Liceul Snagov > “Mihail Kogalniceanu”: “Mărire și decădere”

Cert este ca din 2015 nu mai exista Liceu la Snagov (construcții, teren, coerență și perspective)

Dintr-un liceu teoretic de elita in Ilfov (ex: decada 197x), cu o traditie de peste 50 de ani (si ≈ 1000-1500 de elevi anual) s-a ajuns in coada ierarhiei Ilfovului (medie admitere la liceu: 5,72 si promovabilitate BAC de 34,24% (cu scor total de 4 din 10) in conditiile in care judetul Ilfov este pe ultimul loc la nivel national. Cu o improvizatie de clase si ore derulate chiar si in 3 locatii diferite. Fapt care a demotivat (si indepartat) o parte din profesorii care mai gandeau in termen de cariera – calitate (in anii 200x, renumele a fost umbrit de stirile mass media re absolventi: Marian Vanghelie (ilegal, uns, 5), Moni Columbeanu, suspiciuni si suspendare ca centru de testare pentru bacalaureat etc.)

Intre 1989 – 2014, Liceul a beneficiat de mai multe investitii (amenajari) si dotari din bani publici. Cand s-a investit (cf. proceduri si cerinte uzuale) – cladirea (verificata prin experti si cu responsabilitatea finala a managerului / directororului) mai era sau nu buna? Si deci era sau nu eligibila pentru acele investitii (sau – deja nu mai trebuiau facute)?

Prin 2014, Primaria Snagov (PSD) + conducerea Liceului – au aplicat pentru finantare UE dupa terminarea ciclului de finantare UE 2007-2013. Desi 2014 era an de raportari si cel mult intarzieri exceptionale ale proiectelor deja in derulare din anii anteriori. Fara experienta in derularea de proiecte cu finantari UE (cum recunoaste chiar si primarul). Contand (probabil) pe “derogari la derogari” si “promisiuni” de “sprijin” – iata ca s-a lansat o astfel de aventura (deci un termen extrem de scurt + scenariu ideal). Demers care in realitate – era (aproape) imposibil: pentru suite de achizitii publice (la care uzual ai si contestatii) si mai pot apare si neprevazute in managementul proiecutului.

Proiectul consta in “consolidare, extindere și supraînălțare” (deci si un nivel suplimentar – peste ce exista).  Astfel incat proiectul a continut OBLIGATORIU cel putin o sectiune de verificare a structurii de rezistenta (realizata – inainte). Si pentru ca era o constructie de 50 de ani, nu ajungea o verificare pe parte de tip de proiect (solutie) constructiva (initiala) – era necesara o verificare concreta pe teren de risc seismologic.

Proiectul nu s-a mai finalizat din lipsa de bani (iesirea din graficul asumat si posibilitatea de finantare UE).
Explicatia data comunitatii a fost ca in urma unei expertize a rezultat clasa de Risc III si a fost nevoie de evacuare  (adica – ca de fapt e o realizare ca au fost salvati copii si ca nu e nimeni de vina ca asa s-a constatat – ulterior … / gen “soarta, noroc, Miorita – manele etc.”)

Clarificari:
a) definitia RsIII este “Clasa R (s) III, care cuprinde constructiile – sub efectul cutremurului pot prezenta degradari structurale care nu afecteaza semnificativ siguranta structurala, dar la care degradarile nestructurale pot fi importante”.
Adica, nu “cade cladirea pe copii – in caz de cutremur”.
b) Iata si ierarhia clasificarilor: “Din punctul de vedere al riscului seismic, in sensul efectelor probabile ale unor cutremure, caracteristice amplasamentului, asupra constructiilor existente pe acel amplasament, se stabilesc 4 clase de risc seismic:
Clasa RsI, corespunzand constructiilor cu risc ridicat de prabusire la cutremure avand intensitatile corespunzatoare zonelor seismice de calcul (cutremurului de proiectare);
Clasa RsII, corespunzand constructiilor la care probabilitatea de prabusire este redusa, dar la care sunt asteptate degradari structurale majore la incidenta cutremurului de proiectare;
Clasa RsIII, corespunzand constructiilor la care sunt asteptate degradari structurale care nu afecteaza semnificativ siguranta structurala, dar la care degradarile elementelor nestructurale pot fi importante;
Clasa RsIV, corespunzand constructiilor la care raspunsul seismic asteptat este similar celui corespunzator constructiilor noi, proiectate pe baza prescriptiilor in vigoare.
Ramane insa problema calitatii expertizelor realizate, mai ales avand in vedere disputele expertilor: “In caracterizarea globala a comportarii probabile a constructiei la actiuni seismice viitoare, expertul tehnic trebuie sa tina cont de un numar mare de factori, de naturi diferite.
Nu se pot da reguli, general valabile, pentru cuantificarea acestor factori, insa prin interpretarea judicioasa a rezultatelor tuturor investigatiilor facute in cadrul expertizei, prin comparatii cu alte situatii similare, prin rationamente ingineresti, se va putea incadra constructia in cauza intr-una din cele patru clase de risc seismic definite”

Intrebari: 
a) de ce s-a luat decizia derularii unui astfel de proiect, cand nu mai era suficient timp pentru implementare (nici de catre cei cu foarte mare experienta in derularea de proiecte cu finantare UE)? De fapt (chiar prin proiect) – cat a fost durata contractata (cand se finaliza)? Mai era decontabil UE?
b) CINE + CUM a facut verificarile de REZISTENTA (structura) a proiectului (comandat + receptionat de beneficiar = solicitant = Primaria Snagov / LMK)? Oare finantarile anterioare (1989-2014) – pentru noi investitii si continuarea activitatii – nu au necesitat (pe parte de avize) – verificari legate de siguranta? S-au facut sau nu verificari? Apoi, in intreaga Romanie s-au construit in comunism foarte multe astfel de scoli (se replica proiectul). Celelalte – oare au sanu nu probleme? Verifica – cineva? Caci constructii (pe caramizi – si fara beton armat) s-au utilizat si multe sunt si in prezent (chiar si mult mai mari) – sigure si in prezent.
c) (de verificat) – CRONOLOGIE: comparativ cu graficul de derulare a proiectului > ce (alte) intarzieri si probleme au mai aparut si/sau care mai erau sansele de finalizare a proiectului?
d) se poate face o copie (prezenta – public) raportul de expertiza realizat? (Pe care il invoca primaria Snagov?) Care a fost cronologia – exacta a acestuia si deciziilor asociate?
Este posibil a se mai face (chiar si in prezent – 2020) o noua expertiza pentru seismicitate? (costa cateva sute de euro; poate se aduna bani de la ceva voluntari si oameni interesati din comunitate). In final sa prezentam public rezultatele unei expertize independente – am putea (macar) da public un semnal catre toate inspectoratele scolare din Romania de genul “verificati de urgenta toate scolile cu proiect si vechime similara” – caci e foarte posibil sa fiti intr-o situatie cu mare risc. Si astfel – Primaria Snagov devine chiar un erou national (sau nu). Din aceasta perspectiva – subiectul este similar cu “Colectiv” sau altele (vizand autoritati – potential imcompetente – in sensul ca nu gandesc si nu fac ce trebuie, cum si cand trebuie si ca buni manageri si preventiv);

Nota: Fundatia Snagov a incercat sa inteleaga de ce nu s-a mai acoperit (macar partial – cu folii de plastic) acoperisul “desfacut” prin proiect de constructori – macar in dreptul frescelor. Ne interesa (cel putin) asigurarea conservarii operelor de arta (care a rezultat ca de fapt nu intereseaza mai multe autoritati – cu responsabilitati). Si am fost surprinsi ca lasand apa si zapada de la ploi si ierni cu cicluri de inghet) si cu jgheaburi desfacute (parea – chiar intentionat – de fapt s-a construit cadrul unei profetii: in cativa ani, constructia, chiar ajunge afectata puternic pe parte de structura de rezistenta.
Observand (si pozand) peretii (fara tencuiala) am putut observa ca nu existau zone de tasare, de macinare a caramizilor, cu fisuri etc. Adica nici macar cutremurul din 1977 nu lasase urme vizibile – pe parte de structura de rezistenta. Deci – ciudat …