imediat (poate chiar interesul mutual) este ca ambele parti (care au responsabilitati clare) – nu mai fac ce trebuia, câștigă timp, lacul se strică și aparent acestea își justifică inactivitatea (dar nu și bugetele) … derulând un litigiu. Pe alta parte, gestionarea apelor are in Romania o abordare unitara si exista lucrari de specialitate pentru care Apele Romane au competentele – echipamentele – personalul de specialitate – sisteme de monitorizare si raportare si chiar o suita de responsabilitati (precum Directiva Ape) cu tot cu posibilitatea de gestionare a unui intreg bazin hidrografic (in care lacul Snagov este doar o bucatica). Pe cand ipoteza de administrare a Primariei Snagov (care nu are nici macar finantarea necesara – proprie si cadrul legislativ pentru multe activitati administrativ) – are ca ipoteze ca ulterior (..) or decide si reglementa pe masura intereselor si nevoilor.

CIUDATENII (de clarificat):
1) incadrarea lacului Snagov: lac natural / rau lent (ca brat al Ialomitei – cu lungime de ≈ 34 km de la Bilciuresti la Ialomita / lac de acumulare?
1a) Apele Romane: se tot refera la Lacul Snagov ca “Lac de acumulare”. Dar in propriile monitorizari si legi/documente, in lista celor 39 de lacuri de acumulare – nu apare si lacul Snagov.
1b) Geografii si cercetatorii (biologie etc.) – dintotdeauna il considera un lac natural autonom (cu izvoare proprii si care are chiar un excel propriu de apa care se varsa in Ialomita). In hartile de riscuri de inundatii – lacul Snagov figureaza cu risc zero de inundatie in scenariul cel mai prost.
> Nota: aceste detalii (de incadrare) sunt extrem de importante pt. a stabili distanta minima de la maluri pentru zona de protectie. Care este 5m. Dar pentru ca latimea lacului Snagov este si de peste 400 m, ar putea fi si de 30+m (vezi Anexa 2). Si chiar si aprobarile date de Apele Romane pentru betonari de maluri (care au fost sistate dupa punerea in discutie repetata si explicita a celor de mai sus ..) – ca justificare pentru “aparare de mal” – trebuie clarificate si stopate, caci au distrus habitatele lacului natural;
2) Autoritatea Navala Romana a declarat lacul Snagov drept “cale navigabila“. Totusi, si dupa cererea (chiar si prin Legea 544/2001) a unui set de documente necesare in calitate de conducator de ambarcatiuni motorizate – nu am putut obtine asa ceva. Cu harti si detalii; porturi, dotare, senale navigabile, batimetrie, semnalizari – inclusiv montate pe lac etc. Doar zvonuri ca (de fapt) nu ar exista si prin 2003 s-a mizat ca se vor face (dar nu s-ar mai fi facut). Si atunci – cat de legal mai este tot ce se face – pretinde (si chiar incadrarea juridica asociata accidentelor de pe lac, amenzi etc.)
3) Ministerul Mediului. In Legea 5/2000, apar 2 arii naturale protejate “Lacul Snagov” (100ha) si “Padurea Snagov” (10ha). Dar nici dupa 10 ani de solicitari oficiale (si prin alte autoritati) – nu s-au putut gasi documentatia specifica de infiintare (cu fundamentarea stiintifica pe baza de lista de specii – populatii etc. / justificarea limitelor / detalii despre comisiile si procedura parcursa etc.). Si concomitent cu aceste 2 “aparitii” fara fundamentarile specifice, autoritatile omit (ilegal) Rezervatia Naturala Snagov infiintata prin HCM 864/1952 cu fundamentari si documentatie adecvata si completa – cu suprafata totala de 1147,70 ha (care include cele 2 mici noi arii infiintate prij L5/2000). Si daca corelam si cu PUG Snagov si alte documentatii – mai degraba totul pare un mare montaj de super-tun imobiliar (gen GIO). Daca din 1904 pana in 1998, cercetatorii realizasera circa 70 de studii stiintifice despre Snagov cu sute (spre 1000 de specii) din care peste 70 – protejate, dupa Legea 5/2000, APM Ilfov (care a avut rol de fundamentare – a gasit o hartie neoficiala din care rezulta ca la Snagov ar fi 5-6 specii protejate, din care una era … chiar invaziva!). Adica totul este o super bataie de joc, cu atat fosforescenta (nu alba) si totusi nicio autoritate (nici DNA) nu a dorit sa trateze intreaga problema mentionata;
4) HG 930/2002 (+Remus Truica) prin care, lacul Snagov ar trece in administrarea Primariei Snagov (contrar Legii 106/1996). Fapt care a generat si un litigiu. Si cazul prezinta asemanari cu cazul Belina (poate Snagovul a fost chiar sursa de inspiratie pentru Belina). Exemplu a unuia din suita de scandaluri: Furt de 50 de hectare din Lacul Snagov şi domeniul public
Cert este ca: 4.1) pe parte de forma HG este inferior unei legi 4.2) Primaria Snagov nu are competentele + resursele de a gestiona un lac (care de fapt mai este si riveran si altor 2 comune – si deci care mai sunt si limitele UAT-urilor celor 3 comune impactate etc.)
5) Primaria Snagov recunoaste (in scris – oficial ca nu face controale pe parte de disciplina urbanistica pe lac, caci nu are ambarcatiune). Recunoaste ca 3 restaurante (El Capitan, Dolce Vita, Hanul Vlasia – “nu au documentatii urbanistice”)
6) Apele Romane confirma ca ar avea ≈ 36 de contracte de inchiriere luciu de apa in loc de ≈ 700!. Ceea ce inseamna neincasari la bugetul statului de multe milioane: la 15 lei/mp/an x ≈ 700 constructii pe lac x ≈ 150mp (ca medie) x 10 ani …
7) ANCPI (Cadastru – Ilfov) > nu furnizeaza nici un fel de date re: evolutia suprafetei lacului Snagov din 1989 si pana in prezent (cu reducerile de multe zeci de hectare, datorate in special “intrarii in lac” prin umpluturi si peste zona de stuf a lacului – de catre riverani). Desi harti militare, suite de harti orto-foto si alte surse (chiar si Google Earth) – toate dovedesc reducerea suprafetei lacului (prin abuzuri)
8) Pentru a reglementa navigatia pe lacul Snagov,
9) ANPA (Agentia Nationala pentru Piscicultura si Acvacultura) – considera lacul Snagov ca fiind ne-comercial (adica nu se poate seca ori pescuit toti pestii – ca in majoritatea baltilor din Romania). Dar a facut o serie de lucruri (..) si nu a facut altele (..) – ceea ce amplifica ciudateniile si problemele;
10) ANR (Autoritatea Navala Romana) – prin regulamentul de navigatie pentru lacul Snagov, mentine (si implementeaza) o suita de anomalii. Sustine ca nu are departament juridic (si ca ce a fost facut este de catre Ministerul Transporturilor si tot acestia ar trebui sa rezolve si problemele care ar putea sa apara etc.). Iar pentru buna reglementare a administratii caii navigabile, ANR (deci) sustin obligativitatea infiintari Administratii a Caii Navigabile a Lacului Snagov (similar cu cea mediatizata pentru raul Bega – Timisoara)
11) Primaria Snagov (intentionat – prin nederularea demersurilor necesare), a decotat localitatea Snagov din “statiune turistica de interes national” la “Satul Snagov – statiune turistica de interes local”. Si nu a alocat nici un leu in buget. Si pagina site-ului Primariei (facut recent – dupa decenii de lipsa) – are o pagina goala pentru “Turism”.

CONCLUZII:
a) prin 192x Sadoveanu scria ca nu isi explica cum lacul Snagov este atat de limpede ca se poate vedea si la 5-6 metri adancime …) Iar alte personalitati credibile mentioneaza ca si in 195x-196x apa lacului era limpede si puteai vedea orice detaliu la 3-4 metri adancime. Corelat cu aceasta calitate a apei – este si abundenta si diversitate speciilor, care a scazut exponential in special in ultimii 30 de ani. A se vedea si filmul realizat de Fundatia Snagov cu suita declaratiilor (dovezilor) despre calitatea apei (de baut!) + limpezime + pesti (pentru consum).
b) localnicii au reusit (pana la venirea valurilor de “venetici”) sa gestioneze sustenabil lacul. In prezent (cand ≈90% din malurile riverane) sunt utilizate de “venetici” – transparenta lacului a scazut de la ≈6m la ≈0,5 metri (si exista circa 40 de cauze cu ponderi diferite – confirmate de cercetatori si pentru care exista Planul de Management al ANPLS (MO 380bis / 18.05.2016) cu obligativitate la implementare – finantare de catre statul roman, dar autoritatile … au de mai multi ani ca prioritati la bugetare – diferite variante de “borduri” …
c) totusi lacul mai este “reparabil”. Ar trebui sa putem constata mai intai macar o limitare – stopare a activitatilor care il distrug (pe diferite criterii / moduri). Si apoi incepute macar cateva din multimea de activitati relevante pentru refacerea lacului;
d) Fundatia Snagov a conceput mai multe strategii (in ani diferiti) si apoi diferite abordari (implementari). Cel mult s-a reusit gruparea a cate 3-4 autoritati (din multimea existenta). Si celelalte (apoi cam toate) se tot sperie de acumularea de probleme (penale, juridice, administrative, operationale etc.) Cert este ca majoritatea autoritatilor au bugete alocate (+personal, echipamente, sedii etc.) si prin ce (nu) fac, lacul este de la an la an mai rau. Si pana si niste localnici mediocrii – ar putea propune ce +cum (dar sa se si faca) pentru a se opri degradarea si reface cate ceva …
e) majoritatea oamenilor simpli, pentru o astfel de situatie (si in baza unicei abordari cunoscute din ultimii 70+ de ani = comunism), considera (sincer) ca singura solutie este de a exista un “sef” (“tătuc“) cat se poate de autoritar (si fara “limitari” ale unui cadru legal).
*** In Romania ramane greu de imaginat si chiar mai greu de acceptat ca ar putea exista un fel de consiliu in care toti se considera (si comporta) ca egali si cu adevarat bine intentionati pentru lac – comunitate + grupurile de beneficiari. Reprezentantii diferitelor autoritati participa (numai adusi cu forta), atunci declara ca au venit doar sa asculte si ca in final vor informa sefii (care raman in patratele de ego institutional si adeptii singurului joc pe care il cunosc bine: “cum sa blochezi pe toti ceilalti – doar pentru ca poti si astfel sa arati cat de tare si critic esti tu”. Demers care doar face rau. Cel putin din 1989 …

### Constantin Turmac (COMPASS Consulting) sau carti uzuale despre Balanced ScoreCards si alte abordari – pot rezolva situatia mai sus descrisa, in mod participativ – transparent si constructiv. Detalii – la cerere.

2019-06-202020-12-27

Lacul Snagov: BENEFICII furnizate + Categorii de utilizatori (beneficiari)

1) BENEFICII furnizate (principalele):
1a) pește, raci, scoici (hrană tradițională a comunității + comercializare surplus);
1b) trestie (acoperisuri), papura (confectionat diferite obiecte);
1c) apă (și de băut ocazional / gheață – prin ghețării / pentru spălat: uman și al animalelor ori diferite prelucrări tradiționale)
1d) servicii (suport):
1d1) turism (în special de 1 zi, de relaxare). Pentru o lungă serie de caracteristici/beneficii reale: confort termic mai bun ca in metropole (-8 grade Celsius, umiditate si briza), mix deosebit de aerosoli, apa termala (neutilizata) etc.
1d2) pescuit sportiv (implicit: “catch & release”)
1d3) loc de antrenament pentru sporturi nautice (eco-frendly: traditionale pe lacul Snagov si cu mic impact negativ asupra mediului)
1d4) multiple (potențiale) atracții (utilizări) eco-turistice
1e) multiple moduri de satisfacere a nevoilor de ego – status – fashion etc. (adica, datorită asocierii cu diferitele elite în timp). A “merge” la Snagov sau a deține ori face ceva (..) – continuă să reprezinte un diferențiator relevant în mentalul din România. Cu încărcături din ce în ce mai negative (datorită specificului recentelor elite – cel puțin comparativ cu elitele altor perioade din ultimi 100 de ani)
1f) contribuie la un nivel mai ridicat de umiditate, temperatură mai scazută, ozonificare (=confort termic);
1g) sursă geotermală (3 alternative):
1f) 800+ locuri de muncă (corelate cu dezvoltarea unei rețele de mici afaceri – care colaborează);

2) Categorii de UTILIZATORI (beneficiari):
2a) cei care (mai) au acces la lac:
2a1) ≈ 700 de riverani care utilizeaza de fapt ≈ 90% din malul privat al lacului (din care ≈ 90% nu sunt localnici si nici nu votează local). Interesant poate fi ca foarte putine din aceste vile sunt locuite. Probabil o utilizare medie de sub 10 zile/an (adică extrem de putin! – vilele fiind mai mult, una din proprietatile unui portofoliu)
2a2) din ce in ce mai putini din cei ≈ 18.000 localnici in cele 3 comune riverane sau macar cei ≈ 6400 din comuna Snagov. Astfel ca din ≈ 22 iesiri publice la lacul Snagov, dupa 1989 au ramas cu mai putin de 10, doar 2 amenajate partial si inca tot neconform dpdv legal). Probabil sub 200 de localnici per zi de weekend se mai se uita la lac de la principalele 10 iesiri publice (neamenajate de primarii) – pe tot lacul lung de 15 km si deci cu 36+ km de mal;
2b) cateva locatii publice tip HoReCa: ≈ 20 (intre care exista si unele facute cu bani publici – gen Phare etc. care nu au fost niciodata cu acces public – desi asa trebuia).
Principalele locatii sunt utilizate in special pentru petreceri de o seara (nunti / botezuri etc.), ceva evenimente corporate si mai ales pentru evenimentele grupurilor de business de care apartin (si care au prioritate). Plus intalniri – grupuri (partid etc.) Astfel ca (in general) e mai important sa fie multumiti actionarii – pentru care (dat fiind portofoliul de afaceri detinut) nu este important profitul (si deci clientii – publici – anonimi / satisfactia acestora etc).
Aceste locatii HoReCa cumulat (si mai ales datorita petrecerilor) – au ≈ 50.000 vizitatori de o zi/an, din care poate ≈ 1.800 de cazari/an (oricum, gradul mediu de ocupare ramane mult sub break-even-point necesar).
In acest grup intra si Palatul Snagov (tine de RAPPS) si unde mai exista cateva petreceri si cu 3.000+ participanti.
De comparat aceste valori cu capacitatea de primire a Snagovului din 1982 de circa 34.000 turisti de zi si cu nr. mediu de vizitatori de ≈ 15.000 x cele circa 40 de zile de weekend ale unui sezon
2c) cele 5 baze sportive (nationale) nautice – unde de fapt vin in cantonament sportivi de la diferite (alte) asociatii. Astfel ca (probabil) exista cumulativ ≈ 10.000 inoptari per an (grup mediu de 25 x 5 nopti = 100 X 20 grupuri = 2.000 – majoritatea asociate celor 3 baze principale)
2d) pescuit:
2d1) pescuit sportiv profesionist (cu circa 2 competitii per an si circa 150 de participanti care chiar fac “catch & release” si sunt foarte eco-frendly
2d2) pescuit cu undite al pescarilor cu permis (≈ 5000 zile/pescar/an – inclusiv cei din zilele de iarna cand pe gheata poti vedea odata si cate 30 de pescari in zona centrala a lacului)
2d3) pescuit cu undite al localnicilor (de regula fara permis) (≈ 5000 zile/pescar/an – intre care exista si cam 5+ pescari “consacrati” in fiecare din cele 8 sate riverane cu peste 50 de zile pescuit/an)
2d4) braconieri (probabil circa 2-3 in principalele 5 sate riverane) si care probabil prind cam 70% din tot pestele scos din lac si au cam 80% din impactul negativ asociat pescuitului (date fiind metodele folosite: uneori si braconaj electric)
2e) utilizatorii de ambarcatiuni cu motor (3000+ inregistrate cu nr de Snagov si detinute in special de oraseci / cu probabil 150+ tinute pe lacul Snagov la cele ≈ 700 vile riverane lacului (uneori nefiind proprietatea riveranilor – sau “gazuite” pentru o perioada oarecare). O parte a acestor ambarcatiuni sunt utilizate pentru sporturi nautice motorizate (interzise in arii naturale protejate si de regula interzise pe lacuri si ape interioare in majoritatea tarilor din UE). Aceste ambarcatiuni au o pondere de ≈ 60% in impactul negativ asupra lacului. Prin zgomote – vibratii – hidrocarburi deversate si mai ales prin valuri (marime, putere, frecventa – asupra malurilor cu sedimente si unde exista >70% din specii si biodiversitate;
2f) turisti propriuzisi (sub 50 zi/weekend in sezon) cumulat pentru: sporturi nautice eco-friendly (placi SUP, caiace – canoe, plimbari cu vaporase lente cu scop de vizitare, birdwatching etc.). Segment care prin 1982 a atins un maxim si de 4000/zi (cand existau circa 7-11 vaporase cu capacitati de 50 si chiar 80 pasageri, circulau intre 5 statii cu frecvente de 15 – 20 minute. Aveam motoare de tractor, erau lente si faceau valuri mici – deci impactul mediu per turist era extrem de mic fata de media per “turist” din categoria “sporturi nautice motorizate” din prezent.

* Note:
1) daca de fapt din 1933 (si mai ales intre 195x – 2010) a fost statiune turistica de interes national, recent (datorita deserviciului facut deliberat de conducerile primariei Snagov), dupa 2012 s-a declasat ajungand in prezent sa existe doar satul Snagov “statiune turistica de interes local” – dependenta de bugetarea optionala a Primariei Snagov, care chiar si in 2019 are o pagina goala de site cu titlul “Turism” … Nu exista nici o semnalizare turistica, buget, proiecte ori preocupari ale administratiei locale ori judetene (pentru Zona Snagov). Demers coerent cu obiectul repetat in context informal: “se doreste a deveni o zona cu circuit inchis”. Asa cum si o parte din riverani cu salupe sustin si chiar au si agresat chiar si jurnalisti cu “ce cautati pe lac – care este al riveranilor” (vezi Stiri din 2017 etc.)
2) diferite segmentari / estimari / trenduri si alte detalii asociate – au fost realizate la (de) membri/parteneri ai Fundatiei Snagov in ultimii 10 ani, in diferite contexte.

1a) PEȘTE > Pestele din lacul Snagov a reprezentat principala resursa de hrană a comunității locale cât și principala ofertă comercială. Astfel încât localnicii vindeau pește din lacul Snagov atât în București cât și vecinatăți (până chiar în Buzău). Peștele viu (pt. o bună conservare) era transportat cu căruțe cu straturi din gheață și stuf – papură (ghețăriile funcționând chiar până la început de august). Peștele uscat (+afumat) reprezenta soluția de stocare pe termen mediu-lung.

Arheologii au găsit “greutăți” folosite pentru plasele pescarilor …

Prin 178x ar fi fost aduși pe lacul Snagov (în actualul Tâncăbești – de către grecul Filitis) câteva familii de pescari lipoveni – pentru a face agricultură. Însă aceștia nu au performat și abandonați – s-au reapucat de pescuit. În timp s-au mutat în Ghermănești și apoi la Dobroșești (Snagov sat) – pentru conditii mai bune pentru pescuit. In cultura locala au adus elemente de port, de decorare a caselor (+ anumite nuante de albastru si verde la soclu si lemnarie) si de limbaj specific.

Până prin 1863, pescuitul era controlat (permisiune / taxă = zeciuală + alte sarcini) în special de grecii de pe insula Snagov. După secularizare a putut re-înfloriri comerțul local.

Alexandru Odobescu prin 1874 în “Câteva ore la Snagov” (din Kynegeticos) confirmă că deja exista un renume al Snagovului pentru “plătica și racii” de la Snagov.

Între 1906-1912, Grigore Antipa include în tratatul de pescuit (publicat în 1916) specificul pescuitului de la Snagov. Și există și câteva desene și chiar poze interesante.

Prin 1918 a apărut și primul năvod local. Și pentru că cererea și renumele au crescut, astfel că în 1952 existau două năvoade cu echipaj local de circa 8-12 pescari (vezi familia Laiță).

Comuniștii au naționalizat (1952) năvoadele (întreaga dotare – organizare) și păstrat echipajele sub forma de angajați. Din aceste “noi” inceputuri exista si 2 carti postale color – extrem de relevante pentru detaliile specifice pe care le contin.

Între 1952-1986, s-a pescuit comercial cu năvod și echipaje atât locale dar și aduse în unii ani din Deltă cu tot cu echipamente: bărci – năvoade etc.). Operator a fost ICAB (Întreprinderea de Canal – Apă București – care a devenit administrator al lacului Snagov chiar până prin 1996 când a preluat Apa Nova administrarea în București si lacul Snagov a fost preluat de Apele Române).

Pestele din lac era comercializat local (populatie / retea de magazine / retea de restaurante) iar diferenta era comercializata in Bucuresti. Astfel ca exista o oferta locala generoasa si diversificata de peste proaspat.

* Pescuitul sportiv (confirmat) a început prin 192x. Mihail Sadoveanu spunea ca nu intelege cum Snagovul are o apa cristalina de se vede si la 6 metri adancime – de parca ar fi o apa de munte. Apoi Bratescu Voinești și Panait Istrati au venit de mai multe ori – găzuiți fiind chiar în familiile pescarilor care îi și duceau cu lotcile pe lac dar aveau și rol de ghizi. Pescuitul sportiv a fost bine organizat în perioada comunistă (cu centru pe malul lacului în “Coada Șerpilor” și set de ambarcațiuni, cu puncte marcate de pescuit de-a lungul lacului, cu evidențe – permise – controale).

După încetarea pescuitului comercial, pentru ca cel putin localnicii au si obiceiuri locale (inclusiv religioase) bazate pe consum de peste, pentru ca era cerere – a înflorit braconajul. Aastfel ca in dreptul fiecarui sat (din cele 8+) s-au stabilizat cate 2-3 braconieri …

Astfel ca dupa 1989 nu s-a mai pescuit comercial pe lacul Snagov. A ramas pescuitul sportiv (dar fara organizare / supervizare) si mai ales – braconajul.

Iar 2000, la majoritatea debarcadelor celor 700+ de vile riverane lacului Snagov, se pot observa fire (pripoane) legate de stalpii constructiilor si daca ai cauta in lac, ai gasi in medie o varsa din nylon (de regula abandonata si in care intra si mor inutil o multime de pesti).

Aproape in fiecare localitate (Tancabesti, Ghermanesti, Snagov, Silistea) au tot fost mentionate cazuri de braconaj cu curent electric. Activitate care de reguila omoara tot ce este viu. Iar Politia mentiona prin 2015 ca ajunsese la circa 40 de dosare penale pentru braconaj.

În perioada 1998-2009 s-a mediatizat intens (și disproporționat / greșit) că apa lacului Snagov este infestată și deci că nu ar mai fi comestibil pestii – racii – scoicile si bună nici chiar pentru înot. Demers corelat (de fapt) u interesele imobiliare dar și de eliminare a turimului public (care ar putea vedea și pune în discuție opulența noilor vile și a proprietarilor. Care ar trebui sa fie o mandrie in cazul surselor licite. Astfel ca reactiile negative si opozitia fata de turismul traditional – pe un lac public (si chiar organizarea a unor riverani in jurul ideii de “lac cu circuit inchis” – reprezinta un aspect care tinde sa confirme suspiciuni si necesita analize)

In 2019, nu mai exista pescuit comercial de peste. Pescuitul sportiv exista – teoretic (dar nu are o prezenta tangibila si credibila – local – decat cel mult prin 1-2 concursuri anuale dar cu organizatori externi). Nu exista nici o oferta de meniuri cu peste – nici macar la restaurantele din zona.
În ultimii ani a scăzut foarte mult și cererea-oferta de pește – de la braconieri. (mix de factori: peste mai putin in lac / cerere mai redusa din cauza zvonurilor ca apa lacului este contaminata / peste din import – subventionat / uitarea traditiilor locale / controale mai multe)

>> Cert este ca: Localnicii (noile generații) uită principala resursă și tradiție locală – PEȘTELE > PESCUITUL …

Fundatia Snagov a colectat detalii despre istoria pescuitului de la Snagov. A (re)creat un atelier (cu set de activitati traditionale) dedicat pescuitului. O mini expozitie cu scule de pescuit – set de imagini – set de descrieri.

* Ajută la postarea + documentarea materialelor colectate (timp de 10+ ani). Contactează Fundatia Snagov pentru detalii ori daca vrei să te implici în acest subiect. Ajută măcar cu comentarii – completări (constructive – pozitive) în comentariile asociate acestei pagini.

>>> Ne propunem sa continuam cu prezentarea celorlalte BENEFICII oferite de lacul Snagov (la un grad de detaliere similar). Ce parere aveti?

2019-06-042020-12-12

Suite de descurajări a Custodelui ANPLS = Fundatia Snagov [articol neterminat]

O selecție limitată de exemple de categorii (căci sunt multe ca numar + și alte categorii )

Iar unele cazuri – încă – tot nu considerăm că este prudent a le face publice (căci considerăm că cei vizați ori afectați ar putea relativ ușor să facă mult mai mult rău decât în exemplele enumerate în continuare). Mai ales că am avut experiențe directe în ultimii 10 ani prin care am constatat direct că toate nivelele din stat (pe care contam implicit: autorități de constatare / avocați / procurori / judecători / mass media) pot fi afectați de combinații dintre: uitare, amnezie, inconsecvență – asimetrii de abordări, confundarea victimei cu făptuitorii și chiar și abuzuri.

Exemplu 1: 2010.08.16 > Custozii ANPLS (voluntari – dar totusi reprezentanti ai statului roman) sunt atacați, răsturnați în lac în timp de filmau de pe lac o suită de 3 infracțiuni și 2 contravenții. Despre care discutaseră în prealabil (preventiv) cu 2+ autorități și apoi cu organizatorii nunții făcute la Snagov Club (fata presedintelui Consiliului Judetean Ilfov Cristache Radulescu se marita si Gabriel Oprea – manager Dolce Vita a facut drept cadou un foc de artificii in mijlocul lacului – ariei naturale protejate). Pentru uimirea tuturor somitatilore invitatilor (probabil si de la alte autoritati ale statului dar si de partid PDL).
Desi am facut si filme si inregistrati audio si repetate adrese scrise, procurorul de la Buftea nici nu ne-a luat o declaratie si a inchis cazul. Desi noi primsem chiar si adrese de la Arme si Munitii Ilfov (ca nu exista autorizatie / de la ANR am primit identificarea ambarcatiunii / cunosteam o parte din faptuitori etc.). Ceva mai multe detalii – aici.

Exemplul 2: Pentru ca nu eliberam “asa cum s-=a cerut” si “cineva” ar fi promis aiurea – un aviz favorabil pentru ceva constructii la margine de lac, mai multe persoane am primit mai multe amenintari verbale de la XY, dar si telefonice si prin SMS de la nr. private. Nici o reactie nu a urmat – desi am informat unele autoritati de forta si apoi am mai mentionat si prin adrese la mai multe autoritati – despre consecintele (iata!) ale neimplicarii si nerezolvarii unor cazuri deja sesizate. Si ca altii (local) doresc si ei sa strice cum au stricat altii inainte de a prelua noi Custodia si acum recurg la amenintari si presiuni.
Semnificatii majore: incurajarea faptuitorilor + mentinerea starii de/cu ilegalitati la Snagov, Dovedirea (infractorilor – de catre autoritati) ca “ne se vor implica” si deci ca pot continua – si face ce vor. Ceea ce au si facut.

Exemplul 3: Politia X este solicitata prin apel la 112 pentru a acorda sprjin si a identifica faptuitorii (cf. obligatiilor pe care acestia le au – cf. prevederilor din OG 2/ 2001). Insa Politia X “rezolvă” “problema” prin aplicarea unei amenzi chiar Custodelui ANPLS (pentru ca ar fi abuzat cu apeluri la 112). In fond, in acel an, Custodele a avut doar 2 apeluri la 112. Primul referitor la un caz in care si alte autoritati au dat amenzi pentru o petrecere super zgomotoasa pe malul lacului si pana noaptea tarziu. Al 2-lea caz a fost chiar cel in care am si fost amendati.
Semnificatii majore: incurajarea faptuitorilor + descurajarea cu decredibilizarea Custodelui ANPLS. Pai noi consideram ca este chiar mai mult decat abuz in serviciu … Dar (tot) nu parea sa fie momentul potrivit pentru a si se rezolva cu bine situatiile de la Snagov …

Exemplul x: 4 atacuri asupra Custodelui ANPLS din partea aceluiasi practicant de fly-board (folosind skyjet-ul). Toate documentate si sesizate in scris. Din care ultimul – in prezenta unei echipe a Jandarmeriei, careia ii este si stricat un echipament de comunicatie (in timpul “demonstratiilor”), Acestia fac si PV de constatare, il si duc la Politie unde fac demersuri pentru atacul unei autoritati. Dar ulterior rezulta ca isi retrag plangerile. Iar in final procurorul de la Buftea aplica doar o amenda de 200 lei (pe legea 61 “tulburarea ordinei publice”) din care cei in cauza platesc in 48 de ore 50% – adica 100 lei.
Semnificatie majora: incurajarea celui in cauza si a tututor celor care practica sporturi nautice motorizate in aria naturala protejata (contract legislatiei in vigoare dar si a Planului de Management aprobat si publicat si in Monitorul oficial). Adica, autoritatile in loc sa ajute Custodele cu identificarea faptuitorului si sa ajute la sanctionare, “intervin” (se interpun / nu dau date de grija “GDPR-ului” astfel incat dupa circa 2 ani, se “raceste” povestea si se “claseaza” …)

“Sugestii” de la directori din Ministerul Mediului de a mai reduce din speciile protejate identificate prin studiile stiintifice.
Adica sa fac o ilegalitate (in raport cu ce au gasit si raportat cercetatorii prin proiectul POS-MEDIU derulat). Santajul sugerat consta in intarzieri ale avizarii documentatiilor depuse (mai ales ca s-a aflat ca am garantat cu un apartament linia de credit necesara continuarii proiectului – si acum plateam la dobanzi pentru intarzierile provocate administrativ).
*** Nici pana in prezent nu am gasit pe cineva interesat de acest subiect (date fiind si personajele in discutie). Mai degraba mi s-a sugerat sa ma gandesc la ce este fezabil si mai exact ca nu exista nici un caz de sesizare – santionare (deci publica si de succes) pe asa caz / ierarhie …
Implicatii: in final, cei din minister tot au “creat” o suita de “pretexte” (pe care le consider cel putin incorecte) pentru a reduce la sub 30% nr. de specii protejate mentinute. Interesati fiind detinatorii de terenuri cu padure de la marginea lacului (care de fapt au preluat ilegal padure acolo – prin omisiunea HCM 864/1952 de catre alte grupuri de functionari).

Suite de geamanduri si semnalizari puse pe lac – vandalizate. Plus tentative de creare de incidente pentru a genera amenzi sau chiar interpretari penale.

Gaurire ambarcatiune folosita.

Geam spart la masina folosita.

Amenintari repetate cu datul foc la sediu (si aruncarea de lampioane incendiare in curte).

Mai multe demersuri pe la carciumile din localitate (in scopul incurajarii unora din cei care lucrau la negru la facut de debarcadere ilegale – pentru a incerca sa treaca la violente).

2019-06-042020-12-12

Deversări chimice în lacul Snagov – din piscine

Există chiar numeroși riverani ai lacului Snagov – care continuă distrugerea lacului, a biodiversității (habitate – specii). Chiar și în Aria Naturală Protejată “Lacul Snagov”. Și majoritatea sunt și educați (cel putin au diplome in acest sens), ba chiar au și poziții și roluri publice din care susțin că și educă pe … ceilalți. Unii chiar pozează în mari sponsori – binefacatori și lideri / exemple (sociale etc.).

Însa în timp, vecinii (comunitatea locală) sunt cei mai în măsură să vadă comportamente – atitudini – rezulte și să își fundamenteze impresii realiste (despre riverani / autoritati / diferiti localnici – venetici). Există și exemple pozitive, însă în lipsa (timp de zeci de ani) a unor dovezi=demonstrații de verificare – aplicare a cadrului legal, iată că se încurajează + înmulțesc activitățile cu impact negativ (asupra mediului). Din prostie – ignoranță, din trufie – orgolii – ambiții etc.

Concret: în 26.05.2019 (ziua când oamenii mergeau la votul cu miza mare) – iată că un riveran își “spăla” piscina și așa cum se obisnuiește de zeci de “venetici” riverani cu piscine la Snagov – deversează apele murdare și mai ales încărcate cu diferite substanțe chimice, în lacul Snagov. Și chiar în aria naturală protejată – ANPLS. Ceea ce în mod normal necesită cel puțin amendă contravențională (însă custodele a fost eliminat de guvern prin OG 75/2018 și autoritățile care trebuie să vină și să facă legitimarea făptuitorilor și să ia mostre – nu numai că nu au acordat niciodată astfel de asistență, în pofida prevederilor OG 2/2002 si a altor legi – dar continuă să nu fie disponibili în 1-3 ore – corelat cu cât durează și sunt observabile astfel de acțiuni.

Există și câteva aspecte pozitive asociate: 1) în zona malului - se păstrează vegetația ripariană sălbatică - naturală 2) puntea de trecere prin stuf are niște panouri cu plasă care permit trecerea luminii (și deci afectează și mai puțin plantele acvatice) 3) plantele din lac au fost puțin afectate (se menține și stuful). Nu știm: a) dacă malul este betonat b) debarcaderul dacă are piloni metalici sau din lemn c) de fapt - cine - gestioneaza aceasta iesire + documentele: avize aferente - necesare

Iar localnicii își mențin supărările pe “venetici” și pentru alte fapte (distrugeri) a ceea ce comunitatea a păstrat timp de secole, precum:
1) aruncarea gazonului taiat si a cracilor de la copacii curatati precum si a frunzelor (toamna) – direct in lac;
2) stropiri cu diferite substante chimice pe proprietatile riverane (dar chiar si pe lac – si chiar si cu RoundUp – pentru a reduce din lotusul indian care le incurca eliicile salupelor
3) vârșe și pripoane ținute permanent în lac (legate de debarcaderele – majoritatea ilegale) și în care mai mult mor (de foame ori sufocate) precum: pești, raci, țestoase, șerpi, broaște (căci verificarea acestora se face chiar și la câteva săptămâni ) . Aceste activități fiind de fapt braconaj (inclusiv în perioada de prohibiție).
4) dacă până în 1989, lacul furniza pește proaspăt comunității locale – în prezent resursele lacului și pădurii nu mai sunt accesibile localnicilor. Iar cei care beneficiază de ele dar și cei care le gestionează – mai degrabă sunt parte a problemelor (dacă ne uitam la rezultele finale)
5) localnicii au mâncat pește – raci – scoici etc. + făcut baie în lacul Snagov dintotdeanuna. Distrugerile și limitările au apărut doar în ultimele decenii, odată cu noii veniți (venetici – riverani +autoritățile care nu fac ce trebuie).

* De fapt sesizarea acestei deversări (+ poze) au fost făcute exact de oameni din comunitatea locală – care apoi au contactat Fundatia Snagov (care a fost 10+ ani Custode ANPLS și este cunoscut pentru numeroasele incidente și fricțiuni avute – în eforturile de a reduce din distrugerile de patrimoniu natural).
Poate este relevant (pentru a întelege mai bine contextul) că una din autoritățile contactate de Fundatia Snagov a întrebat “în ce calitate” (adică: “păi nu mai ești Custode și deci fie “ce te bagi” – fie “ce te mai interesează” – fie “nu ți-e de ajuns ce ai pățit și când erai Custode – iar acum nu îți dai seama ce ai putea pățit?”). Altă autoritate nu a răspuns. Iar Garda de Mediu nu mai are pagina de site accesibila ori nr. de telefon de urgenta (cel puțin în 26.05 am căutat de circa 4 ori, într-un timp total de circa 40 minute)

Concluzii:
1) Guvernul, prin Ministerul Mediului (via OG 75/2018) a eliminat custozii voluntari. Pentru că (s-a spus că) se opuneau investițiilor etc. (în realitate a modificărilor fără acte – avize – deci ilegale din ariile naturale protejate – prin distrugerea si micșorarea acestora, prin activități care distrug speciile existente, protejate etc). Și în schimb (si timp de 9+ luni) nu a alocat – făcut #NIMIC. Este inutil a aminti ca nici una din obligațiile pe care le avea statul român prin Convențiile de Custodie existente – nu au fost îndeplinite (cel putin la Snagov și timp de 10 ani!). Deci distrugi ceva funcțional, care nu costă nimic statul român și “ajuți” doar cu controale (cu rol de intimidare), șicanări și nerezolvarea nici a cazurilor de atac direct a custozilor (care sunt de fapt reprezentanții statului român)
2) riverani – venetici, continuă să distrugă lacul, biodiversitatea și cumulează o mulțime de nereguli (de către majoritatea covârșitoare a acestora – ceea ce este foarte ușor și rapid de confirmat prin control pe teren – de care se feresc autoritățile, pentru că pot “deranja”) si in contextul social curent (corupție generalizată) – însăși locurile de muncă a unor functionari – pot fi amenințate
3) (în fapt) blochezi accesul comunității la lac (pe la ieșirile publice) iar acolo unde mai există câte ceva, sunt “ale nimănui” din punct de vedere juridic și legal
4) Primăria Snagov deversează direct și ilegal în lacul Snagov ape uzate (și chiar prin proiectul prin care cu fonduri UE își propunea să ecologizeze lacul Snagov – vezi cel puțin deversările de la Debarcaderul Central din Snagov sat)
5) parte din autoritățile abilitate, (în 10 ani) – chiar au avut in general comportamente prin care au fost parte activă a problemelor (cu impact puternic negativ asupra conservării patrimoniului natural protejat). Și putem dovedi cu parte din 1000+ adrese (majoritatea înregistrate)
6) detergenții (vizibili în poze) – sunt observabili 1-3 ore (iar dacă făptuitorii fac și ceva ture cu skijetul – ceea ce este o altă contravenție – chiar mai puțin)
7) Planul de Management al ANPLS (MO 318bis/18.05.2016) are prevederi detaliate si clare, masuri si sanctiuni. Dar timp de mai multi ani nu au ajutat autoritatile de forta cu legitimarea faptuitorilor (in ciuda obligatiilor din OG 2/2001). Astfel ca nu s-a putut aplica sanctiuni. Sau alte 2-4 “metode” de “limitare” a demersurilor Custodelui ANPLS

Estimare: Snagovul are circa 16 km lungime, deci 32+ km cu maluri. Circa 700+ vile. Si cam 1:7 vile are piscina. Deci avem 100+ piscine. Cu marimi de 5x4x2 … 20x15x2, deci 40-600mc (retinem o medie de 120 mc. Din care majoritatea preiau si deverseaza apa din/in lac, de mai multe ori in fiecare an (3-5 ori). Deci 100+ X 120mc X (3-5 ori) => 36.000 – 60.000 mc/an

# Se va menține o divizare locală și tensiune în comunitate și cât timp noii veniți în Zona Snagov, au o abordare / atitudine / comportamente și fapte care sunt opuse culturii comunitații locale. Care utilizau lacul sustenabil de secole și erau chiar mândrii și de suita de vile și infrastructura de turism cu capacitate de 30.000+ turiști de zi realizate în ultimii 80 de ani etc. (care în ultimii 30 de ani – a fost dezmembrată și transformată în turnuri imobiliare).

Exemple de piscine unde ar trebui re-confirmat și garantat managementul apelor (preluare / deversare / ciclcuri anuale / substanțe chimice folosite etc.). De fapt toate 100+ piscine din locațiile riverane lacului – ar trebui verificate.

>> Au fost identificate circa 40 de modalități prin care omul face rău biodiversității în Zona Snagov (lac + păduri). E nevoie de implicarea statului pentru stoparea/limitarea acestora si apoi pentru proiecte de refacere.

>> Vă invităm să comentați în josul acestei pagini și să dați și diferite alte exemple legate de fapte și activități care distrug patrimoniul natural, respectiv necesită soluționare (și) cu implicarea reală a autorităților abilitate. Cel puțin pentru a le face vizibile și astfel să se adauge o presiune publică (în scopul – că totuși – vizibile – încep să fie rezolvate).

Mai multe detalii la: [email protected] / Tel: 0720 762468

2019-05-232021-01-27

Specii invazive în Zona Snagov (nordul Ilfovului)

UE derulează un nou program INVALIS care are ca obiective – un management mai bun al speciilor invazive din UE (deci și din Romania). Căci după 20+ ani, UE este la această etapă / nivel …

Etapa logică după cele 2 (principale) etape anterioare, pe care România ar fi trebuit să le parcurgă complet și corect (și nu mai mult bifate “cumva” cât să “semene” a ceea ce trebuia să fie in mod “cinstit” …) :
1) 2007-2013: stabilirea rețelei de arii naturale protejate (fundamentare – inventarieri etc.). Și pe măsură ce se finalizau (+aprobau) Planurile de Management aferente, să înceapă derularea programelor (tot – majoritar – cu bani UE) de conservare > reabilitate – refacere de habitate / specii;
2) 2013-2015: (prima) raportare a stării de conservare la nivel de specii (protejate), habitate etc. Raportare care s-a “completat” cu ceva simulări software care să “completeze” lipsă + inconsistență de date (lipsă / inconsistente / incompatibile / nedigitizate / necentralizabile etc.)

* Astfel încât dacă etapele anterioare ar fi fost parcuse corect si complet, puteam (cu adevărat) să ajungem la nivelul curent de preocupări în UE: speciile invazive. Așa că în lipsă (..) suntem din nou în situația de a improviza. Și printre implicații (..) sunt și lipsa (la întâlniri – discuții – cu date relevante) a reprezentanților principalelor instituții / autorități de mediu din România (Minister – Biodiversitate / ANANPL / ANPM / Garda de Mediu / etc.).
Dar și derularea de demersuri “paralele” (chiar cu iz greșit concuren’ial) – în locul unor abordări integrativ-cumulative.

# În acest context, devine (și) mai meritoriu demersul ADRBI în a atrage- motiva – completa cu specialiști – date – sinteze – concluzii – priorități, cât să reconstituie un fel de sinteză a situației curente și apoi să compileze un set coerent + relevant de măsuri care să integreze și specificul – stadiul din România.

Căci dacă nu pare posibil un demers “top-down” (cu datele care ar fi trebuit să existe cel puțin din 2007-prezent) – decât nimic pentru România din și prin acest proiect INVALIS – poate este mai bine să rezule un ceva (chiar mai mic si mai punctual) dintr-o abordare “bottom-up” generat de (mai) puținii care se implică constructiv în proiect.

+++
Ca evidențe despre speciile invazive (..) există câteva demersuri (mai relevante) și evidențe (încă necorelate):

1994 s-a înființat IUCN > ISSG (Grupul Specialiștilor în Specii Invazive) în cadrul SSC (Species Survival Commision)

Lista (de alertă) a speciilor de plante.

Baze de Date:
SMDRSI – Sistem de Monitorizare şi Detectare Rapidă a Speciilor Invazive (www.specii-invazive.ro)
(alte) Programe în acest sens (..): GIANTALIEN, EPIDEMIE, ALARM, BALLAST, DAISIE, SEBI, GISP

EASIN = European Alien Species Information Network
14000+ specii / 22 parteneri

* Regulamentul (UE) Nr. 1143/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive, care a devenit obligatoriu pentru toate statele membre cu începere din 1 ianuarie 2015.

În România, un demers (început) relevant este reprezentat de: “Invadatori vegetali în România” – Paulina ANASTASIU, Gavril NEGREAN / edidura Universitatii Bucuresti, 2007

> În Ilfov mai sunt cunoscute în Zona Snagov circa 50 de specii vegetale invazive (detalii: Paulina ANASTASIU / Fundatia Snagov).

De exemplu, pe lacul Snagov, comportament agresiv – invaziv o are Nelumbo nucifera (lotusul indian), care a ajuns la 10+ hectare din suprafața lacului de circa 600 ha, afectând și habitatele / speciile din Aria Naturală Protejată Lacul Snagov.
Însă, “popular” și “la modă” (chiar Europeană) poate vor fi prioritățile vor fi canalizate pe specii precum:
Ambrosia artemisiifolia / Vița canadiană (Parthenocissus inserta), Salcâm (Robinia pseudoacacia) etc.

+++
În 2020 s-au mai adaugat urmatoarele resurse (publicatii):
A] Management in Romania:
a1) site-ul principal: www.invazive.ccmesi.ro > Publicatii …
Lista plante invazive din Romania > (Nelumbo nucifera la Pozitia 89)
http://invazive.ccmesi.ro/workshop-regional-bucuresti-ilfov //
a2) Lista speciilor invasive de interes pentru UE: top 20 (din care la Snagov avem 2: Lepomis gibbosus (bibanul soare), Ondatra zibethicus (bizamul)
a3) Plante adventive din Romania (..)
a4) Amaranthus retroflexus (știrul) / Ambrosia artemisiifolia (vezi lista detalii)
a5) Specii invazive din Romania / Specii non-native de pesti introduce in Romania /
a6) Cartarea (harti de distributie) pentru Speciile invasive >> http://invazive.ccmesi.ro/actiuni/inventariere/

Propunem + invităm delegația programului INVALIS ca în una din următoarele întâlniri să includă – viziteze Zona Snagov (ILFOV) care conține 2 arii naturale protejate, 4200+ specii, 4 habitate principale, 311+ specii protejate + rare + amenințate. Și 50+ plante invazive. Dar și 10+ specii de faună (potențial) invazive. Ar putea fi instructiv + pragmatic organizarea unui circuit pe lac si prin pădurile riverane. În “regăsirea” căutarea a cel puțin 10 specii invazive.

Greșeli frecvente (de poziționare) – în multe abordări publice (legate de speciile invazive):
1) “că există specia X Y” în zona Z … Sau în oraș în parcul cutare …
Păi discuția ar trebui poziționată dpdv al habitatului natural (implicit) specific (normal – natural) într-o anumită zonă geografică [=ca set de specii – care definesc acel habitat]. Și abia apoi de discutat ce (și în ce bază) oamenii hotărăsc să dea diferite (noi) destinații unor zone. Inclusiv “verzi”. În sensul că este foarte mare diferență între extrema prin care se decide conservare (arie naturală protejată) față de extrema prin care se decide chiar realizarea unor zone cu habitate (ca set de specii) total diferit de cele din România (căci deja tehnologia permite).
Astfel ca a pune in discutie doar o specie (fara context si viziune/misiune asumata pe termen lung – este penibil + inutil + nerelevant).
2) Re “măsuri salvatoare” prezentate frecvent: Ex: “bariere articificiale” / “intervenții mecanice” / “mulcirea” etc. Păi toate acestea actionează sistemic (adică afectează întreg habitatul – toate speciile și nu doar pe cele considerate invazive). Sunt cel puțin absurde astfel de discuții derulate de nespecialiști (adevărați).
3) Exemple ciudate (greșite) prezentate ca exemple pozitive: a) a speria – îndepărta rața albă ori roșie cu explozii cu propan! (ceea ce sperie și alte specii etc.) b) // eliminarea cu motocoase acvatice a tuturor plantelor + fără supervizarea specialiștilor (cu justificarea de a incerca limitarea Nelumbo nucifera; dar astfel vor fi taiate = amenintate si specii protejate + rare: Nuphar lutea, Nymphaea alba etc.

Un exemplu pozitiv în Ilfov este cel al deciziei Consiliului Județean Ilfov de a utiliza în trei comune din nordul Ilfovului (Ciolpani – Snagov – Gruiu) a dezinsecțiilor (limitarea țânțarilor) prin utilizare de soluții eco (“inamici naturali” – larvicid) Vectobac . Acesta ar merita prezentat chiar ca studiu de caz de succes în Ilfov. Schimbare realizata dupa 2 ani de sesizari ale Custodelui ANPLS (Fundatia Snagov) caci se utilizau substante care distrugeau toate insectele, Serviciul Județean de Dezinsecție și Ecologizare Mediu Ilfov (SJDEM Ilfov) a primit finantare si acordul de a trece la utilizarea Vectobac.

În Ilfov au existat și exemple negative: crapii chinezești introduși în lacul Snagov prin 198x și (se pare) chiar și în 2018.

Ar fi interesant de derulat măcar un mini-program pilot de re-evaluare a reglajelor naturale (în prezent – aproape dispărute) prin: a) lilieci (pot consuma intre 300-3000 de țânțari/noapte) și există 13 specii la Snagov b) libelule (dragon – flies) și există 8+ specii la Snagov etc.

Prioritizare: păi inainte de a ajunge la nivelul/problema speciilor invazive (care poate au o pondere de sub 7% in contextul actual în Zona Snagov, unde mai prioritara este stoparea distrugerii de habitate) – este cel de asigurare a finantarii pentru Planurile de Management al ANP – deja publicate și în MO și deci asumate oficial. Păi și conform principiului PARETO, ar trebui să “put first thing first” și apoi să ajungem și la specii invazive. Sau (ok) considerăm partea de prevenție, dar (re)transmitem (ca poziționare) – prioritatea (finanțării) implementării Planurilor de Management

EXEMPLE generice de motivare în comunități – pentru ca aceștia să contribuie la reducerea – limitarea – eliminarea unor specii:
1) în anii 195x se dadeau (la schimb) cartușe cu alice – contra picioare de cioară (împușcate);
2) copii ar putea primi o minge de fotbal sau ceva legat de “lumea IT + educațional), pentru: a) 200 gândaci de Colorado b) tăierea a xxx plante invazive c) etc.
3) o echipă / clasă / școală – adoptă o zonă (naturală) și asigură că un set de specii invazive (ex: 3-10 din cele găsite în zonă) – nu mai apar (sau sunt periodic distruse)
4) team building-uri la care în loc de “caută comoara” – cauți specia invazivă …

Exemple concrete – din Zona Snagov:
1) 3-4 tipuri de ecologizari …
2) refaceri punctuale de habitate …
3) mini-pilot de eliminare Nelumbo nucifera. Cresterea in iazuri (studiu de inmultire a unor specii de plante acvatice, specifice si necesare in lanturile trofice)
4) pregatiri de mini proiecte (lilieci, berze etc.)

Pentru mai multe detalii + colaborări, vă invităm să ne contactați direct: tel 0720 762 468 / [email protected]

2019-05-092021-05-11

9 mai = Ziua Europei < .. > Snagov: 2 “întâmplări”

9 mai = Ziua Europei < .. > Snagov: 2 “întâmplări”

Snagovul cumulează 2 “întâmplări” interesante legate de aderarea la UE:
1) în 21.06.1995, la Snagov s-au reunit decidenții (93) din toate formațiunile politice și au convenit explicit prin Declaratia de la Snagov pentru România – opțiunea si strategia pentru aderarea la Uniunea Europeană

Notă: Proclamațiunea de la Snagov (pro NATO) – inițiată de Ion Iliescu a fost amânată în 04.04.2001 (din lipsa de consens – pe motiv de conținut și formulări)

2) prima sărbătorire a Zilei Uniunii Europene (9 mai 2007) – ca membri ai acesteia – s-a făcut prin prezența reprezentantului UE în România – dl. Donato Chiarini – în Snagov, la liceul Mihail Kogalniceanu

Notă: între 2015 – 2020, în Comuna Snagov, steagul UE nu s-a mai abordat .. Nici măcar de Ziua Națională și cu atât mai puțin de Ziua Europei – sau chiar orice alt eveniment relevant. Demers pur ostentativ (comparativ cu procedura convenită și respectată la nivel UE, în toți anii anteriori – începând cu 2007 – dar și cu majoritatea covârșitoare a localităților, a entităților publice). Măcar un elementar bun simț (la orice nivel) ar implica să decizi dacă vrei sau nu să fii membru UE și apoi să îți asumi cu drepturi/obligații (beneficii/sacrificii) – implicațiile asociate. Să discuți public și constructiv – diferențele pe care le resimți, Sau să renunți: vizibil, demn, cu o justificare – explicație publică ..

Fiind 9 mai (Ziua Europei) – mi-am amintit și de o întâmplare de acum 12 ani … (2007)

De la 1 ianuarie 2007, România se integrase în Uniunea Europeană (pe baza unor angajamente asumate de Romania – ca in scurt timp va face o lunga suita de ajustari legislative, administrative, de organizare etc. … Care nici in 2021 nu sunt onorate corespunzator …)

În acei ani, aveam (Constantin Turmac) o mulțime de preocupări diverse cu întânliri/prezentări și felurite propuneri-proiecte și parteneriate.

Astfel că sunt invitat de Inspectoratul Școlar Ilfov (via dl. Inspector Șef Ion Cornaciu) să fac o prezentare a zonei Snagov (istorie – cultură – tradiții), chiar la Snagov. Pentru că mai făcusem o serie de materiale și prezentări despre Zona Snagov și în contexte școlare, la Târgurile Naționale de Turism în ceva articole și spoturi TV etc. și trimisesem chiar și mai multe propuneri detaliate de colaborare.
Abia după ce am ajuns la Snagov am aflat că de fapt e un context mai larg în care vine și Președintele Consiliului Județean dl. Cristache Rădulescu (atunci și acolo l-am întâlnit prima dată). Dar și Primarul Snagovului (dl. Mușat Apostol).
Directorul liceului (dl. Vasile Grigore – pe care îl știam de prin 1977, când venise la Snagov ca profesor de chimie – eu fiind elev prin clasa a 7-a) m-a întrebat dacă pot să fac prezentarea pregatită direct în engleză – căci vine și o delegație straină.
I-am confirmat și apoi mi-am ajustat + testat rapid prezentarea din Powerpoint într-o sală și am rămas în așteptarea detaliilor suplimentare.

Eu nu mai înțelegeam ce se întâmplă, căci eu venisem pregătit pentru ceva dinamică cu 20-50 de elevi și poate 4-8 profesori. De regulă, în 8-9-10 mai, în România ultimilor zeci de ani se tot sărbătoare ceva (dar pentru mine important era de a trimite mesaje și găsi parteneri legat de patrimoniul cultural și natural al zonei Snagov).

Apare câțiva străini însoțiți de ceva translatori și mi se spune că personajul principal este dl. Donatto Chiarini.
În lipsa de orice altceva (prezentări, agendă, organizator de evenimente etc.) înțeleg că este italian (și eu mă întreb dacă or mai veni și alți străini și de fapt unde și care va fi audiența).
Se formează un fel de alai cu circa 10-12 adulți și înțeleg (din semne) că ar trebui să mă alătur.
Grupul merge cam ciudat: nimeni nu vorbește, se arată mult cu mâna și se zâmbește exagerat de către autoritățile române.
Ajungem în sala în care testasem pe un calculator prezentarea Powerpoint, dar în care acum erau și circa 20 de elevi cam speriați și evident – “aduși”.
Tot nu îmi era deloc clar ce se întâmplă, ce urma, de fapt ce rol se dorea să am și mai ales ce legătură are cu ce făceam eu de obicei.
Cert este ca ne aflam cu toții într-o sală de curs: elevii în bănci și circa 16 adulți în picioare în zona tablei.
Pe un perete era din imaginile prezentării mele (via un video-proiector).

A urmat un fel de tăcere prelungită și penibilă, în care cele mai mari și forțate zâmbete le aveau Președintele Consiliului Județean (Cristache Rădulescu), Primarul Snagovului (cu o cocardă tricoloră masivă) și alți 2-3 bărbați – care probabil erau tot de pe la județ. Cumva, gravitau în jurul italianului. Oaspeții așteptau ceva – care nu se întâmpla. Într-un târziu, o domnișoară (asistenta italianului) ia inițiativa, pune ceva întrebări și începe ea să prezinte italianului – căpeteniile românești prezente.

Din context (italiană și română) aflu și eu că dl. în cauză este chiar șeful reprezentanței Comisiei Europene în România – dl. Donatto Chiarini – si a venit de Ziua Europei (9 mai) – la o școală din Ilfov, la Snagov.

Comportamentul “autorităților” din acea zi a fost identic cu ce vedem și în 2019 la televizoare: Zâmbete, gesturi largi și energice (de “forță”), bucurie intensă pe fețe – dar într-o liniște asurzitoare (ca în filmul “Nunta mută” – apărut în 2008 și probabil inspirat tot din așa ceva).
Urmează un alt moment de derută .. Nimeni nu părea să știe ce mai urmeză …
Atunci, o “autoritate” arată (salvator) cu mâna către imaginea proiectată pe perete … Și atunci audiența pare să respire ușurată. Și se asează bine pe picioare – cu aerul ca abia așteaptă ceva foarte important, îndelung pregătit și deosebit de relevant.
Mă uit și eu și aștept (și eu – chiar curios) să se schimbe imaginea (cea din prezentarea mea) și să înceapă ceva dintr-o agendă a unui eveniment bine pregătit, cu suite de prezentări – ca pentru un astfel de invitat și un moment atât de important (chiar la nivel european).

Mă “trezește” din această stare, directorul liceului care îmi spune pe nume că … pot începe.

Sunt surprins doar 1 secundă și fac un mare efort să nu izbucnesc în râs. Mai ales când mă uit la fețele autorităților române și înțeleg dintr-o dată totul: autoritățile nu înțeleg nimic din nicio limbă straină (de aceea zâmbeau atât de fals și disperat) și cumva, au și-au tot “delegat” “pregătirea” “evenimentului” și rolul de gazdă (la Snagov), așa încât eu am devenit “vedeta” pe care “contează” toți.
Dar (de fapt) eu aveam în prezentare doar “ceva” pentru nivel de elevi cu ceva obiective total nepotrivite cu invitatul ori semnificația unei astfel de zile / sărbători … etc. Inclusiv … jocuri și teste.

Dacă mai înainte nici nu mă prezentaseră (căci nu eram autoritate sau relevant cumva), acum – ce să fac, mă prezint singur. Întreb dacă să vorbesc în franceză sau engleză.
Ar fi fost complet aiurea să îmi fac prezentarea pregatită pentru copii (chiar și în engleză)… Pe altă parte, aveam deja experiența a zeci de situații de prezentări improvizate. Am decis să resetez așteptările .. Mai ales (că în fond) nu aveam niciun angajament și responsabilitate. Iar domnișoara asistentă crease un precedent – prin luarea inițiativei și încercând să “repare” lipsa de protocol – agendă – etc.

Încep în franceză și sugerez ceva de genul că … eu de fapt azi am fost invitat să fac doar o prezentare pentru și în fața elevilor și că abia acum am aflat cine sunt și ce se sărbătorește. Dar pentru că se pare că vorbind într-o limbă straină, nu ne înțelege nimeni, am putea conveni împreună să vorbim orice altceva – că audiența oricum pare mulțumită.

Dupa o primă privire intensă de totală uimire, asistenta și dl. Chiarini – zâmbesc. Natural și total. Și apoi – toată audiența, devine (de asemenea – fericită).
Ne uităm toți la toti. Și fericirea crește și mai mult. Deci succes nebun… Și atunci ce să fac? Hai să continui …
Le spun musafirilor că în situația dată le propun să le spun câte ceva despre Snagov și să ne uităm selectiv pe ceva imagini din prezentare .. pentru copii.
Am mers într-o direcție mai interactivă întrebându-i cu ce seamănă ce văd și dl. Chiarini spune – lacul Como unde a avut un rol pe parte de administratie. Și apoi tot așa. În care mai spun ceva dar pun și întrebări. Și se creionează similitudini și diferente cu lacul și zona Snagov.
Astfel ajung să aflu că și dl. Chiarini este preocupat de poluare, de distrugerea biodiversității și chiar ne sfătuiește să facem totul încă de acum pentru a preveni distrugerile etc.
La care eu arăt către autorități și îi spun că acești oameni deja distrug și la Snagov dar că există și oameni și organizații care încercăm să prevenim și limităm așa derapaje.
Dânsul spune că UE dorește să sprijine conservarea biodiversității, că vor fi și finanțări și că ar trebui să învățăm din greșelile unor țări din UE care acum cheltuie mult pentru refaceri ecologice, în condițiile în care în România, dacă am face ce trebuie chiar de acum (2007), am putea ajunge repede într-o stare mult mai bună decât cea din multe țări din UE.
Eu licitez și în raport cu diferite părți ale discuției, accentuez și cu gesturi de Da și Nu din cap, dar în care punctam disfuncțiile autorităților și arătam și către cei din sală, iar aceștia doar dădeau și ei din cap așa cum dădeam și eu – doar pentru că dl. Chiarini părea angajat în discuție, bine dispus și chiar preluase și initiațiva și făcea și recomandări.
Însa ceea ce energiza discuția (cel mai mult) era violenta dovadă că audiența (autoritățile române) nu înțelegea nimic – dar era fericită. Și că eu (măcar) am fost onest, am luat inițiativa și am inițiat un dialog pe fond de prezentare de conjunctură. Cât să se consume (cât mai plăcut) circa 20-30 de minute (de protocol). Care ar fi trebuit să fie cu totul altfel organizare de … gazde (Consiliul Județean etc.).

Au mai fost câteva momente amuzante (cum am prezentat frescele cu Vlad Țepeș de pe pereți) ori Snagovul ca destinație preferată a diferiților și ocupanți conducătorilor etc.

Total asimetric este ca nicio autoritate nu a spus nimic, nu a avut nicio întrebare, niciun mesaj. Nimic. Și mie mi se părea ca aceștia deveneau și mai bucuroși pe măsură ce “delegația” pornea spre ieșire și deci spre sfârșit.
Apoi, la ieșire, pe treptele intrării/ieșirii oficiale a liceului, s-au facut și câteva poze și cu copii în uniforme tradiționale.
Și a trebuit să “ies” din cadru pentru că abia aveau loc “autoritățile” și eu (de fapt) eram un “tolerat” al acestora. Dar (deja) din priviri și zâmbete, dl. Chiarini și asistența – am comunicat (copios) pe alt plan.

Apoi, l-am salutat scurt (căci era și firesc să nu fiu parte a protocolului oficial).
Însă m-am uitat și am mai contemplat încă odată o suită de “strângeri” de mână energice (stil rusesc: “Na zdorovie” cu priviri intense și cam goale) și iar fără niciun fel de vorbe (chiar e bună asemănarea cu “Nunta mută“).
Ce mai, o fericire totală – din “nimic”. Adică (pentru autoritățile romane), un fel de “Bine că am scăpat și de asta / ăsta / data asta” – pe care ni i-au trimis ăia de la centru…

Aversiunea mea față de parte din autorități (CJI, Primarie) era legată (la acel moment) de vânzarea Plajei Snagov, diferite alte tunuri imobiliare și “modificări” – toate cu motiv imobiliar și consecvent în defavoarea comunității locale (din care fac și eu parte).

Și făcând un salt peste ani, constat:
1) UE a dat peste 40 miliarde de euro Romaniei (2007-2013) pentru a ajuta să începem să facem o mulțime de schimbări și lucruri, pe care (și prin autorități) – declarasem că ni le dorim și că abia așteptăm să le ni le facem …
2) Primarul Snagovului Mușat Apostol a ajuns pe la pușcărie. Și chiar și în emisiuni televizate (ex: Tele7ABC etc și așa cum îi spuneam și d-lui Chiarini – s-a declarat explicit împotriva conservării biodiversității și altor valori de patrimoniu – iar pentru mize imobiliare, s-a dus către diferite compromisuri)
3) Președintele Consiliului Județean – Cristache Rădulescu, a evoluat tot către valori și comportamente anti UE si a comunitatii locale și a ajuns chiar să sprijine și protejeze și infracțiuni (ca de exemplu chiar la nunta ficei sale chiar de la Snagov, context în care chiar custozii ariei naturale protejate – adică și eu – au fost răsturnați în lac de șalupe – doar pentru ca în calitate de reprezentant al statului filmam infracțiuni în derulare, deși solicisem în prealabil să nu le facă)
4) urmau sa fie ignorate de autorități peste 40 de distrugeri din aria naturală protejată (acestea fiind doar cele prin care sesizam diferite autorități cerând sprijinul, conform legislației în vigoare)
5) s-a “pierdut” (sub conducerea “partidului”) și clădirea liceului Mihail Kogalniceanu și ulterior și terenul aferent (așa că odată cu pensionarea ultimilor conducători – sau chiar mai curând – va dispare și liceul din comuna Snagov din lipsă de logistică și condiții, convertite în nivel – rezultate și așteptări în scădere);
6) România (în special prin autorități – ca cele descrise), de fapt au spus “da” intrarii în UE doar de conjunctură, din interes și pentru bani (din care au tot încercat și reușit să deturneze o parte). Dar în ceea ce privește reale schimbări și mai ales lucruri bune și sustenabile pentru comunități, țară și în spiritul valorilor UE – nu s-au dorit cu adevarat și nu s-a facut mai nimic

Și iată cum (după 12 ani – în 2019), mă uit la aceste poze, îmi aduc aminte de penibilul situației de atunci și îmi aduc aminte de o mulțime altele.

Daca in 2007, deja nu mai exista nici Cabinetul de Istorie al profesorului de istorie (iubit de 3 generatii de la Snagov) – Dumitru Vintila, iata ca prin 2014 (via primar Marian Oancea) – intreg liceul urma sa ajunga dezafectat (distrus). Iar prin 2019, comunitatea se si obisnuise cu lipsa liceului … Fresca cu Vlad Tepes (lângă care a insistat dl. Donato Chiarini să se pozeze – valoroasă în sine, fiind realizată de Octavian Penda, artist și o perioadă chiar profesor de desen la Snagov – este de asemenea compromisă …)

.. Ce regres (numai la nivel local – în Snagov) și într-o perioadă relativ scurtă: 2007 … 2014 .. 2019 …

# Astfel încât diferentele dintre evenimentele cu conducerile UE de la Sibiu din aceste zile și cele de la Iași – reprezintă (pentru mine) un fel de reluare amplificată a evidentei rupturi manifestă și în 9 mai 2007 …
A trebuit să treacă 12 ani pentru a-și da “arama pe față” cei care nici măcar o limbă străină nu știu, nu au competențe (corelate cu funcțiile pe care le dețin prin alte abuzuri), nu doresc să muncească, se gândesc doar la furat, au format și grupuri organizate (în ale răului) și mai ales – nu mai tolerează nici pe cei care vor doar să fie lăsați să facă ce știu și să existe (chiar și) un imperfect stat (dar cât de cât funcțional) și comunități (auto)sustenabile … Căci (toate) acestea doar ar amplifica contrastul, pot reprezenta modele, da idei, aduce aminte, genera “tulburări” și “strică” “ploile” …

2019-04-232020-12-12

Tăieri de pădure – impact asupra biodiversității la Snagov

In Zona Snagov (lac + paduri riverane) exista 311+ specii protejate, rare si amenintate, in 1200+ inventariate si cu o estimare de 4200+ specii, in 4 habitate principale. Exista si doua arii naturale protejate (L5/2000 cu un total de 150 ha) dar si Rezervatia Naturala Complexa Snagov cu 1147,70 ha (HCM 864/1952). Exista documentatie avizata de Academia Romana, depusa la Ministerul Mediului – pentru extinderea zonei protejate pe tot lacul si padurile riverane (2080 ha).

Dupa 2010 (si pana in prezent: 2019), se tot fac taieri de padure in zona. Cu zone de “taiere la ras”, “rariri” dar mai ales preluarea exemplarelor seculare (ai caror trunchiuri se vand cu multe mii de euro in strainatate).

Lacul Snagov are legatura cu fosta mare Sarmatica si reprezinta o continuitate ca zona umeda pentru habitate si specii.

Intreaga zona are o retea de vai – toate cu “scurgere” catre lacul Snagov. Astfel ca mai ales in padurile ramase, exista multe locuri in care se formeaza balti temporare sau raman cu apa – chiar tot anul. Ceea ce este extrem de important ca locuri de inmultire, hranire, supravietuire – pentru un set larg de specii aflate in interdependente ecologice.

Dar iata ca odata cu taierile de padure si mai ales raririle facute, scade nivelul de umiditate si creste nivelul de luminozitate si circulatie a aerului (vantului).

In primavara anului 2018 s-a redus la sub 50% nivelul umiditatii (si a nr. de balti temporare iar in cele permanente, apa s-a redus cu 33%).
Iar in primavara anului 2019, s-a mai redus la jumatate nivelul umiditatii. Astfel ca nu mai sunt balti temporare cu apa (primavara – cum existau mereu) si mare parte din baltile permanente – nu mai au apa (si probabil ca in 2019, plantele specifice ar putea dispare.
Este foarte trist sa stii (sa ai poze) in zone in care erau sute de broaste si cu ponta depusa – vizibila la fiecare 1-1,5 metri pe suprafata baltilor, iar in prezent sa nu mai existe deloc apa si abia daca mai intalnesti printre frunzele uscate cate 2-3 broaste derutate.

Sunt afectate: plante (asocierile specifice – existente), insecte, amfibieni (broaste), reptile (serpi), pasari, mamifere.

O categorie aparte o reprezinta ciupercile. In zona monitorizata (linia 1 – Snagov sat), au fost raportate 62 de specii in 2015, intr-un perimetru de circa 400 x 600 ml. Cu peste 800 de exemplare vazute intr-o singura parcurgere (sinuoasa) cu o lungime de circa 3 km.
In urmatorii ani (cu si datorita taierilor atat de copaci cat si a tuturor lastarilor – arbustilor sub 5 metri), aparitia ciupercilor s-a redus la sub 20% (in 2018).

SOLUTII / REMEDII: poate ajuta mult (și costă puțin):
1) săparea (escavarea) unui set de gropi – șanturi mai adânci (1,5m) la minim 200 m una de alta.
Dar pentru ața ceva, Romsilva ar trebui să accepte că pădurea înseamnă și altceva decât o exploatare forestieră (unde – și când face re-plantări) pune (după ‘rețetă’) doar 3-5 specii “economice”, astfel că toate celelalte specii sunt “tolerate” dar neimportante pt. Romsilva.
Iar a accepta (recunoaște) că există și specii protejate – ar putea însemna atât o responsabilitate suplimentară, dar și “riscuri” și mai ales costuri suplimentare.
2) stabilirea (de urgenta) a unor zone de padure (cu balti temporare si permanente) ca zona de conservare stricta (adica nu se mai taie nimic acolo, nu se iau nici lemnele putrezite, nu se intra nici cu cainii lasati liberi din lesa etc.
3) actiuni de informare – constientizare in comunitate si mai ales derulare de corespondente si obtinere de luari la cunostiinta si asumari de neinterventie (modificare) din partea reprezentantilor autoritatilor (care de regula actioneaza de mult timp ca parte a problemelor)
4) documentarea si introducerea acestor resurse in atractiile Zonei turistice Snagov (ca modalitate de formare – consolidare a unor noi asteptari – identitati – utilizari – raporturi)

Referinte:
1) Raport de monitorizare – Ciuperci, 2015
2) Monitorizari anuale facute de cercetatori (de la Antipa, Facultatea de Biologie, Custodele ANPLS – Fundatia Snagov)

Post Scriptum:
Odata, se cultiva empatia pentru vietatile mici (sabatice): “Din lumea celor care nu cuvântă” – Emil Garleanu.

Iar (adevaratii) localnici (via traditie) – reprosau in calitate de adulti, copiilor daca si cand deranjau sau mai omoroau cate o vietate salbatica.

In prezent, localnici sau “venetici” = sunt cam la fel de ignoranti despre ce (mai) exista la Snagov pe parte de biodiversitate. La declinarea “originii” sau locatiei proprietatii (=Snagov), doar se rigidizeaza putin si apoi tac cu pretins subinteles si superioritate – care de fapt acopera o profunda ignoranta.

Intre timp – habitatele si speciile dispar din si prin prostie – ignoranta – indiferenta – goliciune umana …

2019-01-272020-09-14

Vietățile dintr-o picătură de apă (de lac)

Vietățile dintr-o picătură de apă (de lac)

Pentru a avea (din nou) mulți pești în lacul Snagov (și apoi și amfibieni, reptile, păsări etc.) e necesar să existe:
1) maluri line (fără maluri abrupte de la betonări + umpluturi).
Căci numai în apă mică, limpede, ușor încălzită de soare – se dezvoltă cel mai bine micile vietăți;
2) vegetația specifică lacului (în zona de 5 metri pe mal și apoi în lac la apă mică de la 0-50 cm, urmat de zona cu stuf și alte plante);
3) să nu se mai braconeze cu curent electric (care omoară toată fauna);
4) să nu mai circule (atât de mult + des) ambarcațiuni motorizare și mai ales din cele care fac valuri mari și multe [valuri care tulbură apa și “îngroapă” tot ce este viu sub un strat gros de sedimente anaerobe (fără oxigen);

Iata cateva filme in care se vad exemplare de mici vietati (si in lacul Snagov au fost gasite 112 specii de zoo si fito plancton!). Apoi, pesti mici (alevini – juvenili) care mananca aceste mici vietati.

Notă: La sediul Fundatiei Snagov puteți vedea (la microscoape tot felul de mici vietăți în picături de apă din iaz-ul existent și care conține apă similară celei din lac). Și să vedeți cum se hrănesc peștii mici. Și (astfel) să devină și mai clar ca întreg lacul și zona sunt vii și într-o interdependență pe care doar omul (prost ori conștient infractor) o tot distruge și tot nu vede consecințele ..

Puteți ajuta Fundatia Snagov să continue să asigure consumabile (hrană, recipiente, curent electric, recipiente – pentru diferite culturi și specii) și voluntarii (instruiți) care să continue să prezinte celor interesați (în special copii – familii etc.) existența acestor vietăți și legăturile dintre ele …

Iată o activitate furnizată (din 2017) “Lupe + Microscoape (specii)” – parte a Ofertei Turistice a Zonei Snagov (pe care o gasiti la www.snagov.ro).