Furtul + Patrimoniu pierdut (Olanda 2025): Lipsa preocupării statului român față de patrimoniul național și .. Vlad Țepeș
Instituțiile statului român (Ministerul Culturii, Patrimoniul Cultural, Muzeul Național de Istorie, dar și altele, inclusiv institute specializate și IGPR – cu departamentul specializat) nu mai funcționează bine de mulți ani.
Mai mult, există numeroase alte entități care (parcă organizat) ignoră (+eclipsează) lucrurile pozitive (relevante) despre valorile – patrimoniul național românesc.
> Tocmai au fost furate în Olanda, dintr-un muzeu, top 4 piese de patrimoniu cultural național al României, cu “grija” autorităților (în condițiile în care acele piese nici măcar nu ar fi trebuit să iasă din România)…
(Alte) Exemple și Argumentări – din experiențele Fundației Snagov – Turmac Constantin:
1) După câștigarea unui nou premiu al colecției “VLAD BASARAB ŢEPEŞ / DRACULA – ISTORIE şi LEGENDĂ”
la expoziția (concursul) din Croația, în loc de aprecieri (şi era chiar un subiect de interes şi relevanţă națională), am fost convocat la IGPR pentru declarații și (semi) interogatoriu, sub acuzația că aș fi scos “patrimoniul național” din țară fără aprobări.
În fapt:
1a. IGPR (re: Patrimoniu Național) există și (selectiv) reacționează (doar?) pe baza unor ponturi primite.
În 2012, după ce a apărut în mass-media “ceva pozitiv” despre România, despre Vlad Basarab Țepeș (văzut ca naționalist, erou, exemplu pozitiv etc.), probabil s-a depășit un prag de vizibilitate al unor instituții (mai probabil – grupuri organizate sub forma de institute, ONG-uri, +altele). Aceasta, cel mai probabil, a “deranjat,” pentru că un demers privat realizează ceea ce statul nu mai are “voie” să facă (adică lucruri valoroase, relevante, cu mesaj pozitiv despre români, România).
1b. Astfel, în loc de aprecieri – felicitări, timp de circa 30 de minute am fost “anchetat” in rolul unui infractor.
Lucrurile au început să se calmeze doar când am preluat eu inițiativa și am cerut să mi se prezinte dovada – baza legală că in ansamblul ei Colecția ori piesele colecției sunt înscrise în patrimoniul național (unde, când, cum, forma, valoarea expertizată, detalii etc.).
S-a ajuns la un compromis prin care tot eu am dat o declarație că în colecție nu există piese (elemente) din patrimoniul național.
1c. După ce am constatat că pregătirea interlocutorilor mei (re: cultură – patrimoniu) nu părea să existe de fapt, am cerut detalii despre eventuale baze de date existente, despre instituția responsabilă și demersurile necesare pentru a putea declara/înregistra asemenea obiecte. Criterii, valori, exemple (generice ori recente). Nu puteau oferi răspunsuri… Nota: abia după 2018 au început ceva demersuri .. (cadru – baze de date etc.)
1d. Am trecut la ofensivă, menționând că, preventiv, la fiecare participare internațională, noi (colecționari etc.) noi colecţionarii – expozanţi pregătim tabele, poze și descrieri ale pieselor în 2-3 copii (incluse pentru vamă). Însă nici vameșii și nici alții nu doresc să ia în considerare astfel de documente (măcar să le ştampilele – pt. a ne putea diferenţia de alţii, care iată, pot de fapt ieşi cu orice, oricum). Mai mult chiar, la nivel internațional nu există firme de asigurări adecvate… Uneori ne este teamă să expunem piesele și să le lăsăm câteva nopți – chiar și în muzee sau alte spații publice ale unor instituții din diverse state.
1e. Am propus să formăm un grup de lucru pentru a rezolva situația. Însă discuția, ajunsă în acest punct, a prăbușit total interesul audienței din IGPR. De-acum doreau doar să plec cât mai repede, fiindcă aveau deja declarația mea că în colecția Fundației Snagov nu există piese de patrimoniu – ceea ce le era suficient.
1f. Notă: Nici în anii următori nu am continuat demersurile pentru a expune colecția în Austria, Italia, SUA… Aceasta deoarece ești complet singur, fără o infrastructură de asigurări și bazându-te doar pe bunăvoința unor oameni mai educați, care apreciază ceea ce ai și care, uneori, fac demersuri pentru ca piesele tale să fie acceptate și expuse.
Astfel, ajung să fie expuse din ce în ce mai puține elemente pozitive despre România…
Concluzii: Fata de legea 182/2000 privind protecția patrimoniului cultural mobil, in 2023 si 2024, Guvernul Ciolacu1 prin OU a inclus o serie de “relaxări”.
Acum tocmai ni se spune ca asigurarea este de 30+ mil Euro pentru cele peste 600 de exponate din patrimoniu. Expoziție si demersuri “justificate” pentru “renumele si promovarea României” (care nu include niciodată si privații).
Iar noi privații, cu colecțiile noastre pe care le ducem cum putem (uneori si cu geanta + cu trenul) si stăm cate 2 in camera cele 3-5-7 zile … după ce aducem si premii si mediatic rezulta si o promovare a României (uneori si națională in tara respectiva si deci gratuit cu si pentru Romania), nu numai ca nu ni se decontează niciodată nimic, dar si daca pregătești documentații (pt, vama) similare cu cele pt. piese de patrimoniu – si cand nu este cazul) – ești ignorat. Dar, ulterior (după ce iei premii), te cheamă la IGPR in anchete sa dai declarații… Oare este bine așa?
2) Muzeul Colecţiilor de Artă din Bucureşti – încăpățânarea de a menține un titlu de eveniment care multiplică confuziile și creează un deserviciu culturii și imaginii românești
Între 09.08 – 10.10.2010, în cadrul Muzeului Colecțiilor de Artă, a fost organizată expoziția „Dracula – voievod și vampir”. Aceasta reprezenta, de fapt, o itinerare (în mai multe țări) a unui grup de peste 100 de piese, preluate temporar din mai multe muzee din diferite țări, legate de Vlad Țepeș – Dracula.
Problema și implicarea Fundației Snagov au apărut din cauza titlului utilizat, care era total nepotrivit (chiar negativ) prin formularea „ … Voievod ȘI Vampir”, ce pare o afirmație și o confirmare. Am propus în schimb varianta „.. Voievod SAU Vampir?”, o formulare care atrage atenția, invită la reconsiderare, diferențiere și chiar antiteză.
În acest context, Fundația Snagov a transmis o adresă oficială către Muzeul Colecțiilor de Artă din București, decidentul și reprezentantul evenimentului fiind doamna Roxana Teodorescu, fosta soție a lui Răzvan Theodorescu. Nu am reușit să obținem nici contact telefonic, nici audiență, mai ales că, în anii anteriori, nu am primit răspunsuri la propunerile și oferirea (gratuită) a colecției noastre pentru a fi expusă în cadrul acestui muzeu.
În luna iulie (chiar înainte de vernisaj), am avut discuții constructive (telefonice) cu secția de cultură a Ambasadei Austriei, referitor la aceeași potențială confuzie creată prin titlul evenimentului în versiunea românească.
Organizatorii Evenimentului:
Kunsthistorisches Museum Viena: https://www.khm.at/ (Austria – Viena)
Schloss Ambras: https://www.schlossambras-innsbruck.at/ (Innsbruck – Austria), Margot Rauch – specialist)
Partener (in Romania): MCAB (director: Roxana Teodorescu)
Concluzii:
c1) Evenimentul a fost organizat exact pe structura Colecției Muzeale Snagov a Fundației Snagov, adică o prezentare separată: Realitate Istorică despre (contextul și) Vlad Basarab Țepeș și Legenda: Dracula (dar și multe altele – în versiunea Fundației Snagov). Cu 5 panouri (x16 = 80 de formate A4, care conțineau peste 300 de “piese” comentate), colecția – deja premiată cu zeci de medalii (peste 10 în străinătate) – ar fi trebuit și putut să devină una dintre cele mai interesante atracții (cel puțin locale, din partea României).
Totuși, până în 2010, în România birocratică și a “personalităților” decidente, orgolioase, nu existase un precedent de colaborare cu un actor privat pe partea culturală, în acest tip de context.
c2) Nicio autoritate (nici măcar MCAB) nu a reacționat la sesizarea și propunerea că titlul evenimentului avea o conotație și implicații negative.
c3) Organizatorii (din străinătate) și-au dorit doar să itinerarieze (să expună) în România colecția temporară și programul pregătit. Constructiv, aceștia au încercat (direct) discuții în România (inclusiv cu noi), legate de verificarea/reverificarea adecvării și semnificației titlului folosit în versiunea română – prin partenerul român, MCAB.
c4) Era la latitudinea României (Ministerul Culturii, Muzeul de Artă București etc.) dacă doreau sau nu să adauge alte dimensiuni, invitați, expoziții, evenimente. De exemplu, am invitat și recomandat ca măcar în acea perioadă să fie menționate și organizate tururi oficiale în locurile cele mai relevante: Snagov, Bălteni, Târgșor, Târgoviște, Arefu, Comana etc.
c5) Fundația Snagov nu a reușit niciodată să expună colecția Vlad Basarab Țepeș la MCAB.
c5a) În august, am reușit o expunere pe Calea Victoriei (la sub 600 m de MCAB), la parterul hotelului Golden Tulip (via directoarea de la acea vreme, Gabriela B).
c5b) În septembrie, am expus colecția în Bulgaria (Plovdiv), unde am obținut o nouă apreciere și recunoaștere (medalie de argint).
c5c) Ulterior, colecția VBT nu a mai fost acceptată pentru a fi expusă nici măcar la Muzeul Suțu, unde fusese expusă în mai mulți ani anteriori.
Detalii: Mediafax / MNAR / HotNews / StirileProTv / A1
3) Evitarea tematicii istorice și impactul asupra identității naționale
Încă din 2009, la Ministerul Culturii și ulterior la Ministerul Turismului, am constatat reacții de evitare a discuțiilor legate de istorie, eroi (în special legat de Vlad Țepeș), precum și a oricăror evenimente, circuite turistice sau expoziții asociate.
În anii următori, această tendință a crescut rapid (chiar exponențial), iar funcționarii din infrastructura publică, atât la nivel național, cât și în Uniunea Europeană (ex: prin criterii de finanțare și eligibilitate), au început să refuze tacit – dar organizat – orice teme, idei, eroi sau evenimente legate de istorie, lideri locali sau naționali, și inițiative “de jos în sus” privind diverse forme de conducere regională (otomană sau europeană).
De fapt, nu era vorba doar de cenzura unor subiecte (cum ar fi Vlad Basarab Țepeș), ci de un set mai amplu de demersuri, care vizau descompunerea identităților locale și naționale. Totodată, promovarea agresivă a unor agende (ex: LGBTQ+), corelată cu ridiculizarea religiilor tradiționale – fără a propune un set coerent și util de valori sociale – a condus la acumularea unor tensiuni sociale ce au explodat în diverse contexte după 202x.
Exemple concrete:
> Cel puțin 5 propuneri de proiecte ale noastre au fost respinse, iar menționarea lui Vlad Țepeș într-un context pozitiv a început să stârnească zâmbete, fiind percepută drept „lipsă totală de orientare politică și oportunism.”
> În România, s-a ajuns chiar la discuții despre eliminarea completă a disciplinei Istorie din curricula de gimnaziu și liceu.
4) Relansarea turismului in Zona Snagov şi crearea unei completări a atracției turistice a Mânăstirii Snagov
prin crearea Colecțiilor Muzeale Snagov (unde deci a mai create câteva noi colecții – suplimentare faţă de
“VLAD BASARAB ŢEPEŞ / DRACULA – ISTORIE şi LEGENDĂ”
Inițiativa asumată conștient, în contextul declinului turismului cultural
Inițiativa a fost asumată conștient, știind că: turismul cultural este într-o prăbușire la nivel global, atât ca interes public (mai ales din partea noilor generații), cât și ca sustenabilitate financiară, acesta fiind perceput mai degrabă ca un centru de cost.
Fără interesul și ajutorul autorităților locale, județene, naționale (și fără finanțări UE), este imposibil de susținut financiar muzeele și colecțiile – cu atât mai mult cele private, care par chiar mai aspru desconsiderate sau chiar “dușmănite” de mulți.
Excepțiile punctuale de mică vizibilitate (locală) sunt reprezentate de inițiative precum:
> „Noaptea Muzeelor”, un eveniment anual care atrage vizitatori pe termen scurt.
> Vizitele la muzee organizate în cadrul programului „Școala Altfel”, care oferă elevilor oportunități de a explora cultura în mod educativ.
Atitudinea primarilor și “grupurilor” politice
Rămâne spectaculoasă agresivitatea primarilor (clasa politică locală din România), care, în raport cu astfel de inițiative, realizări și evenimente, se comportă chiar ostil. Aceștia par să acționeze dintr-o pretinsă autoritate absolută, considerând că la nivel local nimic nu poate și nu trebuie să „miște” fără aprobarea și influența lor directă.
Mai mult, se creează impresia că, fără supunere, subordonare și lingușiri periodice, nu ai dreptul să exiști sau să realizezi inițiative private în care crezi.
5) după 2015, autoritățile culturale (si rețeaua de muzee din București) – nici macar nu mai răspund la diferite propuneri – oferte de colaborare private
Chiar dacă acestea ar avea zero costuri şi de mai multe ori s-a şi putut constata că în perioadele şi locurile propuse nici nu au mai organizat ceva). Astfel, teme precum Țepeș ori Snagovul (în multiplele sale fațete – toate foarte diferite de actuala utilizare “dormitor de lux” – sunt consecvent ignorate
6) Ignorarea propunerilor culturale după 2015
După 2015, autoritățile culturale (inclusiv rețeaua de muzee din București) nici măcar nu mai răspund la diverse propuneri și oferte de colaborare. Aceste propuneri ar avea, în mod normal, zero costuri pentru instituțiile respective, iar în repetate rânduri s-a constatat că, în perioadele și locurile propuse, nu au fost organizate alte evenimente sau activități.
Astfel, teme precum Țepeș sau Snagovul (cu multiplele sale fațete – toate foarte diferite de actuala utilizare ca „dormitor de lux”) sunt în mod consecvent ignorate.
7) Propunerile Fundației Snagov pentru conservarea și valorificarea patrimoniului cultural (din 2010)
Încă din 2010, Fundația Snagov a transmis suite de propuneri și corespondențe către diverse autorități, pentru conservarea și valorificarea patrimoniului cultural din zona Snagov (și din Ilfov, Muntenia, respectiv România).
Exemple de inițiative:
7a) Propuneri (detaliate) de trasee turistice care să „lege” București – Snagov – (Bălteni / Târgșor) – Târgoviște – Arefu (după caz: Sighișoara – Tihuța sau combinații cu Comana – Giurgiu / Brașov – Râșnov – Bran – Târgu Mureș – Teleki).
7b) Referitor la Mănăstirea Snagov:
- 7b1) Insistențe pentru refacerea infrastructurii Mănăstirii Snagov (rămasă, după anii 187x, doar cu o biserică). A fost subliniată nevoia de completare cu un set de construcții necesare pentru călugări și activitățile lor specifice.
- 7b2) Un tabel cu circa 100-150 de obiecte legate de Mănăstirea Snagov, care ar trebui – sau ar putea – fi recuperate și incluse într-un complex muzeal nou. Aceste obiecte sunt presupuse a se afla în diverse locații (ex: Muzeul Național de Istorie și altele), însă solicitările oficiale pentru reconfirmarea existenței lor (ex: ce a rezultat din săpăturile de la Snagov, mai – iunie 1933 etc.) nu au primit răspuns.
- 7b3) Stoparea deversărilor ilegale de la WC-uri în lacul Snagov, demersuri pentru finanțarea unor WC-uri temporare în parcarea din Siliștea și, ulterior, conectarea apelor uzate la rețeaua din localitate (pe sub pod). S-a propus și amenajarea unui traseu de promenadă pe malul insulei, având în vedere că aceasta este o Arie Naturală Protejată (Lacul Snagov). Toate aceste propuneri au fost inițiate de Fundația Snagov în calitate de custode al ANPLS.
- 7b4) Muncă voluntară pentru defrișarea și amenajarea potecii de pe malul insulei, pe o lungime de circa 800 ml.
- 7b5) Expunerea colecției Vlad Basarab Țepeș pe insulă, cu ocazia Hramului Mănăstirii.
- 7b6) Documentare pentru tururi ghidate prin platforma IZI.Travel, inclusiv pregătirea detaliilor pentru afișaj local. Totuși, validarea și aprobarea din partea Arhiepiscopiei Bucureștilor nu au mai venit.
Concluzii:
- Insula Snagov a fost cedată Bisericii Ortodoxe Române (BOR) de către primarul Apostol Mușat, într-un demers cu aspecte neclare din punct de vedere legal.
- Administrația Mănăstirii Snagov nu este interesată real de transformarea locului într-o atracție turistică.
- În 2024, problema deversărilor ilegale din WC-uri în lac continuă să fie un exemplu negativ, cu implicații legale.
- Completarea potențialului turistic (ex: includerea celor peste 100 de obiecte legate de istoria zonei Snagov) nu pare să fie o prioritate pentru autorități.
Întrebarea rămâne: Mai există undeva acele obiecte istorice legate de Snagov (multe – de patrimoniu)? Cine poate confirma?