Furtul + Patrimoniu pierdut (Olanda 2025): Lipsa preocupării statului român față de patrimoniul național și .. Vlad Țepeș

Furtul + Patrimoniu pierdut (Olanda 2025): Lipsa preocupării statului român față de patrimoniul național și .. Vlad Țepeș

Instituțiile statului român (Ministerul Culturii, Patrimoniul Cultural, Muzeul Național de Istorie, dar și altele, inclusiv institute specializate și IGPR – cu departamentul specializat) nu mai funcționează bine de mulți ani.
Mai mult, există numeroase alte entități care (parcă organizat) ignoră (+eclipsează) lucrurile pozitive (relevante) despre valorile – patrimoniul național românesc.

> Tocmai au fost furate în Olanda, dintr-un muzeu, top 4 piese de patrimoniu cultural național al României, cu “grija” autorităților (în condițiile în care acele piese nici măcar nu ar fi trebuit să iasă din România)…

(Alte) Exemple și Argumentări – din experiențele Fundației Snagov – Turmac Constantin:

1) După câștigarea unui nou premiu al colecției VLAD BASARAB ŢEPEŞ / DRACULA – ISTORIE şi LEGENDĂ” 

la expoziția (concursul) din Croația, în loc de aprecieri (şi era chiar un subiect de interes şi relevanţă națională), am fost convocat la IGPR pentru declarații și (semi) interogatoriu, sub acuzația că aș fi scos “patrimoniul național” din țară fără aprobări.

În fapt:

1a. IGPR (re: Patrimoniu Național) există și (selectiv) reacționează (doar?) pe baza unor ponturi primite.
În 2012, după ce a apărut în mass-media “ceva pozitiv” despre România, despre Vlad Basarab Țepeș (văzut ca naționalist, erou, exemplu pozitiv etc.), probabil s-a depășit un prag de vizibilitate al unor instituții (mai probabil – grupuri organizate sub forma de institute, ONG-uri, +altele). Aceasta, cel mai probabil, a “deranjat,” pentru că un demers privat realizează ceea ce statul nu mai are “voie” să facă (adică lucruri valoroase, relevante, cu mesaj pozitiv despre români, România).

1b. Astfel, în loc de aprecieri – felicitări, timp de circa 30 de minute am fost “anchetat” in rolul unui infractor.
Lucrurile au început să se calmeze doar când am preluat eu inițiativa și am cerut să mi se prezinte dovada – baza legală că in ansamblul ei Colecția ori piesele colecției sunt înscrise în patrimoniul național (unde, când, cum, forma, valoarea expertizată, detalii etc.).
S-a ajuns la un compromis prin care tot eu am dat o declarație că în colecție nu există piese (elemente) din patrimoniul național.

1c. După ce am constatat că pregătirea interlocutorilor mei (re: cultură – patrimoniu) nu părea să existe de fapt, am cerut detalii despre eventuale baze de date existente, despre instituția responsabilă și demersurile necesare pentru a putea declara/înregistra asemenea obiecte. Criterii, valori, exemple (generice ori recente). Nu puteau oferi răspunsuri… Nota: abia după 2018 au început ceva demersuri .. (cadru – baze de date etc.)

1d. Am trecut la ofensivă, menționând că, preventiv, la fiecare participare internațională, noi (colecționari etc.) noi colecţionarii – expozanţi pregătim tabele, poze și descrieri ale pieselor în 2-3 copii (incluse pentru vamă). Însă nici vameșii și nici alții nu doresc să ia în considerare astfel de documente (măcar să le ştampilele – pt. a ne putea diferenţia de alţii, care iată, pot de fapt ieşi cu orice, oricum). Mai mult chiar, la nivel internațional nu există firme de asigurări adecvate… Uneori ne este teamă să expunem piesele și să le lăsăm câteva nopți – chiar și în muzee sau alte spații publice ale unor instituții din diverse state.

1e. Am propus să formăm un grup de lucru pentru a rezolva situația. Însă discuția, ajunsă în acest punct, a prăbușit total interesul audienței din IGPR. De-acum doreau doar să plec cât mai repede, fiindcă aveau deja declarația mea că în colecția Fundației Snagov nu există piese de patrimoniu – ceea ce le era suficient.

1f. Notă: Nici în anii următori nu am continuat demersurile pentru a expune colecția în Austria, Italia, SUA… Aceasta deoarece ești complet singur, fără o infrastructură de asigurări și bazându-te doar pe bunăvoința unor oameni mai educați, care apreciază ceea ce ai și care, uneori, fac demersuri pentru ca piesele tale să fie acceptate și expuse.
Astfel, ajung să fie expuse din ce în ce mai puține elemente pozitive despre România…

Concluzii:  Fata de legea 182/2000 privind protecția patrimoniului cultural mobil, in 2023 si 2024, Guvernul Ciolacu1 prin OU a inclus o serie de “relaxări”.
Acum tocmai ni se spune ca asigurarea este de 30+ mil Euro pentru cele peste 600 de exponate din patrimoniu. Expoziție si demersuri “justificate” pentru “renumele si promovarea României” (care nu include niciodată si privații).
Iar noi privații, cu colecțiile noastre pe care le ducem cum putem (uneori si cu geanta + cu trenul) si stăm cate 2 in camera cele 3-5-7 zile … după ce aducem si premii si mediatic rezulta si o promovare a României (uneori si națională in tara respectiva si deci gratuit cu si pentru Romania), nu numai ca nu ni se decontează niciodată nimic, dar si daca pregătești documentații (pt, vama) similare cu cele pt. piese de patrimoniu – si cand nu este cazul) – ești ignorat. Dar, ulterior (după ce iei premii), te cheamă la IGPR in anchete sa dai declarații… Oare este bine așa?

2) Muzeul Colecţiilor de Artă din Bucureşti – încăpățânarea de a menține un titlu de eveniment care multiplică confuziile și creează un deserviciu culturii și imaginii românești

Între 09.08 – 10.10.2010, în cadrul Muzeului Colecțiilor de Artă, a fost organizată expoziția „Dracula – voievod și vampir”. Aceasta reprezenta, de fapt, o itinerare (în mai multe țări) a unui grup de peste 100 de piese, preluate temporar din mai multe muzee din diferite țări, legate de Vlad Țepeș – Dracula.

Problema și implicarea Fundației Snagov au apărut din cauza titlului utilizat, care era total nepotrivit (chiar negativ) prin formularea „ … Voievod ȘI Vampir”, ce pare o afirmație și o confirmare. Am propus în schimb varianta „.. Voievod SAU Vampir?, o formulare care atrage atenția, invită la reconsiderare, diferențiere și chiar antiteză.

În acest context, Fundația Snagov a transmis o adresă oficială către Muzeul Colecțiilor de Artă din București, decidentul și reprezentantul evenimentului fiind doamna Roxana Teodorescu, fosta soție a lui Răzvan Theodorescu. Nu am reușit să obținem nici contact telefonic, nici audiență, mai ales că, în anii anteriori, nu am primit răspunsuri la propunerile și oferirea (gratuită) a colecției noastre pentru a fi expusă în cadrul acestui muzeu.

În luna iulie (chiar înainte de vernisaj), am avut discuții constructive (telefonice) cu secția de cultură a Ambasadei Austriei, referitor la aceeași potențială confuzie creată prin titlul evenimentului în versiunea românească.

Organizatorii Evenimentului:
Kunsthistorisches Museum Viena: https://www.khm.at/ (Austria – Viena)
Schloss Ambras: https://www.schlossambras-innsbruck.at/  (Innsbruck – Austria), Margot Rauch – specialist)
Partener (in Romania): MCAB (director: Roxana Teodorescu)

Concluzii:

c1) Evenimentul a fost organizat exact pe structura Colecției Muzeale Snagov a Fundației Snagov, adică o prezentare separată: Realitate Istorică despre (contextul și) Vlad Basarab Țepeș și Legenda: Dracula (dar și multe altele – în versiunea Fundației Snagov). Cu 5 panouri (x16 = 80 de formate A4, care conțineau peste 300 de “piese” comentate), colecția – deja premiată cu zeci de medalii (peste 10 în străinătate) – ar fi trebuit și putut să devină una dintre cele mai interesante atracții (cel puțin locale, din partea României).
Totuși, până în 2010, în România birocratică și a “personalităților” decidente, orgolioase, nu existase un precedent de colaborare cu un actor privat pe partea culturală, în acest tip de context.

c2) Nicio autoritate (nici măcar MCAB) nu a reacționat la sesizarea și propunerea că titlul evenimentului avea o conotație și implicații negative.

c3) Organizatorii (din străinătate) și-au dorit doar să itinerarieze (să expună) în România colecția temporară și programul pregătit. Constructiv, aceștia au încercat (direct) discuții în România (inclusiv cu noi), legate de verificarea/reverificarea adecvării și semnificației titlului folosit în versiunea română – prin partenerul român, MCAB.

c4) Era la latitudinea României (Ministerul Culturii, Muzeul de Artă București etc.) dacă doreau sau nu să adauge alte dimensiuni, invitați, expoziții, evenimente. De exemplu, am invitat și recomandat ca măcar în acea perioadă să fie menționate și organizate tururi oficiale în locurile cele mai relevante: Snagov, Bălteni, Târgșor, Târgoviște, Arefu, Comana etc.

c5) Fundația Snagov nu a reușit niciodată să expună colecția Vlad Basarab Țepeș la MCAB.

c5a) În august, am reușit o expunere pe Calea Victoriei (la sub 600 m de MCAB), la parterul hotelului Golden Tulip (via directoarea de la acea vreme, Gabriela B).

c5b) În septembrie, am expus colecția în Bulgaria (Plovdiv), unde am obținut o nouă apreciere și recunoaștere (medalie de argint).
c5c) Ulterior, colecția VBT nu a mai fost acceptată pentru a fi expusă nici măcar la Muzeul Suțu, unde fusese expusă în mai mulți ani anteriori.

Detalii:  Mediafax /  MNAR /  HotNews /  StirileProTv /  A1

3) Evitarea tematicii istorice și impactul asupra identității naționale

Încă din 2009, la Ministerul Culturii și ulterior la Ministerul Turismului, am constatat reacții de evitare a discuțiilor legate de istorie, eroi (în special legat de Vlad Țepeș), precum și a oricăror evenimente, circuite turistice sau expoziții asociate.

În anii următori, această tendință a crescut rapid (chiar exponențial), iar funcționarii din infrastructura publică, atât la nivel național, cât și în Uniunea Europeană (ex: prin criterii de finanțare și eligibilitate), au început să refuze tacit – dar organizat – orice teme, idei, eroi sau evenimente legate de istorie, lideri locali sau naționali, și inițiative “de jos în sus” privind diverse forme de conducere regională (otomană sau europeană).

De fapt, nu era vorba doar de cenzura unor subiecte (cum ar fi Vlad Basarab Țepeș), ci de un set mai amplu de demersuri, care vizau descompunerea identităților locale și naționale. Totodată, promovarea agresivă a unor agende (ex: LGBTQ+), corelată cu ridiculizarea religiilor tradiționale – fără a propune un set coerent și util de valori sociale – a condus la acumularea unor tensiuni sociale ce au explodat în diverse contexte după 202x.

Exemple concrete:

> Cel puțin 5 propuneri de proiecte ale noastre au fost respinse, iar menționarea lui Vlad Țepeș într-un context pozitiv a început să stârnească zâmbete, fiind percepută drept „lipsă totală de orientare politică și oportunism.”

> În România, s-a ajuns chiar la discuții despre eliminarea completă a disciplinei Istorie din curricula de gimnaziu și liceu.

4) Relansarea turismului in Zona Snagov şi crearea unei completări a atracției turistice a Mânăstirii Snagov

prin crearea Colecțiilor Muzeale Snagov (unde deci a mai create câteva noi colecții – suplimentare faţă de 
“VLAD BASARAB ŢEPEŞ / DRACULA – ISTORIE şi LEGENDĂ”

Inițiativa asumată conștient, în contextul declinului turismului cultural

Inițiativa a fost asumată conștient, știind că: turismul cultural este într-o prăbușire la nivel global, atât ca interes public (mai ales din partea noilor generații), cât și ca sustenabilitate financiară, acesta fiind perceput mai degrabă ca un centru de cost.

Fără interesul și ajutorul autorităților locale, județene, naționale (și fără finanțări UE), este imposibil de susținut financiar muzeele și colecțiile – cu atât mai mult cele private, care par chiar mai aspru desconsiderate sau chiar “dușmănite” de mulți.

Excepțiile punctuale de mică vizibilitate (locală) sunt reprezentate de inițiative precum:

> „Noaptea Muzeelor”, un eveniment anual care atrage vizitatori pe termen scurt.

> Vizitele la muzee organizate în cadrul programului „Școala Altfel”, care oferă elevilor oportunități de a explora cultura în mod educativ.

Atitudinea primarilor și “grupurilor” politice

Rămâne spectaculoasă agresivitatea primarilor (clasa politică locală din România), care, în raport cu astfel de inițiative, realizări și evenimente, se comportă chiar ostil. Aceștia par să acționeze dintr-o pretinsă autoritate absolută, considerând că la nivel local nimic nu poate și nu trebuie să „miște” fără aprobarea și influența lor directă.
Mai mult, se creează impresia că, fără supunere, subordonare și lingușiri periodice, nu ai dreptul să exiști sau să realizezi inițiative private în care crezi.

5) după 2015, autoritățile culturale (si rețeaua de muzee din București) – nici macar nu mai răspund la diferite propuneri – oferte de colaborare private

Chiar dacă acestea ar avea zero costuri şi de mai multe ori s-a şi putut constata că în perioadele şi locurile propuse nici nu au mai organizat ceva). Astfel, teme precum Țepeș ori Snagovul (în multiplele sale fațete – toate foarte diferite de actuala utilizare “dormitor de lux” – sunt consecvent ignorate

6) Ignorarea propunerilor culturale după 2015

După 2015, autoritățile culturale (inclusiv rețeaua de muzee din București) nici măcar nu mai răspund la diverse propuneri și oferte de colaborare. Aceste propuneri ar avea, în mod normal, zero costuri pentru instituțiile respective, iar în repetate rânduri s-a constatat că, în perioadele și locurile propuse, nu au fost organizate alte evenimente sau activități.

Astfel, teme precum Țepeș sau Snagovul (cu multiplele sale fațete – toate foarte diferite de actuala utilizare ca „dormitor de lux”) sunt în mod consecvent ignorate.

7) Propunerile Fundației Snagov pentru conservarea și valorificarea patrimoniului cultural (din 2010)

Încă din 2010, Fundația Snagov a transmis suite de propuneri și corespondențe către diverse autorități, pentru conservarea și valorificarea patrimoniului cultural din zona Snagov (și din Ilfov, Muntenia, respectiv România).

Exemple de inițiative:

7a) Propuneri (detaliate) de trasee turistice care să „lege” București – Snagov – (Bălteni / Târgșor) – Târgoviște – Arefu (după caz: Sighișoara – Tihuța sau combinații cu Comana – Giurgiu / Brașov – Râșnov – Bran – Târgu Mureș – Teleki).

7b) Referitor la Mănăstirea Snagov:

  • 7b1) Insistențe pentru refacerea infrastructurii Mănăstirii Snagov (rămasă, după anii 187x, doar cu o biserică). A fost subliniată nevoia de completare cu un set de construcții necesare pentru călugări și activitățile lor specifice.
  • 7b2) Un tabel cu circa 100-150 de obiecte legate de Mănăstirea Snagov, care ar trebui – sau ar putea – fi recuperate și incluse într-un complex muzeal nou. Aceste obiecte sunt presupuse a se afla în diverse locații (ex: Muzeul Național de Istorie și altele), însă solicitările oficiale pentru reconfirmarea existenței lor (ex: ce a rezultat din săpăturile de la Snagov, mai – iunie 1933 etc.) nu au primit răspuns.
  • 7b3) Stoparea deversărilor ilegale de la WC-uri în lacul Snagov, demersuri pentru finanțarea unor WC-uri temporare în parcarea din Siliștea și, ulterior, conectarea apelor uzate la rețeaua din localitate (pe sub pod). S-a propus și amenajarea unui traseu de promenadă pe malul insulei, având în vedere că aceasta este o Arie Naturală Protejată (Lacul Snagov). Toate aceste propuneri au fost inițiate de Fundația Snagov în calitate de custode al ANPLS.
  • 7b4) Muncă voluntară pentru defrișarea și amenajarea potecii de pe malul insulei, pe o lungime de circa 800 ml.
  • 7b5) Expunerea colecției Vlad Basarab Țepeș pe insulă, cu ocazia Hramului Mănăstirii.
  • 7b6) Documentare pentru tururi ghidate prin platforma IZI.Travel, inclusiv pregătirea detaliilor pentru afișaj local. Totuși, validarea și aprobarea din partea Arhiepiscopiei Bucureștilor nu au mai venit.

Concluzii:

  • Insula Snagov a fost cedată Bisericii Ortodoxe Române (BOR) de către primarul Apostol Mușat, într-un demers cu aspecte neclare din punct de vedere legal.
  • Administrația Mănăstirii Snagov nu este interesată real de transformarea locului într-o atracție turistică.
  • În 2024, problema deversărilor ilegale din WC-uri în lac continuă să fie un exemplu negativ, cu implicații legale.
  • Completarea potențialului turistic (ex: includerea celor peste 100 de obiecte legate de istoria zonei Snagov) nu pare să fie o prioritate pentru autorități.

Întrebarea rămâne: Mai există undeva acele obiecte istorice legate de Snagov (multe – de patrimoniu)? Cine poate confirma?

Denumirea Liceului din Snagov: (De ce) Mihail Kogălniceanu?

Denumirea Liceului din Snagov: (De ce) Mihail Kogălniceanu?

Există mai multe versiuni despre originea (motivația) acestei alegeri. Iată câteva:

1. Perioada directoratului lui Dumitru Vintilă

Denumirea a fost stabilită în perioada în care director al liceului a fost dl. prof. de istorie Dumitru Vintilă, care a condus instituția timp de circa 37 de ani. Acesta a creat și un mic muzeu denumit „Cabinet de Istorie,” cu aproximativ 250 de exponate, distrus ulterior de conducerile ulterioare ale liceului.

2. Dialog între Constantin Turmac și Dumitru Vintilă

Constantin Turmac, fost elev al profesorului Dumitru Vintilă, l-a întrebat pe acesta de ce a ales numele Mihail Kogălniceanu pentru liceu. Răspunsul a fost o combinaţie a următoarelor argumente:
2.1) Modernizare: Mihail Kogălniceanu a avut un rol covârșitor în modernizarea României prin reformele sociale și economice inițiate. Snagovul are mare nevoie de o remodelare, iar elevii ar putea fi inspirați de realizările și abordarea sa.
2.2) Promovarea educației: Mihail Kogălniceanu a fost un susținător fervent al educației și al modernizării instituțiilor de învățământ. Numele său ar putea reprezenta un angajament față de excelența educațională.
2.3) Respect pentru istoria locală și națională: Atribuirea numelui unui mare patriot și istoric poate încuraja respectul pentru moștenirea culturală și istorică.
2.4) Reformator și inovator: Kogălniceanu a fost o figură vizionară, ceea ce îl face un exemplu excelent pentru tineri, stimulând spiritul de inovație și progres.
2.5) Promotor al egalității sociale: Legea rurală din 1864 este un simbol al emancipării sociale, iar liceul poate adopta aceste valori în principiile sale de funcționare.
2.6) Model de leadership: Discursurile și acțiunile politice ale lui Mihail Kogălniceanu denotă o dedicare față de binele comun, inspirând elevii să devină lideri responsabili.
2.7) 
Valori universale: Deviza sa, „Dorința mea a fost să-mi servesc patria,” rezonează cu principiile educației centrate pe formarea cetățenilor activi și responsabili.

În 2024, nu (mai) există accesibil online niciuna din cele 2-3 încercări (ale liceului) de a prezenta detalii despre istoria – realizările – oferta – promovarea liceului. Ceea ce ar putea fi cauzat și de rezultatele slabe din ultimii ani ale liceului, reflectate în clasamentele publice din Ilfov/România.

3. Propunerea alternativă de Antim Ivireanu

În faza de deliberare, s-a discutat dacă liceul ar trebui să adopte o denumire laică, orientată către progres, știință și cunoaștere, ca fost liceu „Real-Umanist,” sau o denumire cu conotații religioase, cum ar fi Antim Ivireanu. A fost evitată o orientare religioasă care ar fi putut conduce ulterior la subordonări dogmatice (si diferita de istoria – tradiția liceului)

4. Încercări de schimbare a denumirii după 2005

De câteva ori, unii profesori sau directori au încercat să schimbe denumirea liceului, însă argumentările și susținerile nu au fost relevante sau suficient de solide.


Deviza lui Mihail Kogălniceanu

Deviza lui Mihail Kogălniceanu a fost: „Dorința mea a fost să-mi servesc patria.”

Oare ce alternative / propuneri s-ar putea face pentru liceu?


Proiect 1: Inițiativa Fundației Snagov (2014-2018)

Un proiect dedicat de circa 120 de ore pentru promovarea liceului și la care avem nevoie de voluntari:

Album Foto

  • Comentarii ale absolvenților din ultimii 50 de ani.

  • Albumul poate fi vizualizat pe Facebook.


Oportunitate pentru elevi

Fundația Snagov poate primi mici grupuri de elevi (2-6) pentru sesiuni de lucru concrete (mini-proiecte de 6-40 de ore), cu câte 1-2 ore/zi, pe mini-proiecte legate de istoria și patrimoniul Zonei Snagov.

Contactați-ne:

Ce vă interesează?

P1: Poze vechi cu liceul și elevii (promoții)

P2: Detalii despre evoluția liceului: de la perioade de glorie la declin – pentru a învăța lecții valoroase și a contribui la o relansare spirituală și valorică.

P3: Crearea unui grup de lucru cu elevi (voluntari) pentru mini-proiecte publice dedicate promovării liceului și comunității.

Împreună putem redescoperi și valorifica trecutul pentru a construi un viitor mai bun!

Eutrofizarea lacului Snagov: Ipoteze – Implicaţii – soluţii (cercetări in curs)

Procesul de Eutrofizare (inclusiv modificare a biodiversitatii direct si indirect) lacului Snagov poate avea o evolutie naturala si relativ lenta, sau accelerata (datorita oamenilor – deci antropic).
* Cu cunostiintele si tehnologiile prezente, s-ar putea asigura un mix de conservare dar si refaceri (pe diferite componente) astfel incat lacul Snagov sa recastige din limpezime, biodiversitate, capacitatea de a furniza local peste, raci, diferite plante etc.
** In continuare sunt schitate cateva  elemente (care trebuie reconsiderate si aprofundate) dar care pot reprezenta o prima baza de discutie si demarare macar a unor prime proiect pilot (la scara mica)

Principalele etape de modificare a (calității apei – biodiversității) lacului Snagov:

1) (pana prin 193x) lac natural (de fapt un adevărat liman fluviatil). S-a intervenit intre nordul satului Ghermanesti (de le Ciofliceni) pana la DN1 (Tâncăbești) prin decolmatare.
Limpezimea apei: 5-6 metri
Impact= relativ minor
2) (prin 195x, probabil 2-5 ani) Modificări majore hidrologice (amenajări)
2a) [o vara] Realizarea canalului de scurgere (mult mai scurt, drept) prin munca “voluntara”
2b) [1-2ani] “golire” a lacului [probabil circa 2-3 metri, cel putin 1 an] > realizare a barajului (betonat) > decolmatare a apei din zona de “delta” cu cumularea sedimentelor sub forma insulei de circa 10ha existenta si in prezent > “încheiere” (poate – totala) a canalului natural, șerpuitor care traversa satul Gruiu – cu deversare tot in Ialomița
2d) [1+ ani] (re)umplere lac cu apa
* Probabil s-a avut in vedere sa se asigure un nivel al apei – similar cu cel inițial
Limpezimea apei: (după 3+ ani de la terminarea lucrărilor): 5-6 metri
Impact= relativ devastator (pe multe criterii – cu implicații care vor apare in ani si decenii)
3) (intermitent): lucrări de “redare a terenului mlăștinos – agriculturii” care s-a tot făcut in etape principale majore (ex: Siliștea Snagovului si alte 2-5 cozi-golfuri de pe malul drept al lacului: Coada Lintei (intre Snagov sat si Ghermanesti, prin Ciofliceni etc.). Prin suitele anuale de arat si alte “amenajări” – chiar pana in 1989
Limpezimea apei: nu a influențat
Impact= relativ important (pe multe criterii – cu implicații care vor apare in ani si decenii)
4) (?dupa 1958) ICAB-ul (deci Primăria Bucureștiului – după preluarea administrării lacului si a pădurii riverane) – începe scoaterea plantelor acvatice ale lacului pe timpul verii (care au început sa crească in evident exces fata de trecut). Vara (iunie – octombrie in cursul săptămânii, cu angajații de la ICAB (vaporașele de agrement de care se lega o țeavă cu lanțuri) si se duceau – scoteau la maluri. Activitate cu foarte important rol in reducerea eutrofizarii (provocate de schimbarea hidrodinamica etc: din liman in lac de acumulare). Aceasta activitate s-a desfasurat intens si riguros incepand de prin 1958 si pana prin 1986, dar  totusi cu reducere anuala (de la 3-4 zile/saptamana in sezon si cu un maxim de 3 vaporașe, la 1 zi/saptamana si cu numai 1 vaporaș. Un rol important (in continuarea acestei activități) l-a avut supervizarea Academia Romana – Comisia Monumentele Naturii, prin supervizarea Rezervației Naturale de la Snagov)
Limpezimea apei: scade in timp (corelat cu creșterea eutrofizării – datorate excesului de plante acvatice, plancton si alte procese si sisteme complexe)
  195x: ∼ 5 metri primavara-iarna (intre Plaja si Parc)
  1967: ∼ 4 metri (chiar si in sezon): Martor si dl. Ivan Patzaichin
  1972: ∼ 3 metri vara (iarna, după “căderea” plantelor, limpezimea creste si cu 25-40%
  1980: ∼ 2 metri vara
  1990: ∼ 1,5 metri vara
  2000: ∼ 0,8 metri vara
  2010: ∼ 0,5 metri vara
  2020: ∼ 0,3 metri vara
* Nota: Si in 2024, exista “golfuri” unde apa este limpede (cu vizibilitate si de 2m)
Impact= major (pe multe criterii – cu implicații care se constata comparativ la minim 3-5 ani)
5) (după 2000): înmulțirea lotusului indian (de la 1-3 locuri: Vila 10, Ciofliceni) cu maxim 1000mp. La peste 25 hectare in 2024 (peste 2 km de mal afectat si o suprafață uriașă in zona Delta Snagovului)
Limpezimea apei: scade datorita “putrezirii” “proaste” si a modificării si chimice a apei lacului
Impact= mare prin mix de modificări pe multe criterii)
6) (după 2000): creșterea nr. de ambarcațiuni motorizate si mai ales a practicării sporturilor nautice motorizate (ski nautic, wakeboard, tractări gonflabile, skijeturi, ambarcațiuni prea mari si prea puternice cu chila si care fac valuri uriașe). Malurile cu sedimente sunt distruse, erodate, habitatele – distruse continuu
Limpezimea apei: scade covârșitor (atât pe moment – prin ridicarea sedimentului cu nevoie de minim 5 ore de revenire la 80% din nivelul anterior) dar si a continuității (zeci de șalupe in weekend: doar joi-vineri se revine la 80% din nivelul anterior)
Impact= covârșitor prin mix de implicații
7) (după 1990): Autoritățile cu responsabilități nu si-au mai îndeplinit obligațiile anterioare
In special după 2002, Apele Romane au intrat intr-un litigiu cu Primăria Snagov (legat de administrarea lacului Snagov) – fapt ce le-a permis ambelor sa nu mai facă nimic din principalele obligații – dar si controale aferente. Acest nou context a dus la exacerbarea abuzurilor si distrugerilor prin: umpluturi cu moloz si pământ in lac, destufizari, betonari a malurilor, construcții ilegale pe lac si la maluri, nerespectarea zonei de protecție (de minim 5 m) unde ar trebui sa rămână vegetația cipariană. Eliminarea sălciilor (parte a habitatelor tradiționale) si aducerea de noi plante etc.
Limpezimea apei: afectata major
Impact= foarte mare (prin prin mix de implicații)  Rezervație – Arie Naturala Protejata)
8) (după 2010): mix (in creștere) de “altele”:
 riveranii arunca resturi vegetale in lac (iarba tăiată, frunze, craci etc.) / golesc piscinele cu chimicale / deversări fose / erbicidări pe proprietăți dar si pe lac contra lotusul indian / îngrășăminte pentru gazon dat in exces si infiltrat ij lac etc.
Limpezimea apei: afectata
Impact= mare (prin prin mix de implicații)

Comparatie intre liman fluviatil (initial) si lac de acumulare (prezent)

1) liman fluviatil (ce a fost Snagovul inainte de realizarea barajului de la Santu-Floresti) prin 195x
2) lac de acumulare (ce este de circa 2024-195x=70 de ani)

Compararea limanului fluviatil (a fostului lac natural Snagov) bazinul sau lacul de acumulare (creat in anii 195x prin construirea unui baraj cu mentinerea unui fix al apei, din perspectiva diferențelor în biodiversitate. Analiza și explicatia schimbărilor pot apare atunci când un liman fluviatil este transformat într-un bazin de acumulare, luând în considerare aspecte precum calitatea apei și lanțurile trofice.

Compararea unui Liman Fluviatil cu un Bazin – Lac de Acumulare în Contextul Lacului Snagov

  1. Definiții și Caracteristici

Liman fluviatil (în context de apă dulce):
– Formare: Situat la gura unui râu, unde apa se acumulează natural din fluxurile râu și izvoare.
– Hidrodinamică: Caracterizat prin variații naturale ale nivelului apei și curenților, influențate de debitul râului și aportul izvoarelor.
– Biodiversitate: Habitat complex, adăpostind specii variate de apă dulce.
– Fluctuații sezoniere: Nivelul și calitatea apei variază în funcție de aportul din amonte și izvoarele submerse.

Bazin – lac de acumulare:
– Formare: Creat artificial prin construirea unui baraj pentru a controla și stoca apa.
– Hidrodinamică: Nivelul apei este controlat și menținut constant, cu fluctuații limitate și previzibile.
– Biodiversitate: Mai puțin variată, predominând specii de apă dulce adaptate la condiții mai stabile.
– Fluctuații sezoniere: Nivelul apei este menținut relativ constant, reducând variabilitatea naturală.

  1. Diferențe în Biodiversitate

2.1. Compoziția Speciilor
– Liman fluviatil: Specii diverse de apă dulce, adaptate la variații sezoniere și la condițiile fluctuante.
– Bazin de acumulare: Specii predominant de apă dulce, mai puțin variate și mai puțin adaptate la fluctuații.

2.2. Habitate
– Liman fluviatil: Diversitate de habitate, incluzând zone de apă stagnantă și curgătoare.
– Bazin de acumulare: Habitat relativ uniform, cu zone adânci și puține variații structurale.

2.3. Lanțuri Trofice
– Liman fluviatil: Lanțuri trofice complexe, cu producători primari variati (e.g., plante acvatice, alge) și consumatori secundari diversificați (e.g., pești, insecte).
– Bazin de acumulare: Lanțuri trofice simplificate, cu producători primari predominant de apă dulce (e.g., fitoplancton).

  1. Impactul Transformării unui Liman Fluviatil într-un Bazin – Lac de Acumulare

3.1. Calitatea Apei
– Liman fluviatil: Calitatea apei fluctuează în funcție de aportul de apă din amonte și din izvoare, având o capacitate naturală de auto-curățare.
– Bazin de acumulare: Tendința de stagnare a apei poate duce la eutrofizare, acumulare de nutrienți și scăderea calității apei.

3.2. Ecosistem și Lanțuri Trofice
– Liman fluviatil: Ecosistem dinamic, cu cicluri naturale de nutrienți și variații sezoniere.
– Bazin de acumulare: Disrupție a ciclurilor naturale, reducerea diversității lanțurilor trofice și schimbări în compoziția speciilor.

3.3. Impactul asupra Speciilor
– Liman fluviatil: Habitat pentru specii diverse, inclusiv pentru specii migratoare și adaptate la fluctuații sezoniere.
– Bazin de acumulare: Reducerea habitatului pentru speciile adaptate la fluctuații sezoniere și apariția speciilor mai stabile, ceea ce poate duce la dispariția unor specii.

  1. Categorii de Diferențe și Modificări Ierarhizate
  2. Compoziția Speciilor
    – Liman fluviatil: Diversitate mare de specii de apă dulce, inclusiv specii migratoare.
    – Bazin de acumulare: Reducerea diversității și predominanța speciilor de apă dulce adaptate la condiții stabile.
  3. Calitatea Apei
    – Liman fluviatil: Capacitate de auto-curățare și variații naturale.
    – Bazin de acumulare: Tendință spre stagnare și eutrofizare.
  4. Habitate și Structuri Fizice
    – Liman fluviatil: Varietate mare de habitate și structuri fizice.
    – Bazin de acumulare: Habitat uniformizat, reducerea complexității structurale.
  5. Lanțuri Trofice
    – Liman fluviatil: Lanțuri trofice complexe și variate.
    – Bazin de acumulare: Simplificarea lanțurilor trofice și reducerea diversității ecologice.

Concluzie

Transformarea unui liman fluviatil într-un bazin sau lac de acumulare, cum ar fi în cazul Lacului Snagov, implică schimbări semnificative în biodiversitate, calitatea apei și structura ecosistemului. Aceste modificări trebuie luate în considerare cu atenție pentru a minimiza impactul negativ asupra mediului și pentru a menține echilibrul ecologic natural.

Refacerea biodiversității unui lac precum Lacul Snagov

poate fi realizată printr-o serie de măsuri ecologice, de management și de educație.

EVIDENT, cel mai rapid si de impact mod ar fi stoparea principalelor factori antropici (de distrugere) care si sunt deja stabiliti si in legislatie – MO318bis din 18.05.2016 (Vezi Regulamentul si Planul de Management al ANPLS)

Iată un top 20 de modalități, ierarhizate în funcție de impactul lor potențial asupra biodiversității:

1. Monitorizarea și Controlul Calității Apei
– Importanță: Crucială pentru detectarea și prevenirea poluării.
– Acțiuni: Instalarea de stații de monitorizare a apei și implementarea unui sistem de alertă pentru poluanți.
2. Reducerea Poluării cu Nutrienți
– Importanță: Previne eutrofizarea și creșterea excesivă a algelor.
– Acțiuni: Controlul surselor de nutrienți, cum ar fi fertilizatorii agricoli și apele uzate.
3. Refacerea Vegetației de Mal
– Importanță: Stabilizează malurile și oferă habitat pentru diverse specii.
– Acțiuni: Plantarea de vegetație nativă pe maluri și crearea de zone tampon vegetale.
4. Introducerea Speciilor Native de Plante Acvatice
– Importanță: Îmbunătățește habitatul și calitatea apei.
– Acțiuni: Replantarea speciilor native de macrophyte și alge.
5. Repopularea cu Specii Autohtone de Pești
– Importanță: Menținerea echilibrului ecologic și suportul pentru lanțurile trofice.
– Acțiuni: Introducerea și gestionarea speciilor de pești nativi.
6. Crearea Zonelor de Refugiu pentru Fauna Acvatică
– Importanță: Asigură locuri de reproducere și adăpost.
– Acțiuni: Construcția de structuri subacvatice și recife artificiale.
7. Gestionarea Speciilor Invazive
– Importanță: Previne competiția și distrugerea habitatelor native.
– Acțiuni: Identificarea și eradicarea speciilor invazive.
8. Controlul Eroziunii Malurilor
– Importanță: Protejează habitatele și previne sedimentarea excesivă.
– Acțiuni: Stabilizarea malurilor cu plante native și bariere naturale.
9. Programe de Educație Ecologică
– Importanță: Crește conștientizarea și implicarea comunității.
– Acțiuni: Organizarea de workshop-uri, excursii educative și campanii de informare.
10. Restricționarea Activităților Umane Nocive
– Importanță: Reduce impactul antropic asupra ecosistemului.
– Acțiuni: Implementarea zonelor de protecție și reglementarea pescuitului și navigației.
11. Restaurarea Zonelor Umede Adiacente
– Importanță: Furnizează habitate suplimentare și filtrează poluanții.
– Acțiuni: Reconstrucția zonelor umede naturale și crearea de noi zone umede.
12. Crearea de Coridoare Ecologice
– Importanță: Permite migrația și dispersia speciilor.
– Acțiuni: Conectarea habitatelor fragmentate prin coridoare verzi.
13. Gestionarea Surselor de Apă
– Importanță: Asigură un debit constant și calitate optimă a apei.
– Acțiuni: Monitorizarea și gestionarea surselor de apă din amonte și izvoare submerse.
14. Implementarea de Programe de Conservare a Speciilor Rare
– Importanță: Protejează speciile aflate în pericol.
– Acțiuni: Identificarea și protejarea speciilor vulnerabile.
15. Promovarea Turismului Ecologic
– Importanță: Reduce impactul negativ al turismului tradițional și susține economia locală.
– Acțiuni: Dezvoltarea de activități turistice sustenabile și prietenoase cu mediul.
16. Crearea de Puncte de Observație și Educare
– Importanță: Oferă oportunități de educare și implicare a publicului.
– Acțiuni: Instalarea de platforme de observare și centre de informare.
17. Implementarea de Programe de Monitorizare a Biodiversității
– Importanță: Permite evaluarea continuă a stării ecosistemului.
– Acțiuni: Crearea de baze de date și monitorizarea periodică a speciilor și habitatelor.
18. Reintroducerea Speciilor Dispărute
– Importanță: Restaurează diversitatea inițială.
– Acțiuni: Reintroducerea speciilor care au dispărut din zonă, dacă condițiile permit.
19. Promovarea Agriculturii Sustenabile în Zona Adiacentă
– Importanță: Reduce impactul negativ al practicilor agricole.
– Acțiuni: Promovarea metodelor agricole ecologice și reducerea utilizării fertilizatorilor și pesticidelor.
20. Colaborarea cu ONG-uri și Instituții de Cercetare
– Importanță: Beneficiază de expertiză și resurse suplimentare.
– Acțiuni: Parteneriate pentru proiecte de cercetare și conservare.
Aceste măsuri, implementate în mod integrat și adaptate specificului local al Lacului Snagov, pot contribui semnificativ la refacerea și menținerea biodiversității acestuia.

(câteva) Prime – simple – Propuneri / Soluții

1) respectarea prevederilor specifice (deja obligatorii) din Regulamentul si Planul de Management al ANPLS (si aplicate – preventiv – pentru tot lacul). Fiecare autoritate a primit (2016+2017) de cel puţin 2x un set extras de obligații (in raport cu care aveau termen de 6 luni de a trece la implementări)
2) Primăriile (urbanismul) sa stopeze avizele – autorizațiile date “aiurea” (pe multe criterii) / sa facă controale
3) orice construcție de la mal, sa fie si in evidenta Apelor Romane + tarif luciu apa
4) Apele Romane sa folosească taxele colectate (+de la buget) si sa asigure motorina + salariile necesare pentru ca apoi sa si folosească moto coasa acvatica care sta de ani de zile pe teren in locația OGA Snagov de pe malul lacului Snagov). Urgenta nr. 1: eliminarea Nelumbo nucifera
5) apa: sa fie monitorizata intr-un mod relevant: ca nr. locuri – adâncimi, parametri, frecventa anuala
6) nivelul apei lacului Snagov ar trebui variat (in cursul unul an) pentru a “largi” zona umeda din zona ripariană (si astfel a mari biodiversitatea locala – așa cum natural erau ciclurile firești)
6) stoparea stropirilor nu ierbicide a lotusului indian (este infracțiune!)
[cel puţin alte 20 de masuri – pot fi rapid enumerate]

* Pentru proiecte / masuri mai sofisticate ori care necesita bugete, Fundatia Snagov se oferă sa facă gratuit (autorităților) Notele de Fundamentare (cu tot cu argumentație științifică, bugetare, planuri – normare – calendar – indicatori de performanta aferente.

** Lacul se distruge si ar trebui sa facem si un album foto cu fetele tuturor incompetenților si vinovaților (din diferite autorități) care nu si-au îndeplinit atribuțiile si obligațiile de serviciu, chiar si după (cel puţin) ce au fost sesizați si in scris (cel puţin) de Fundatia Snagov. Am avea (deja) circa 16 “capete” + nume + funcții si pentru care avem dovezi (adrese înregistrate – uneori chiar repetat). Pentru a-i cunoaște, vedea si putea arata cu degetul (peste generații). Si poate odată ajung si copii lor la Snagov si ii vor revedea si aici. In cadrul Colecțiilor Muzeale Snagov, secțiunea dedicata este “Personalități Bune si NeBune”.

TU CE PARERE AI? Ce amintiri? Ce propuneri?


Scrie mai jos parerea – propunerea ta si sa vedem ce rezulta (cumulativ). Aspecte care se vor cumula cu ceea ce exista deja prin studii stiintifice dar si managementul (bun si rau) al altor lacuri din lume, similar cu Snagovul.

5.0
5.0 out of 5 stars (based on 40 reviews)
Excellent100%
Very good0%
Average0%
Poor0%
Terrible0%

There are no reviews yet. Be the first one to write one.

Vrăjitorul de Șerpi – Nicolae Pescaru

“Vrăjitorul de șerpi” este (la origini) un fel de incantație – descântec cules de la pescarii de pe lacul Snagov. Un exemplu (mai spectaculos) dintr-un set mai larg de mixuri de vorbe – incantații – gesturi, folosite in comunitate pentru rezolvarea unor nevoi – probleme. De exemplu descântecul pentru o vaca care s-a umflat pentru ca a mâncat prea mult trifoi, nu ar fi prezentat deloc interes pentru niște orășeni.

Din cercetările Muzeului Fundatiei Snagov, au rezultat următoarele:
1) în anii 193x, cei care începeau să vină la Snagov (Parc) în weekend pentru câteva ore – un fel de turiști  (automobiliști) din București. Pentru locul frumos din pădure şi marginea lacului. Un Pădurar (cantonier) cu simţ antreprenorial, a început a asigura ceva gustări şi băutură. Apoi, “turiștii” puteau încerca o plimbare pe lac ori chiar şi să pescuiască, pentru care aveau nevoie ambarcațiuni, local existând doar luntrii ale pescarilor locali. Unul dintre aceștia (“starostele” = șeful comunității de pescari locali – Nicolae Pescaru) a dovedit constant că dacă vrea, atrage printr-o incantație șerpi mari din lac spre şi în luntrea sa (deci care urcau lent pe vâslă, braț şi apoi se aşeazau în zona pieptului – gâtului pescarului). Șerpii deveneau calmi, molateci până când pescarul le rostea un alt fragment de incantație prin care “elibera” – trezea șerpii iar aceștia revenea la vitalitatea şi activitățile lor anterioare
2) cronologic, (pescarul şi academicianul) Brătescu Voinești a povestit cele constatate.  Apoi Mihail Sadoveanu (pescar, scriitor, academician) – chiar şi la Academia Română, iar ulterior a inclus şi in scrierile lui detalii şi incantațiile (şi în una din versiunile din Nada Florilor)
3) constatăm ca şi academicianul Ion Pilat a inclus in scrierile sale cam aceeași incantații
4) de fapt, ca în fiecare comunitate arhaică şi stabilă, tulburările (mai ales de comportament – stări ale) vietăților (oameni si orice altceva) – trebuiau să aibă dacă nu o explicație, măcar un fel de soluție ori măcar de împăcare (ofrandă şi similare). Deci (toate)  comunitățile aveau (şi) un fel de “vraci” local care făcea minunile – compromisurile – locale. Mai dese erau cazurile de vaci şi cai “umflați” (căci mâncaseră ce nu trebuia), apoi tulburări ale oamenilor din comunitate – la care nu erau suficiente descântecele babelor.  Un pescar interacționa si cu sălbăticia. Așa ca starostele pescarilor “trebuie ca” era cel mai bun …
5) ai alții (Panait Istrati – “Domnița de la Snagov”,  Grigore Antipa – în cercetările sale legate de pescuit – la Snagov), au menționat un fel aparte de comunicare a pescarilor peste luciul apelor, fără ecou (cum pot face ratele)
6) comunitatea pescarilor de la Snagov a avut mai multe particularități interesante (tehnici de pescuit, port, comportament) – astfel încât si la defilarea nautică din Ziua Apei (25.06.1933 prin fata Regelui si tribunei) – au avut propriul lor moment
7) Șarpele a avut semnificații multiple în zona  Snagovului  (dar şi misterele – tainele – legendele) acumulate în jurul apelor din mijlocul foștilor Codrii ai Vlăsiei. Localnicii respectau si se distanțau de șerpi, pe cand “veneticii” doreau sa exploreze (luând in derâdere diferitele credințe si aspecte – mai ales ca mereu rezultau “întâmplări”, interpretări “neobișnuite”). Vezi şi nuvela Şarpele scris de Mircea Eliade.

Vrăjitorul de Şerpi

Herencheu,
Berendeu,
Grozăvior, stai pe loc!
Sub soarele-n amiază e lacul de platină
Şi joardele luminii îl bat cu vergi de foc.
Stă lopătarul oacheș tăiat într-o tulpină
Străveche, cum e lotca greu pironită-n loc.

Pe luciul apei, negru, un sfârc de bici în plânset
Străfulgeră topirea… Pescarul l-a simțit.
Se-apleacă, mormăieşte descântecul: de trăsnet
Atins, un şarpe-şi lasă inelul despletit.
S-a răsturnat, şi țeapăn plutește, buturugă.
Dar omul mișcă buza, şi vorba veche iar
Se duce, ca jivina deplin să-i fie slugă.
Din ape se ridică un cap triunghiular,
Alunecă în luntre năpârcă blestemată,
Pe brațe e brățară şi măr rotund în sân,
Şi omul giugiulind-o ca pe-un copil, i-arată
Șerpoaicele bătrâne cu șuierul păgân,
Ce-şi cheamă seminția ieșind la gol de baltă.
Din milă iar șoptește cuvinte de hrisov:
Şi șarpele, deodată desmeticit, tresaltă
Şi scapă ca săgeata pe lacul din Snagov.

Notă: Local, Fundatia Snagov a găsit 4 variante (3 trunchiate si cu un total de circa 4 versuri – diferite cu circa 8 cuvinte diferite). Deci modificări nerelevante. Astfel încât cercetarea “din epoca” a lui  Ion Pilat – e posibil sa fie mai aproape de original (deși ar mai trebui comparate cu cele ale lui Brătescu Voinești si Sadoveanu, la nivel de muzeu – însemnări personale din epocă).

In prezent (si trist dar relevant) – (re)găsim:
1) comunitatea locală (băștinașii) si-au pierdut rădăcinile (valori, credințe, tradiții, obiceiuri) – împreună cu ocupațiile (nu se mai pescuiește cu năvodul cel puţin de prin 1985, iar pescarii locali au dispărut in timp (in special datorita “naționalizării” năvoadelor lor – prin 1952. Iar ICAB-ul care “i-a preluat”, le-a impus echipamente, organizare, program, criterii si rezultate “științifice”. Astfel încât comunitatea (legăturile) cu empatie si criterii de sustenabilitate (=bine pentru toate speciile existente) au dispărut şi ele. Motive pentru care lacul se eutrofizează în mod accelerat.
2) noii veniți (cel puţin 1 generație) – datorita diferenței (aparente) de putere financiara – materiala, nici nu își pot închipui ca local a existat ceva care ar merita vre-o atenție – considerație – apreciere. Deși chiar in aceste momente, daca ar apare o catastrofa majora (..), ca reziliență (=supraviețuire prin resurse locale), “Sandu a lui Nedelea” ar putea sa supraviețuiască cel puţin 3 ani cu ce știe despre mediul local, pe cand cei bazați pe lanțurile comerciale ar intra in crize majore in cel puţin 2 săptămâni.
3) este timp pentru o “cale de mijloc” … Dar începând cu o “comunitate” de sub 3% …

Contribuții + Mulțumiri:
1) familiile locale X şi Y (descendenți ai lui Nicolae Pescaru)
2) Prof. Despina Mincu Georgescu (pentru încurajarea familiei descendenților lui Nicolae Pescaru – să ofere mai multe detalii)

5.0
5.0 out of 5 stars (based on 1 review)
Excellent100%
Very good0%
Average0%
Poor0%
Terrible0%

Vrajitorul de serpi - Frumoasa poezie

2024-07-15

Frumoasa poezie

Avatar for valeriastan87
valeriastan87

Berzele din Zona Snagov

Berzele din Zona Snagov

În 2022 ajutăm revenirea berzelor în Zona Snagov.

Berzele pot fi albe (Ciconia ciconia) sau negre (Ciconia nigra) și ambele sunt specii protejate, căci oamenii au redus prea mult și habitatele naturale necesare existenței acestor specii.

Sutele de perechi de berze care cuibăreau până prin 1950 în Zona Snagov (UAT Ciolpani, Snagov, Gruiu) – au rămas fără locuri adecvate de cuibărit – în timp, odată cu suitele de schimbări:
1) tăierea salcâmilor din curțile localnicilor și a sălciilor bătrâne de pe malurile lacului Snagov și altor bălți din zona
2) demolarea caselor  și anexelor locale tradiționale acoperite cu stuf, coceni și paie – și mai ales a anexelor (coșare și similare) – în care țineau vaci, oi, fânul pentru acestea, ori chiar porci,  găini, rațe, curci etc. Toate acestea aveau lemne la coama și pentru că oamenii considerau prezența berzelor și a rândunicilor – ca prezențe benefice
3) tăierea copacilor de-a lungul drumurilor (odată cu lărgirea – modernizarea acestora) – fără replantări
4) tăierea copacilor seculari (mari – bătrâni) nu doar din marginile pădurilor locale

Exista o uriașă zona umedă continuă în nordul Ilfovului, care corespunde și suitei de arii naturale protejate formate din situl N2000 Scroviștea, Rezervația Naturală Snagov (1471,1 ha) + 2 arii naturale protejate (ANPLS și ANPPS)  +  situl N2000 Căldărușani – Dridu. Deci peste 20.000 hectare de ape înconjurate de păduri cu bălți permanente și temporare. Peste 10 habitate existente, produc insecte,  moluște, crustacee, amfibieni, reptile, pești, mici mamifere – toate aflate în dieta berzelor. 

Mai există berze în Zona Snagov? Păi în fiecare primăvară, din sutele (poate miile) de berze care  de-al lungul culoarului de migrație (cu ape / zone umede și deci și Snagov).
Circa 70 rămân chiar timp de 3-7 săptămâni în zonă, tot mutându-se între Siliștea Snagovului (delta lacului Snagov, canalul deversor de 1,8km și lunca Ialomiței) și Ciolpani (de exemplu bălțile din jurul mănăstirii Țigănești). Este foarte posibil ca acestea să fie berzele tinere – în căutarea de noi locuri și cuiburi. Căci perechile stabile – se reîntorc la cuiburile știute și în care nu sunt primiți puii din anii anteriori.
* Pentru 4-5 perechi dintre aceste 70+ de berze tinere, în 2022 încercăm un prim pilot cu un set de cuiburi.

Credințele și tradițiile populare, motivau oamenii nu doar să tolereze berzele, ci chiar să le ajute – inclusiv cu construirea de suporturi adecvate pentru cuiburi, pe casele lor ori copacii din apropiere. Și iată că berzele se pot obișnui cu apropierea oamenilor. Și există numeroase locuri în România unde berzele au cuiburi pe stâlpi – chiar și lângă drumuri naționale foarte intens circulate.

Pentru a reuși să avem din nou berze care și cuibăresc în Zona Snagov, ar trebui ca oamenii să:
a) își amintească și prețuiască trecutul, tradițiile, istoria, natura, lacul și pădurile
b) să exploreze și aprecieze , credințele – cu empatia și respectul lor față de toate formele de viață
c) să înțeleagă că zgomotele violente (ex: focuri de artificii și petarde, petreceri zgomotoase făcute ostentativ pentru urechile vecinilor și nu a invitaților) ori excesul de câini și pisici fără stăpâni etc. – sunt contrare armoniei și naturii
d) să respecte prevederile legale (care includ aceste specii de păsări – la specii de protejat)
e) să existe un efort continuu (anual) de informare – educare – mo nitorizare – legat de patrimoniul natural protejat

Barza albă / Ciconia ciconia @ Foto: Alexandra Ion
Barza neagra / Ciconia nigra

Cuiburile pentru berze – pregătite în 2022

Până prin 195x exista o medie de 7-10 cuiburi în fiecare din cele 10+ sate din jurul lacului Snagov. La care se adăugau multe altele din apropierea apelor. Astfel că (teoretic) și doar pentru o revenire la un nivel existent anterior – s-ar putea găzdui întreg grupul de 70+ berze observat de prin 2011. Că  tot zboară la începutul primăverii prin întreaga zona Snagov timp de mult săptămâni.

Pentru acest pilot (incercare), Fundatia Snagov a decis să se încerce cu câte un cuib în doar câteva sate. Și față de amplasările ideale de la marginea apelor (pentru hrană) și de zone locuite – am ales locuri ținând cont de mai multe alte criterii. 

Din 5 cuiburi, dacă măcar 3 ar ajunge să fie ocupate în 2 ani, am putea învăța concret și alege și alte locuri. Ori reloca (și) din acestea 5.

Cuiburile pentru berze – pregătite în 2022

 

Primul cuib de barză instalat în 14.03.2022 în Snagov (cu ajutorul ENEL)
Detalii: instalarea de către ENEL a structurilor metalice a cuiburilor pe stâlpi
Locația acestui cuib de barză este corelat cu filmul "Naică și barza" (1965) realizat în acest loc de regizoarea Elisabeta Bostan (și unde puteți revedea filmul)

Povestea unui cuib de barză (arc peste timp: 1952-2022: 70 de ani!)
Locuri – peisaje – faună din Snagov, văzute de milioane de oameni si multiplu – premiate la nivel internațional în anii 196x.

În 1966, regizoarea de film  Elisabeta Bostan realiza o suită de scurt metraje (seria Năică și barza, Năică și peștele etc.) pentru care a primit o mulțime de premii internaționale: 1) Gijon, Spania (Marele premiu Pelagro d’oro + Marele premiu al juriului), Tours (Franța), Teheran, Cannes, La Plata (Argentina), Japonia, Moscova.
Comunitatea locală nu a știut nici atunci și nici pana în prezent – despre finalitatea și mai ales succesul /relevanța acelor scurte filme.

Referitor (numai la) berze (filmul Naică și barza), concret, în Snagov sat, s-a căutat și folosit o barză locală și foarte blândă, care avea un cuib pe acoperișul unui pătul (porumbar – hambar) din fundul unei curți. 
Acel loc este în dreptul stâlpului pe care în 2022 s-a (re)instalat un cuib de barza (prin prezentul mini – proiect).
Informația a fost confirmata si completata cu detalii de o martoră a filmărilor (Trandafir Ecaterina, de 23 ani la momentul filmărilor) – ale cărei rude apropiate locuiau acolo.

Credinte / Obiceiuri:
Localnicii numesc cocostârci – berzele …
Barza albă (sau cocostârcul) este singura pasare de talie mare din ornitofauna tarii care s-a apropiat de om si isi construieste cuibul in vecinatatea noastra.

Inca de pe vremea romanilor era socotita pasare sfanta „avis pia et benigna” considerata la fel si astazi in multe zone. Multe credinte populare se leaga de aceasta pasare: aduce primavara, aduce noroc casei unde isi face cuibul si o fereste de foc si fulger, poate prevesti belsugul, norocul, starea sanatatii etc.

Curiozități :

O barză ar putea trăi și 30 de ani (în captivitate).
Perechile refolosesc aceleași cuiburi, care pot fi folosite și de mai multe generații de berze (familie).
Cuiburi de berze se regăsesc pe clădiri, copaci, acoperișuri cu paie sau stuf, sure, coșuri cu gaura laterală, stâlpii rețelelor electrice (in Romania, începând cu 1971).
În prezent, peste 80-90% din cuiburi – ar fi pe stâlpii de energie electrică.
O barză are nevoie de circa 500 gr de carne / zi (sș familie cu pui mari – chiar și de circa 5,8 kg/zi)

Proiect realizat de:

1) Fundația Snagov: inițiativă – argumentare – propunerea locurilor – crăci (amenajare) – promovare – monitorizare / raportare periodică
2) ENEL
: acord > cuiburi (realizare) > instalarea pe stâlpi

Mai multe detalii la tel: 0720 762468 / [email protected] 
1)  ENEL Proiect (de monitorizare berze) > Berzele au acum adrese oficiale prin aplicația de smartphone Uite Barza!Berzele au acum adrese oficiale prin aplicația de smartphone Uite Barza!
2)  Proiectul SOR: “Uite barza!

Referinte:
1) Elisabeta Bostan: 1
[2:57]:”.. să îmbin copilul acesta cu natura cu atmosfera pe care o găseam la Snagov. Nimic din ce este acolo nu este o făcătură.. Este real, este viața Snagovului de altă dată”
2) [20:42] Filmul Năică și barza  (+Bogdan Untaru, Alexandra Foamete) 
3) Barza, vestitorul primăverii / Credinţe străvechi despre barză: ce riscau cei care atentau la cuibul ei sau îi omorau puii / De ce e bine să vezi multe berze la începutul primăverii. Credințe și simboluri despre pasărea ce aduce noroc

Re: Manifestul pentru Păduri Periurbane – o inițiativă de sprijinit!

Re: Manifestul pentru Păduri Periurbane – o inițiativă de sprijinit!

Re:
1) Biodiversitatea de salvat din Zona Snagov (3 comune: Ciolpani – Snagov – Gruiu cu 2 situri N2000 si Rezervatia Snagov de 1147,7 ha care include alte 2 mici ANP)

2) Inițiativa legată de pădurile peri-urbane (si deci si Zona Snagov) a unei noi generații de tineri + locuitori parlamentari – alături de activiști de mediu, ONG-uri de mediu  etc.

3) Ziua Pământului (22.04) sărbătorită în weekend printr-un set de activități (la Snagov)

 


>> Fundatia Snagov (și susținătorii / membrii săi) reamintesc prioritățile propuse în repetate rânduri, pentru a asigura conservarea și utilizarea sustenabilă a biodiversității din nordul Ilfovului:

1) [din 1952] Rezervatia Naturala Complexa Snagov (1147,7 ha – HCM 894] este in vigoare si deci este o baza suficienta pentru stoparea imediata a taierilor de pădure (astfel contribuind la conservare etc.). Document de infiintare obtinut de Fundatia Snagov dupa 8 ani de insistente si demersuri. Cu Valabilitate legala recunoscuta in scris de Ministerul Mediului si in 07.01.2020. Minister care in martie si august (2020) a facut demersuri publice si pentru includerea in L5/2000 (demers care intareste suplimentar confirmarea cadrului legal + cerinta de stopare imediata a taierilor de padure, cel putin pana la finalizarea demersurilor legale)

2) [2012-2014] set de studii stiintifice (via POS-MEDIU) cu inventarierile de habitate, specii protejate – rare- amenintate inventariate la Snagov (si receptionate de Ministerul Mediului – care insa nu le-a utilizat in sensul semnificatiilor lor stiintifice si legale si mai ales nu le-a comunicat imperativ catre Romsilva aflata in subordine pentru ca aceasta sa isi faca PVRC-uri fundamentate, mai multe si pe suprafete mai mari – si mai ales pentru a nu mai taia padure si trece la conservare etc.)

3) [2012-2014] sesizari si solicitari de infiintare-protejare a habitatului 7210 Cladium mariscus (de importanta comunitara)

4) [2013-2015] Petitie semnata de 3105 sustinatori pentru consevarea biodiversitatii Zonei Snagov, a stoparii taierilor de padure, a extinderii si unificarii ariilor naturale protejate din Zona Snagov (unde se mai afla si bucati de padure din fostii Codrii Vlasiei). Petitie re-depusa de 4 ori (fara reactii relevante)

5) [din 18.06.2016] preluarea si respectarea de urgenta (de circa 17 autoritati) a prevederilor Regulamentului si Planului de Management a Ariei Naturale Protejate Lacul Snagov – publicat in MO 318bis din 18.05.2016 (deci in PUG-uri, in Regulamentul de navigatie pe lacul Snagov cu interzicerea sporturilor nautice motorizate etc.)

6) [2015 si 2016] (re)depunere documentatii la Ministerul Mediului pentru extinderea de la 1147,7 (cf. HCM 894/1952) la 2020,2ha (ca suprafata protejata). Cresterea este pentru luciul de lac (in amonte si aval) fata de ceea ce deja (in mod legal si valabil si in prezent) se conserva prin HCM 894/1952 (adica toate padurile riverane si lacul dintre acestea). Aceste documentatii au si avizul favorabil al Academiei Romane (prin CMN) si deci Ministerul Mediului trebuia sa organizeze dezbaterea publica (nu sa tina la sertar demersurile). Iar documentatia realizata avea 3 scenarii, inclusiv conservarea intregii zone (cu paduri si ape) dintre cele 2 situri N2000 (inclusiv prezentarea si fundamentarea conexiunilor ecologice).

7) [03.11.2016] Evenimentul “Biodiversitatea Zonei Snagov” organizat la Antipa si la care 14 cercetatori (cu competente/specializari diferite) – sustin fiecare cum ca (numai pentru zona lor de competenta) este necesar a se extinde (si deci conserva) zonele de paduri si ape din Nordul Ilfovului (Zona Snagov). Demers intarit si de participarea si reconfirmarea facuta de presedintele CMN (din AR) dl. Dan Munteanu etc.
8) PUG Snagov (2005) – care contine o suita de ilegalitati (prin omiterea atat a RNCS de 1147,7ha cat si a celor 2 “Lacul Snagov” 100 ha si “Padurea Snagov” 10 ha si mai ales a implicatiilor si restrictiilor associate acestora). Fundatia Snagov a facut numeroase demersuri (=blocari) din 2010 si pana in prezent pentru tentativele de noi PUG-uri Snagov (prin care se dorea continuarea omiterii patrimoniului natural protejat existent si mentinerea + cresterea / facilitarea abuzurilor si distrugerilor acesteia)

Fundatia Snagov (cu/prin toti cei care au contribuit) – atat au putut face dpdv stiintific si legal (in 12+ani / 12000+ ore)

O serie de jurnalisti si posturi au prezentat unele elemente legate de ilegalitatile si problemele din Zona Snagov (cu impact asupra biodiversitatii – in special din partea mafiei imobiliare). Le multumim pentru ajutor si am dori sa fi putut prezenta public tot ceea ce stim ca au descoperit (si cu ajutorul nostru).

Doar 2-3 avocati ne-au ajutat (punctual) din multimea celor contactati (dintre care cativa au “dezertat” la mafia imobiliara si infractori – unii, chiar si cand au fost platiti de noi). Ne-ar fi ajutat mai mult daca am putea sa platim macar 3-7000 euro per demers in instanta (din cele 7 prioritare – miza de recuperat fiind de zeci si sute de milioane de euro). Dar atat se poate face cu/prin ONG-uri (mai ales denigrate continuu de infractori si sustinatorii lor).

Traim intr-un stat (“epoca”) in care “vointa politica” poate ignora si cadrul legal existent (..). Astfel ca (desi am cautat si incurajat explicit) – nu au rezultat (mai ales din 2015 si pana in 2020) lideri politici care (macar in campanii) sa lupte cu adevarat pentru natura – biodiversitate – conservarea ei (mai ales la Snagov – unde interesele imobiliare au forma de GIO si sprijin de la mai multe autoritati nationale). Atat (toti) canditatii politici locali cat si cativa la nivel national – au decis sa evite un “cartof atat de fierbinte” precum Snagovul (..).
Fundatia Snagov nu face politica (..) astfel ca mereu am contactat (si repetat) toate partidele si liderii (sens in care ne-am facut si dovezi ale demersurilor facute – relevante si pentru duplicitarismul unora). Astfel ca apreciem pe oricine (..) care sprijina impunerea/respectarea cadrului legal (deja existent).

Multumim Rise Project, Fundatia Eco-Civica, Epoch-Time, Aquaterra (si nu numim cateva zeci de persoane cu implicari relevante – pentru a nu se pune presiune si amenintati sumplimentara si asupra lor – asa cum s-a facut si asupra Fundatiei Snagov).

In CONCLUZIE: din 2007, peste 20 de cercetatori (care au lucrat concret pe teren si contribuit la studii stiintifice receptionate de Ministerul Mediului dar ne-transpuse complet in masuri de conservare – iar ce s-a transpus, nu se si implementeaza/respecta), 3105 semnatari de petitii, peste 2000 de corporatisti care au tot venit intre 2011-2016 la igienizari la Snagov, circa 5600 de sustinatori ai Fundatiei Snagov etc.

>> Toti asteapta de multi ani ca administratia Romaniei sa respecte (si implementeze) un cadrul legal si prevederi valabile (HCM 894/1952, MO318bis/2016) cat si obligatiile derivate din demersurile facute (petitii inregistrate, sesizarea existentei habitatului de importanta comunitara 7210 etc.). Sau cel putin cele 40+ plangeri penale pentru distrugeri in aria naturala protejata (argumentate cu poze, incadrari legale etc.)

Astfel, noi (..) consideram ca prioritar este a se face dovada capacitatii statului roman de a implementa/respecta legislatia (si prevederi) de conservare (deja) existente, inainte (sau concomitent) cu noi initiative legislative (..). Caci la ce folos un nou ciclu (de 2-4 ani) pentru noi legi, daca (agresiv) se taie padurea (..) / construieste ilegal / mentine si fac noi ilegalitati ? (doar rezulta o a 3-a, a 4-a forma de sustinere legala – legat de distrugeri care pot fi (de mai multi ani) – stopare imediat?

In acest CONTEXT, toti cei care (deja) timp de 12+ ani au contibuit si facut multe demersuri (..) pentru conservarea biodivesitatii din nordul Ilfovului (Zona Snagov), salută – apreciază – susțin inițiativele unor noi grupuri formate (generații noi) de: localnici (Doru Oprea, Christian Senciuc), parlamentari Oana Cambera, Diana Buzoianu, Vlad Gheorghe,  Filip Havarneanu, (de fapt) toți semnatarii  #ManifestulpentruPăduriPeriurbane – care (cu buna colaborare), tare bine ar fi sa reuseasca (prioritar) respectarea / impunerea cadrului legal existent (pentru conservare / stopare taieri etc.). Si (concomitent) – ajustarile si completarile legale (tinand cont de noile dorinte publice si „best practice” la nivel international.

Invitam pe toti cei interesati (..) sa sprijine orice demers care contribuie la stoparea distrugerilor de biodiversitate (intre care si taierile de padure) – caci au contribuit si sunt interesare multe categorii socio-profesionale: cercetatori si specialisti / locuitori / turisti si toti cei care vor sa poata iesi in natura – paduri – lacuri / politicieni / etc. Urgentare (..) se poate face prin demersuri in instanta, in paralel cu vointa politica (nota: stiintific si legal exista deja o suficienta baza pentru fortarea executivului sa isi indeplineasca atributiile … “uitate”)

Cativa dintre (noii) sustinatori: Alex Gavan, Greenpeace Romania, Fundatia Snagov, Salvati Codrii Vlasiei, Parcul Natural Văcărești, , Fundația Eco-Civica, Societatea Ornitologica Romana, Ecotop Oradea, Oana Țoiu, Cătălin Teniță, Mihai Badea, Diana Stoica, Denisa Neagu, Filip Havarneanu, Remus Negoi, Simona Spătaru, Silvia Dinică, Ștefan Pălărie, Dragoş Popescu, Oana Marciana Özmen, Tudor Rares Pop, Raoul Trifan, Cristian Seidler, Aurel Oprinoiu, Adrian Giurgiu, Eugen Terente, Daniel Blaga, Simina Tulbure, Cristina Rizea, Brian Cristian, Sergiu Cosmin Vlad, Lorant Sas, Radu Tudor Ciornei, Vicol Costel, Vlad Gheorghe, Fundatia Kogaion 115, Codrii Iașilor, Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice, @Societatea Carpatină Ardeleană EKE Satu Mare, Asociația pentru Protecția Liliecilor din România @Centrul pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă Bihor

Puteti citi:  #ManifestulpentruPăduriPeriurbane prin acest link: http://bit.ly/Manifest_P%C4%83duriPeriurbane (sau link local la material

# Îi invităm pe toți susținătorii să participe la viitoarea Conferință de Presă legată de respectarea (de urgență) a Rezervației Naturale Complexe Snagov (1147,7ha).

#Snagov #SnagovBiodiversitate @SnagovConservare #ZiuaPamantului #SnagovFundatia

Conferință de Presă nr. 3 = 13.05.2021: Rezevația Naturală Complexă Snagov 1952 (1147,7ha + păduri tăiate rapid) omisă de autorități, implicații. Cum rezolvăm?

1a] VEȘTILE BUNE sunt:
a) 2016 > Fundatia Snagov a obținut oficial de la Secretariatul General al Guvernului, documentul de înființare a Rezervatiei Naturale Complexe Snagov – HCM 894/1952 (după 6+ ani de solicitări repetate):
Rezervatia Naturala Complexa Snagov (47 pagini) comunicatul de presa din 24.11.2016

b) în 07.01.2020, Ministerul Mediului și ANANP au recunoscut (în premieră) în formă scrisă (ca răspuns la cererea pe L544/2001 – probabil nr. 6 a Fundatiei Snagov către mai multe autorități) că și ei consideră (recunosc) că RNCS există și este în vigoare. Și că (tocmai) au cerut clarificări de la MDRPA și alte autorități (re: lipsa constatată în conditiile în care alte rezervații – chiar mai vechi – nu au fost omise). Dar (cum zice MMAP în pagina 2 a răspunsului lor) – “cât timp o dispoziție nu a fost abrogată în mod expres, aceasta își menține valabilitatea” – RNCS continuă să existe.  Ministerul Mediului – chiar enumeră și suita convențiilor internaționale ale României care (implicit) includ și Rezervația Naturală Complexă de la Snagov.
c) MMAP a organizat o Dezbatere publica pentru actualizarea Listei Ariilor Naturale Protejate (anexa la L5/2000) intre 04-14.03.2020 in vederea actualizarii printr-o HG (masura propusa si de Fundatia Snagov si grupul de senatori si deputati care sustin demersul in cauza). Iar Fundatia Snagov a si transmis in 11.03.2020 o adresa detaliata in acest sens (se poate regasi si in Corespondente);

* Fundatia Snagov consideră că prin acesta recentă dublă recunoaștere (..) s-a “economisit” un demers în instanță. Și că este evidentă și necesară repararea urgentă a erorii. Iar demersul pentru actualizare (prin HG) a L5/2000 – este o alta dovada de avansare care rezolvare (ceea ce este de apreciat).

1b] URGENȚE:
1) s-au accelerat taierile de / din paduri (de toate felurile) în Rezervația de la Snagov și pădurile învecinate (Zona Snagov: UAT Snagov, Cioplani, Gruiu – deci nu doar în RNCS cat și în cele 2 Site-uri Natura 2000. Biodiversitatea (si protejata legal) – este in curs de nimicire prin distrugerea covarsitoare a habitatelor (lanturilor trofice etc.) aferente;
2.1) statul (MM / ANANP / CJ – Prefectura) continua sa intarzie sa faca o simpla declaratie publica si apoi in forma scrisa catre multimea de alte autoritati care se prefac ca nu stiu de existenta – legalitatea RNCS (de 1147,7 ha). Astfel (de exemplu) se lucreaza la PUG Snagov cu ipoteze gresite (peste ilegalitatea facuta prin PUG 2005) si totul in favoarea tunarilor imobiliari;
2.2) Autoritățile statului să reasigure imediat statutul  de conservare – existent (si ignorat 20 de ani – din greseli exclusiv administrative). De exemplu, MMAP, prin OM să impună Romsilva Ilfov să stopeze imediat tăierile de pădure prevazute în planul de amenajamente curent in baza caruia se consideră că este o pădure obișnuită. Și să solicite (cu termen) și altor autorități să implementeze o suită de măsuri (fundamentate juridic) cu rol de conservare și apoi de remediere. De fapt Fundatia Snagov a colectat o întreagă LISTA de măsuri – reparații – necesare propuse de diferiți parteneri / membri / specialiști etc. Pentru a nu rămâne doar o constatare și promisiune verbală de remediere. Ar putea rămâne memorabili în mod pozitiv – funcționarii care ar și finaliza cu bine situatia rezultata, ceea ce este  … (de fapt – doar) normal;
3) exista grupuri de persoane in functii publice importante (nu politice) care au stiut in ultimii 20 de ani despre ilegalitatea creata si mentinuta la Snagov cu RNCS (in favoarea mafiei imobiliare). Si care (in schimb) doar au promovat in toti acesti ani. Acestia au comportament de GIO (Grup Infractional Organizat) si trebuie pusi in corelatie directa cu distrugerile facute (tolerate);
4) exista tunarii imobiliari  care considera ca pot pierde zeci si cumulat sute de milioane de euro – din ce au furat (=au devenit proprietari in mod “gresit” – via institutiile statului). Ex: cei care prin schimburi – au ajuns sa detina padure la Snagov si chiar si in RNCS) – loc in care din 186x nu a existat proprietate privata – padure. Acestia au vrut sa construiasca (vezi PUG Snagov 2005 – cu ilegalitati), cativa au si construit, iar acum – accelereaza ca macar stejarii seculari sa ii taie (atat sa mai apuce – pana cand MM va declara public ca exista Rezervatiei si opreste amenajamentul curent – deci gresit – si care este in vigoare doar ptin OM al MM). Deci cel putin RNCS poate fi salvata in momentul urmator – prin (macar solutia “politica” : “suspendam taierile” pana la analiza de catre DNA si alte structuri a situatiilor sesizate”);
5) s-ar putea adauga si Snagovul (RNCS) la suita de demersuri de tip infringment (insa se pare ca nici asa ceva nu mai conteaza … ci doar cat se mai poate fura foarte repede si/sau cum nu se va ajunge la anchete reale ale DNA pe toate aceste subiecte);

2] ORIGINE – istoric și IMPLICAȚII:
În 2000, autoritățile omit la Snagov, o rezervație de 1147,7 ha (pădurea riverană lacului + lacul dintre maluri) prin neincluderea acesteia in Legea 5/2000. Spre fericirea mai multor tunari imobiliari. Și nu se sesizează o mulțime de autorități cu zeci de funcționari – multi ani. Această Rezervație este în lista convențiilor si tratatelor internaționale asumate de România. E interesant ca apar (prin L5/2000), concomitent cu omisiunea celor 1147,7ha, două foarte mici arii naturale protejate (100ha+10ha) – in același perimetru. Despre care nici până în prezent, nimeni nu poate găsi ceva scris (despre demersurile oficiale necesare în mod normal – înființării – ceea ce amplifica diferitele presupuneri). Prin urmate, dacă prin L5/2000 – pădurea aferentă  RNCS a devenit “liberă de sarcini” – au început să apară schimburi de suprafețe de pădure și chiar puneri în posesie etc. (cu acordul acelorași autorități – “uituce”). Apoi urmează o mulțime de diferite ale reglementări și scandaluri (mereu în paguba patrimoniului natural protejat și mereu în favoarea afaceriștilor/speculatorilor imobiliari) care toate fructifică și capacitează omisiunea inițială (de parca ar fi un GIO). Marginea împădurită a lacului devine “curți – construcții” prin PUG Snagov 2005 plus diferite alte reglementări anterioare (2002-2003) și ulterioare.
Se emit autorizații de construcții. Se dau felurite avize. Custodele ANPLS (voluntar – reprezentant al statului) face de prin 2010 zeci de sesizări scrise și mai ales legate de distrugeri concrete a zonelor de mal. Dar autoritățile abilitate nu mai vor (pot) să răspundă nici la solicitări pe L544/2001. Se ajunge la agresarea repetată a celor care insistă (de la Fundatia Snagov). Până în 07.01.2020 când MMAP și ANANP confirmă că de fapt legal – există RNCS … (deci dupa 20 de ani de “fructificari” a situatiei create pur administrativ).

Astfel că motivele principale al acestei Conferințe de Presă sunt:
1) prezentarea (pe mai multe voci) a problemelor constatate în timp în Zona Snagov (asociate mizei imobiliare și distrugerilor aferente);
2) angajarea urgentă, explicită și concretă a principalelor autorități pentru salvarea / revenirea la normalitate și legalitate în Zona Snagov (cel puțin în raport cu aceste 1147,7 ha). Stoparea taierilor (care depinde de un OM al MMAP). Inscrierea in INSPIRE a RNCS. Stoparea lucrului pa PUG Snagov (in ipotezele gresite – inca din 2005). HG de corectare – completare a L5/2000. De fapt cu lucruri concrete – IMEDIATe;
3) o prezentare succinta a rolului nefast al ANANP (in special dupa HG 75/2018) in raport cu patrimoniul natural de conservat din Zona Snagov. Va exista o postare (sinteza) cu link-uri la dovezi;

Note:
1) prezentul subiect a fost evitat mult timp de o mulțime de jurnaliști, posturi și emisiuni relevante și avocați (in unele cazuri s-au documentat si apoi ni s-a parut ca ulterior discutiilor, s-a ajuns doar la “protejarea” si ignorarea si mai “organizata” a problemelor asociate);
2) eveniment similar reușit (dar pe parte științifică, nu legală) organizat de Fundatia Snagov: “BIODIVERSITATE Zonei Snagov – Noutati, re-Evaluare, re-Considerare” organizat la Antipa în 03.11.2016 (vezi set filme in YouTube)

3.1] AGENDA  Conferinței de Presă (draft V.2.1)

[09.04.2021] Prezentare publică (pe site) – pentru mass-media, a mapei de presă (digitală). Pentru a se putea analiza, pregăti propriile materiale, întrebări etc.
[09.04.2021] Comunicat de Presă

AGENDA EVENIMENTULUI de miercuri  14.04.2021 de la ora 11:00 (circa 90 min):
00) [7m] Prezentarea celor prezenți / Eventual un Mesaj: către cine și ce măsuri dorim să fie luate (nu doar promisiuni)

0) [0-20m] Zona – Snagov: Prezentare schimbari – evolutie – Zona Snagov. Suita (montaj) multimedia + interpretari. Ceva gen “atunci și acum”. Pe consideratii: Patrimoniu Natural / Cultural / Eco-Turism. Imobiliar. Link-uri cu detalii realizate de Fundatia Snagov

[30m] Rezervatia Naturala Complexa Snagov (înființată prin HCM 894/1952 și “pierdută” de autoritati – spre fericirea “tunarilor imobliari”).
Actul de înființare
Legea 5/2000 + Anexa (unde nu mai apare, dar apar alte 2 ANP mult mai mici)
PUG Snagov 2005 (care omite cam tot – pe parte de arii naturale protejate, “greșește” și începe permiterea de construcții pe malul împădurit al lacului Snagov, deci în ariile naturale protejate)

[3m] Trecerea în revistă a existenței altor link-uri (titlurile sunt relevante).
Despre evidența biodiversității. Despre relațiile anterioare cu diferite autorități.
Despre (dovedite) suite de probleme / abuzuri / ilegalități etc. – (de asemenea) “uitate”

[20m] Situația curentă: (prezentare pe durata căreia, prezint articole postate + imagini relevante  asociate). Inclusiv o evoluție în timp a înrăutățirii situației, vizuale, pe diferite criterii (pe harti, din acte, din relațiile cu unor autorități care trebuiau să fie parte a soluțiilor)

[7-10m] x N > Scurte intervenții făcute de alți PARTENERI (în curs de re-confirmare) legate de Zona Snagov. Legat de aceleași subiecte sau aceleași autorități (care timp de multi ani – nu au fost parte a soluțiilor]
> Dan Trifu Vice Presedinte – Eco-Civica
> Octavian Berceanu – ex-Consilier General CGMB
Daniel SĂRDAN – specialist în domeniul mediului și organizator Prima Evadare (cel mai mare tur ciclist din estul Europei, concurs organizat chiar în pădurile dintre București și Snagov)

[20m] MASURI concrete – solicitate de cei prezenți (cu prezentări) către diferite autorități

[1-2m] x N > Intervenții făcute de oameni și reprezentanți de firme din Zona Snagov. Despre problemele / aspectele prezentate (sinteze + online)

[5-7m] x N Poziții – răspunsuri ale diferitelor autorităților (care și participă) – legat de diferite aspecte / subiecte

[20m] Q&A + Clarificări (adresate de jurnaliști / participanți – către cei prezenți)

Încheiere (participanții pot lua și o foaie cu principalele link-uri la paginile cele mai relevante)

[30m] Opțional 1: Refreshment / interviuri
punctuale / Networking

15:00 Meeting la Ministerul Mediului + Declaratie + Audienta la Ministrul Mediului

16:30 Opțional 2: Se merge direct la Snagov – pentru scurte filmări pe malul lacului și reluări (..) din Conferința de Presă (cu fundal / context)

3.2] ORGANIZARE a unui scurt Miting la ora: 15:00 la sediul MMAP + Declarație + Audiență la Ministru Mediului
(dupa Conferința de Presă – corelat cu Comunicatul de Presă)

(detaliile vor fi ajustate săptămânal)

> Adresa: Bulevardul Libertății 12 (la intrarea principală)
> Ne vom organiza folosind Facebook / tel / email / WhatsUp. Detaliile urmează a fi completate (prin contribuția partenerilor)

4] MAPA de PRESĂ (digitală)  pentru materialele pregătite de Fundatia Snagov
Versiunea finală este postată (mai urmează mici completari până în 06.02.2020 ora 9:00):
1) 04.12.2019-1175E (Mai jos) Cerere: Re: valabilitatea HCM 894/1952 de înființare a Rezervației Naturale Complexe Snagov
Conține Cerere formulată și răspunsurile MMAN și ANANP. Care (după .. 20 de ani! și peste 3 ani cu repetate reveniri ale Fundatiei Snagov) – recunosc oficial că există RNCS (dar că desi nu se poate, cumva a fost “omisă” din L5/2000 – unde ar fi trebuit să se regasească) Rezervatia Naturala Complexa Snagov (1147,7ha de pădure riverană lacului Snagov);

2) Rezervatia Naturala Complexa Snagov (47 pagini) comunicatul de presa din 24.11.2016
              contine copia actelor de infiintare (+ harti / limite etc.)
              Suite de interpretari / comentarii

3) NOUL PUG Snagov (articol în curs de completare – functie de noutati) / element declansator
              (prezinta contextul / riscurile / scanari documente / diferite comentarii si interpretari – afectate de lipsa de transparenta necesare);
4) SOLICITARE – MĂSURI de luat de Autorități Re: Biodiversitate – Zona Snagov (2020.feb)

5) “Animație” cu hărți (cum este – cum era) – în secvență video (de circa 8 minute) …
Recomandăm a se urmări întreg filmulețul. Este unul dintr-o suită disponibil în Youtube aferent evenimentului organizat la Antipa  în 03.11.2017  – despre “Biodiversitatea Zonei Snagov” – organizat tot de Fundatia Snagov;
https://youtu.be/6J5lOoX9L1c?t=519 (explicatiile dureaza pana la minutul 20). La cerere putem trimite fără coloană sau doar hărțile.

6) Documentația avizată de Academia Română (și rămasă în “așteptare” la Ministerul Mediului de 2+ ani), pentru extinderea la Snagov a ariei naturale protejate la tot lacul si padurile riverane de 2080 ha  (adică față de suprafața protejată prin HCM 894/1952 – doar restul de lac în amonte și aval și zona de protecție de pe mal, prevazută și prin Legea apelor 107/1996 actualizată)

7) Momente relevate – legate de miza imobiliară de la Snagov (cronologie selectivă)

8.1) Realizări ale Fundatiei Snagov (Patrimoniul Natural, Patrimoniul Cultural)
8.2) Preț plătit de Fundatia Snagov, membri, voluntari, custozi – datorită infractorilor, speculatorilor imobiliari (care au lobby-at) și autorităților – pentru perseverența și deranjul creat în 10+ ani;
8.3) Viziune-Misiune-Valori pentru Zona Snagov (draft v1.0 – de-a lungul și obiectului din Logo al Fundatiei Snagov: “Liniște,  verde și natură – la Snagov”)
* Le cerere, transmitem slide-uri, hărți și alte detalii din materialele prezentate în link-urile de mai sus.

5] PARTICIPANȚI – Co-Organizatori / Invitați / Mass-media etc. (in curs de completare):
Parteneri
(re-invitați):
1) Dan TRIFU – Vice Președinte – Eco-Civica
2) Octavian BERCEANU – Consilier General CGMB
3) Daniel SĂRDAN – specialist în domeniul mediului și organizator Prima Evadare (cel mai mare tur ciclist din estul Europei, concurs organizat chiar în pădurile dintre București și Snagov)
3) ?? (alti 3 in discutie)

1) [3+] diferiți (jurnaliști / ONG-iști / ..) care au căutat – găsit – solicitat rezolvarea diferitelor aspecte legate de: patrimoniul natural (imobiliar) al Zonei Snagov. Au avut interacțiuni (..) cu autoritățile. Au făcut sesizări (și urmărit rezolvarea de către autorități) etc. Au contribuit sau macar încercat să ajute (deci au alocat resurse etc.). 
(de re-) Confirmaț:  Attila Biro (Rise Project),  Loredana Diacu (Epoch Times Romania), Dumitru Dobrev, Inspectorul Pro, Romania Te Iubesc* Sperăm să ne împărtășească din experiențele personale legate de Snagov;

2) reprezentanți re-invitați de la diferite autorități. MMAP, ANANP. Romsilva, GNM si GM Ilfov, APM Ilfov, Primăriile Snagov, Gruiu, Cioplani, Ministerul Transporturilor – ANR, Oficiul de Cadastru – Ilfov, etc.
Pentru a afla / (preferabil) comunica o poziție – soluție pentru cele în discuție (prezentate)

3) din Zona Snagov:
3.1) localnici între care și d-nii: Toma Simonov – multiplu campion olimpic și partener de echipaj al d-lui Ivan Patzaichin [1], (dl. Ivan Patzaichin a mai declarat că susține demersurile și refacerea habitatelor și a Lacului Snagov). Alte susțineri: Despina Georgescu Profesor Dr., Ovidiu CrișanDan HORVATH etc.
3.2) HoReCa + agrement: Snagov Club

4) membri, susținători, voluntari (confirmați: 6+) ai Fundatiei Snagov (si a celorlalte entități participante)

5) Alte susțineri: (a acelorași nevoi de conservare – reconsiderări): 
> Președintele Academiei Române – Comisia pentru Monumentele Naturii > dl. dr. Dan Munteanu; / Prof. Emer. dr. Vasile Cristea;
> Fotografi WildLife: 1, 2;
> Inspectorat Școlar

6) Mass-media (TV, jurnaliști de anchete, emisiuni specializate etc.). 
(de re-) Confirmat: Televiziuni (știri): Digi24, ProTv
(de re-) Confirmat: Jurnaliști:
   Catiușa Ivanov – Hotnews.ro
   Cosmin Savu “Romania te Iubesc”

#) de re-invitat explicit (si public – fata de cei 6-18.000 locuitori ai Zonei Snagov) – partidele (PSD, PNL, PMP, USR) de la Snagov, care oficial declara ca nu mai stiu ce sa faca pentru binele comunitatii si locuitorilor. Si care nu au venit (exceptii: 2 partide au promis ca vin dar a si venit doar de la USR – insa in final niciun partid nu a luat public o pozitie). Pentru a discuta despre modalitatile de recuperare a principalului activ (resursa) pentru comunitatea locala. Fapt care a dus la peste 120 de reactii negative fata de aceste partide – din partea celor care locuiesc acolo. Reactia tuturor celor care au aflat – a fost de profunda indignare. Fundatia Snagov va mai incerca o singura data reimplicarea acestora (altfel – va prezenta detaliat si cu dovezi cum acestia de fapt nu urmaresc interesele comunitatii ci (poate doar) “sfaturile” de partid) – in conditiile in care terenuri cu padure in RNCS – e posibil sa fie detinute – transpartinic;

6] Relevant ca Știri mass-media
ar putea fi una sau mai multe dintre:
1) (Premieră) autoritățile recunosc (ian-feb.2020) o omisiune – neregulă (care crează o miză imobiliară de sute de milioane de euro) + dau un răspuns normal (MMAP) – urmat de inceperea (mar 2020) a unor demersuri pentru rezolvare prin HG de completare a L5/2000;
2) că: urmează a fi readusă la  normalitate –  Rezervația Naturală de la Snagov – de care știa întreaga comunitate, toți cercetătorii și milioane de turisti care in 40+ ani au citit ghidurile cu “Împrejurimile Bucureștilor” – si venit la Snagov
3) că există o suită de “întâmplări” pe mai mulți ani din partea mai multor autorități, rezultând astfel din nimic, o mare miză imobiliară – în văzul tuturor și că timp de 20 de ani, funcționari din mai multe autorități au reușit să ingnore repetatele sesizări, astfel că au rezultat autorizații, PUZ, PUD și PUG – pe premise greșite (dar mereu în favoarea speculatorilor imobiliari);
4) mărimea suprafeței în discuție (1147,7ha) eclipsează scandalurile recente legate de terenuri și păduri de la Snagov (10, 47, 400  ha). Și întreaga bază (ipoteză) juridică a fost viciata prin L5/2000 – cre necesita de urgenta o completare/corectare (ex: prin HG);
5) povestea de succes a câtorva “încăpățânați” din mai multe ONG-uri și jurnaliști, care în timp și prin colaborare au putut completa (și astăzi prezenta public) – un caz, în fond foarte simplu și ușor de rezolvat – dacă ne dorim o revenire la normalitate;

7] BUGET (finanțare) de asigurat (vă invităm să sponsorizați):
1) 800 lei pentru sala necesară pentru Conferința de Presă si echipamente multi-media necesare;
2) 200 lei pentru cafea – ceai – apa (pentru participanți);
3) 500 lei pentru benzină (10 deplasări x 50 lei Snagov – București). Ar mai fi minim 12 persoane (pensionari – profesori similari) care ar trebui aduși la București cu mașina și apoi duși înapoi;
4) 400 lei pentru 2 Comunicate de Presă;
5) 600 lei pentru promovare platită în Facebook a subiectului + evenimentului (deci miting la MMAP + Conferință de Presa). Căci Facebook asigură vizibilitate (implicit – organizat) doar la maxim 10% din cei 5600 din pagina Facebook a Fundatiei Snagov. Este bine că avem peste 800 de followeri între care mulți sunt și lideri de opinie și dau like și share, însă considerăm că este oportun de asigurat o vizibilitate mai mare;
TOTAL: 2500 lei
* La toate acestea se mai adaugă circa 100 de ore de pregătire – organizare – scriere materiale etc. (pt. care puteți să considerați ceva sponsorizare)
** Cel mai ușor – rapid (și ieftin) este să ajutați cu Like – Share – Comentarii (argumente) aferente acestei postări și a tuturor – asociate

#) OPTIONAL: 2000 Euro pentru a se plăti avocați prin care să se înceapă 2-3 demersuri (și în instanță dar și sesizarea unor ilegalități foarte clare) în mod riguros (căci în trecut – unele autorități au ignorat sesizările / plângerile făcute);

Considerați aceste costuri în relație cu recuperarea a circa 1900 ha de pădure și lac, de fapt a principalei resurse naturale a Snagovului – pe care s-a construit renumele în ultimii 90 de ani. Și totodată destinația turistică tradițională a milioane de români care veneau la Snagov între 1933-1982 chiar în număr de 15-17.000 per zi de weekend, față de capacitatea maximă de primire de 30.000+ turiști de zi.

Pentru mai multe detalii / participare, va invitam sa contactati: [email protected], Tel: 0720 762468, 0722 601 830

# Fundatia Snagov isi propune sa organizeze o noua conferinta de presa in data de 27.02.2020 – legat de sinteza diferentelor intre administrarea Ariei Naturale Protejate “Lacul Snagov” timp de 10+ ani de catre Fundatia Snagov si administrarea recenta de catre ANANP (18 luni). Cu prezentarea publica si detaliata a peste 40 de distrugeri ramase nerezolvate si peste 10 exemple concrete de cazuri penale – uitate si intarziate de catre autoritati.
Demers facut in speranta ca se ajunge la masurile legale necesare si se elimina blocajele intretinute intentionat de atatia ani – la Snagov. 

5.0
5.0 out of 5 stars (based on 1 review)
Excellent100%
Very good0%
Average0%
Poor0%
Terrible0%

Conferinţa de Presă din 02.07.2020 organizata de Fundatia Snagov

2024-07-07

Am participat la Conferinţă de Presă în 02.07.2020.

Sunt interesate: prezentarile, detaliile suplimentare, parcipiantii, pozitia Romsilva (ca nu recunoaste decat L5/2000 si propriile amenajemente silvice).

Stiu ca si Ministerul Mediului Apelor si Padurilor a initiat un demers de includere a Rezervatiei in L5/2000.

Felicitari!

Cum putem ajuta?

Avatar for marilenamaitan67
marilenamaitan67

Niște pietre. Poveste scurtă și tristeți ..

Niște pietre. Poveste scurtă și tristeți ..
(scurtă povestire – dedicată d-nei Prof. Despina Georgescu – al cărei merit este că 2 pietre din 8 au fost “salvate” și acum sunt la Colecțiile Muzeale Snagov)

Azi (27.02.2021) îmi spune (telefonic) d-na Despina Georgescu să vin (dacă pot) să încerc să iau pietrele (..) căci se pare că urmează să fie duse la gunoi …
Anterior (tot) refuzasem – căci dacă era “pe bani” – nu îmi permiteam să mai fac (noi) “încercări” în Snagov-ul atât de dificil (..)
Așa că (mizând că ulterior îmi va da și varianta dânsei) de “poveste” (cu termeni de specialitate etc.) mă pun în mașina și ajung …

> Tocmai fuseră încarcate în camionul mare, împreună cu pământ și alte resturi – din curtea care se “curăța” și cele 6-8 pietre în discuție. Deci ajunsesem prea târziu. Dar cu puțină insistență și rugăminți (..) mi se promite că descarcă 2 pietre …

Cele 8 pietre mari, trainice, rotunde (“dintr-o bucată”), au stat mai mulți ani prin curte, după ce au fost scoase de la temelia casei locului, demolată de … modernitatea noilor vremuri.
Peste pietre, au fost grinzile groase și lungi ale casei. Casă veche – care facuse circa 100 de ani. Și care s-a “ținut” bine și (tocmai) datorită bunei fundații: pietre mari și înalte, cu pământuri galbene și grinzi uscate și trainice din stejar.

Asadar, pe terenul in usoara panta, orientat cu fata catre soare (sud) si aflat la circa 100 metri de malul lacului, prin 1900, localnici “mai răsăriți” (înstăriți), au decis să își facă o casă bună, trainică și care “să țină”. Așa că (poate tot într-o zi frumoasă cu soare – ca azi), prin ceva târguri au tocmit să li se aducă “de la muntepiatră specială de temelie (călcători) – căci la Snagov (în mijloc de șes – de Câmpia Vlăsiei) nu există piatră și mai ales cum trebuie și în special ca cele de la această casă ..

(calcatori = definitie = 13 sf Parte care servește la încheierea unei case)

Și poate că într-o altă zi, au ajuns (cel puțin 2) căruțe cu cele 6-8 pietre mari, sparte și apoi cioplite cu grijă să fie cilindrice dar și cumva zgrumțuroase (să se scurgă ceva apă ori umezeală – de’ar intra cumva la ele ori să se rupă zgrumțurii – înainte să se ajungă a se fisura cumva pietrele și a se strica cumva temelia) … Și să fi tot facut câteva zile, pe primul lor drum, aceste pietre … Un drum în necunoscut, așa cum aveau uneori fetele tocmite de părinți și plecau la un drum … către soțul (necunoscut) din satul (necunoscut) și despre care știau doar că … acolo vor fi (și) înmormântate …

Și poate ca grinzile de stejar, bine uscate (și care se puteau găsi ușor prin Codrii Vlasiei din apropiere – în acele vremuri) – așteptau de cel puțin un an.
Căci și acestea au propria lor poveste: cu căutare cu grijă a stejarilor (să nu aibă miez “mâncat” ori noduri și apoi să “lucreze” (adică să se strâmbe) … Și după ce s-a culcat stejarul, tăiat fiind cu topoare bune și joagăre mari, a fost tălat pe lungime la “măsură” și spart pe loc cu pene. Și dacă s-a spart “cum era bine”, dulgherul și-a luat cuțitoaia (pentru a face fețe drepte) și a încălecat pe lemn (de unde și expresia “calul și măgarul”). Si trebuie sa fi lucrat multe zile pe un lemn verde si atat de mare. Și după ce au făcut suficiente bucăți pentru temelie (poate 8, sau 10 sau 12) – au tocmit cumva perechi de căruțe bune (caci lemnele erau si lungi si grele si carutele locului – mici și scurte), cu care au intrat cumva în pădurea deasă. Poate au tocmit separat cai buni și căruțași destoinici. Și trebuie să fi făcut dulgherii ceva scripeți prin alți stejari și cu sforile și meșteșug, să le fi putut ridica și pune bine pe căruțe. Si mai trebuie sa mai fi taiat cu mult effort si alti copaci – doar pentru a putea intra pana la locu cu stejari buni si acum cu grizi de luat. Si cu grija si cel putin alta zi cu multi oameni si effort, au ajuns grinzile in curte. Unde au fost puse cu mare grija, la uscat (nici la soare, nici pe pamant) – cat sa se zvante si periodic sa le mai intoarca pe o parte si alta – cat sa nu inceapa cumva sa faca “burta”.

Iata ca numai pana aici, oamenii acestei case, au facut multe si putin obisnuite eforturi – fata de casele obisnuite “tip vagon” din chirpici, pe pamant (cel mult pe cioburi din oale adunate cu grija timp de cativa ani) si cu doar doua camere și o prispă comună (caci bucataria era intr-o prelungire sau “aplecător”).

Așa că în scurt timp, au fost tocmiți alți localnici să facă bine și să aducă pământuri curate, luate cu socoteală din locurile unde se află cele 5 feluri de pământ galben – roșu – maroniu, fiecare cu rostul său. Caci amestecuri din acestea – se folosesc la sobe, cuptoare, oale, pereți, podele prin case, lipiri si reparații curente.
Temelia trebuie să fie mai înaltă, să nu tragă umezeală și să conserve cât mai bine grinzile solide de stejar. Așa că straturi de pământ puse cu socoteală trebuie să asigure ceea ce azi numim termo și hidro izolații.
Pamanturile odata aduse, se amesteca in proportiile stiute de mesteri, se lasa la scurs, se mai framanta, se pun, se intind, se bat, se lustruiesc cu mana si se lucreaza in straturi – ca sa isi faca “fata” straturile si asa sa se faca mai multe izolatii. Si poate ca se puneau si ceva fierturi de plante (asa cum la pamanturi de reparatii se puneau, sa se si lipeasca mai bine dar sa si te scape de insecte un timp).

.. Si poate ca peretii au fost facuti cu grinzi din salcam, cu umpluturi cu alte pamanturi amestecate cu paie si intreptati cu grădețe din trestii. Iar acoperișul – cu trestia traditionala – “trasa” de pe lacul aflat la numai 100 metri …
.. Si mai trebuie sa fi avut apoi si un set de decoratiuni – specifice locului si cu rol de infrumusetare (dar despre care nu mai stim nimic …)

Asa cum toate casele aveau povestile lor si se faceau cu ajutor de la multe neamuri (ori oameni tocmiti – daca erai mai instarit) – iata ca aceasta a fost una mai deosebita. Incepand de la “calcatori” …

Si parca nu poti sa nu te gandesti la pofta de viata, energia si speranta de bine si de viitor a unei familii puternice si increzatoare … atunci cand isi face casa noua si mai ales cand face o astfel de casa (cu asa eforturi suplimenare – pentru contextul Snagovului …)

Acum, (noii) proprietari – fac “curățenie”. Și (ca de obicei) lucrurile care și-au pierdut poveștile și s-a rupt și firul emoțiilor prin continuitatea legăturilor între și prin generații – … ajung să fie percepute ca “vechituri” (sau mai rău) …

***

Revin dupa circa 6 ore, în mijlocul după amiezei de sfârșit de februarie, în una din zilele frumoase (prea puține – în asa luna). Și vâd pe măsură ce mă apropii, în lumina caldă și galbenă – cele două pietre, cum așteptau îngrămădite una-int-alta și parcă stinghere, să porneasca pe “alt drum” ..

Ma uit de jur imprejur si stau un rastimp (in soarele – ireal de cald si cu lumina galbena, placuta) sa ma uit de jur imprejur. Vad locul mai ridicat pe care fusese casa, loc care parca e facut sa ceara o casa pe el .. Apoi vad lacul (ce loc bun, cu ce priveliste). Si cel putin 3-4 pietre, timp de 100 de ani – trebuie sa fi fost scaldate in soare amiezei si apusului si cu vederea aceasta spre lacul Snagov …
Nu pot sa nu ma gandesc la casele trecutului, ulita si toate schimbarile din 100 de ani … Cu toate bucuriile satului, zgomotele si sunetul clopotelor de la biserica din apropiere (sub 300m) .. Cu povestile pescarilor din apropiere … Apoi cu prefacerile tulburi si nemti, comunisti, securisti si noii profitori de dupa 1989 – toti, perindandu-se  prin josul casei (si a temeliei) …
Dar uite ca acum, s-au dus familiile, casa, grinzile temeliei si azi … si ultimele pietre: calcatorile care au fost odata prima mandrie, diferenta si semnal in comunitate, ca acolo incepe o noua si puternica speranta de viata (de mai bine …)

+++
Am plecat cu inima indoita, mergand incet cu remorca mica, asa cum se merge dupa mort …
Cumva, acum parca vedeam si mai bine, mult si dramatic – preschimbarile acumulate (mai ales dupa 1989)… Case mari, multi, goale, nelocuite, reci si cu curti neingrijite, fara flori – dar cu garduri mari …

Nimic nu pare ori poate sa aminteasca de vremurile in care curtile aveau nistre garduri abia schitate facute din trestia locurilor si cu curti in care toate oalele ciobite aveau ceva flori, cu oratanii prin curte care se amestecau cu alte vecinilor, cu oameni care schimbau des mancare intre ei si totul era intr-o mare comuniune …

.. Vad (azi) doar cativa oameni cu masti, cu fete obosite de stres si priviri fie pierdute, fie ratacite  .. de oameni care si-au pierdut si rostul si gustul vietii. Care par sa mai traiasca, cat si pentru ca sa nu se îmbolnăvească … (daca asa ceva se poate intelege si mai are sens) …

Ies de pe stradute si fac dreapta, in stanga, pret de o clipa – putand sa mai fie intrezarita biserica satului, axis mundi local, langa care (desi putin indirect) au stat (si) aceste pietre, 100 de ani …

Cumva, cu aceste calcatori, se mai pierde inca (si alt fel) de temelii ale comunitatii locale … O noua dezradacinare … Dar (si iata si partea buna) – aceste 2 pietre (fata de alte 6 – surorile lor care au mers la ceva gunoi) – ar putea ajuta la ceva aduceri aminte … (un timp) …

+++
Acum (pietrele) urmează să fie așezate la drum (dar în curte), la sediul Fundatiei Snagov, cu ceva eticheta explicativă.
Și le vor vedea trecătorii și turiștii și (poate) le vor auzi “povestea” și vor sta acolo o vreme, până când … “vor apuca din nou, “un alt drum” …

Și toată vremelnicia oamenilor (cu fantasmele, orgoliile, vietile si apoi bucuriilor si dramele lor reale si imaginare) – rămân doar o clipă față de durata pietrelor (între care – și acestea)…

Căci (doar) păreri sunt toate tulburările oamenilor si precum pala vantului, trec și vin alte păreri și doar atât (și atât de putin timp)

++
Și astfel termin și această scurtă poveste (care tot m-a zgândărit prin minte câteva ore – cât am curățat la vie..) …căci orice poveste este doar “locul” în care ajung amintirile  … până când se pierd.

ZIUA DRAGOBETELUI – SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI

* Includerea acestei sărbători românești în Calendarul Zonei Snagov se datorează propunerii și argumentării făcute de d-na Prof. Dr. Despina Mincu Georgescu, care a initiat acest eveniment (ajuns în timp – cu relevanță județeană, dar fiind si sprijinul d-lui Ion Ghinoiu – etnolog la Institutul de Folclor al Academiei Romane.

La Liceul Mihail Kogalniceanu, cu începere din 2000, generațiile de elevi au sărbătorit Dragobetele – prin eforturile și perseverența câtorva profesori (Prof. Dr. Despina Mincu Georgescu ….), cu mult înainte de a fi declarată sărbatoare națională.

Mai multe detalii despre sărbătoare (ca semnificații – la nivel național) găsiți în Wikipedia – aici.
Se pare că în Romania, Dragobetele s-ar sărbători de relativ puțin timp (cel puțin comparat cu Valentine Day – menționată ca sărbătoare oficială în unele țări, încă din 496 AD).

Despre detalii inedite și particularități ale Dragobetelui la Snagov – umează să facem o completare (detaliere) – ulterioară. Inițial chiar aici (in calendar) – ulterior (dacă e cazul) – chiar printr-un articol detaliat.

Denumirea consacrată la Snagov (LMK) este “DRAGOBETE – ZIUA ÎNDRĂGOSTIȚILOR LA ROMÂNI”
Programul Zilei (implicit) la Liceul Mihail Kogalniceanu, este:
12:00-12:10 Cuvant introductiv si prezentarea invitatilor
12:10-12:15 Scurta alocutioune pe tema “folclor-traditie-valori autentice”
12:15-13:30 Desfasurarea concursului dedicat zilei Dragobetelui
13:30-13:45 Program artistic sustinut de elevi
13:45- …       Anuntarea rezultatelor si festivitatea de premiere

> Programul (si organizarea) Concursului …
> Lista echipajelor (din judetul Ilfov) [uzual intre 5 si 9]

> “Dragobetele” (articol – fragmente relevante) după Ivan Evseev, Dictionar de magie, demonologie si mitologie romaneasca, Editura Amarcord, Timisoara, 1997
> “Dragobete, fiul Dochiei, zeu al dragostei pe plaiurile romanesti” – dupa Ion Ghinoiu, “Sarbatori si obiceiuri romanesti”, Editura Elion, Bucuresti, 2002

Prin acest link – puteți vedea broșura evenimentului din anul 2010 (ediția a X-a) – de la LMK.
* Poate peste ani se va înțelege și aprecia mai bine, lunga suită de momente și exemple prin care profesori de la LMK au fost (timp de decenii) în avans cu numeroase inițiative, proiecte și demersuri. Aproape toate, insuficient înțelese, sprijinite și mai ales valorificate corespunzător (cel putin la nivel județean).

Pentru comentarii, detalii, propuneri de imbunatatire – va invitam sa ne contactati la: [email protected] / Tel: 0720 762468

LACUL SNAGOV – IARNA cu GHEAȚĂ >> (fragmente din) Tradiții locale …

Prezentul articol este un prim DRAFT 1.0 (prima scriere – rapida / ne-verificata).

>> Imi propun sa mai complez cu cel putin 8 din circa 12 poze relevante pe care le am, despre cele mai sus descrise. 

Lacul Snagov a avut mereu (pana prin 198x) mult peste. Și prin 18xx se (re)confirma (Aricescu, Odobescu, călugării și taxele locale) renumele Snagovului pentru comerțul cu pește de la București până la Buzău …
Sadoveanu, Istrati, Bratescu Voineti, prefecti si multi functionari – veneau in perioada interbelica la partide de pescuit pe lacul Snagov … (care avea o apa cristalina de se vedea uneori si la 5-6 metri adancime …)
Chiar si in perioada comunista (anii 196x-197x) – in hartile turistice se prezinta infrastructura asigurata de AGVPS cu locuri amenajate pentru pescuit de pe maluri. Iar AGVPS-ul avea si o cabana (constructie provizorie pe marginea lacului, in padure) cu un maxim de 20-30 de barci cu rame, in Coada Serpilor (unde in anii 199x – a preluat Omar Haissam)

IARNA, chiar si pana prin 2014, puteai vedea pe gheata, in zilele frumoase de weekend, concomitent, chiar si 120 de pescari, numai in zona centrala a lacului – privind de jur imprejur (deci fara a te deplasa).

Localnicii au propriile traditii de pescuit iarna, cand este gheata:
a) cu minciogurile, “albitura” (obleti, rosioare etc.) din inimile cosurilor “oretelor” facute in special in Coada Lintii (vezi Antipa si 2 interviuri locale: MT + X)
b) cu pestisori vii, prinsi in carlige mari si lasati pe fundul lacului, pe gheata fiind fixate bucati de trestie de circa 30-60cm, in pozitie verticala. Pentru a putea vedea “unde si cand trage”. In locuri stiute pentru salau (care asa se prinde cel mai bine si mult) si mai rar biban. Distractiv poate fi si prinderea ghelmezului (care numai iarna si la libelula ori viermus se prinde intr-o zona limitata din fata peninsulei Plajei Snagov
c) daca gheata este transparenta si faci copci in zona stufului (si nu e ger prea mare sa inghete repede apa in copca), cand revii si te misti cu mare grijsa sa nu sperii pestii – cu ostia poti prinde pestii mari pe care ii vezi prin gheata si apoi si prin ochiul copcii – cum stau pe fundul apei. Prinzi in special stiuca dar si bibani mari, uneori salai dar si crapi si platici care se misca si tot muta de ici colo – totusi incet si haotic;
d) cand gheata este acoperita cu zapada, dupa ce faci copci chiar in marginea stufului (si daca nu e ger prea mare- sa inghete repede la loc, apa), cand revii cu grija mare si nu faci zgomot, poti scoate repede minciogul mare si plasa deasa si scoate multa albitura
e) cel mai reprezentativ (intre 1918 – 198x) mod de pescuit pe lacul Snagov – iarna, este cel cu navodul “tras” pe sub gheata. Echipajul de pescari de la ICAB, pescuiau cel putin in decembrie si ianuarie in fiecare an, in cel putin 5 locuri “traditionale” pentru timp de iarna. Caci vizau anumite gropi ale lacului, unde se aduna pestii mari si multi (amestecati ca specii si marimi). Caci la temperatura mica – toti inceteaza sa mai manance si deci se tolereaza bine.
Procedura si spectacolul (la care asistau zeci de localnici) – merita o descriere aparte.
f) mai exista si braconieri care se folosesc de copci facute in fata stufului (aparent pentru pescuitul cu undita) – dar pe care le fac intr-un usor semicerc, apoi introduc sub gheata o prajina lunga de lemn plutitor. De aceasta leaga o sfoara si apoi trec din copca in copca, cat sa faca o lungime putin mai mare decat plasa cu ochiuri mari de 32 – 40 – chiar 60 mm si preferabil de tip “ava” adica cu 3 straturi, cea din mijloc avand ochiuri de 2-3 ori mai mari decat cele de pe laterala. Odata trasa sfoara intre gaurile extreme, la una din copci se introduce cu grija plasa (si sunt 2 tehnici) si apoi se intinde pe sub apa plasa. In final se camufleaza cat mai bine capetele din sfoara a plasei si mai ales se si ancoreaza solid. Caci pestii – chiar lenti, iarna, fiind multi (si sute de kg pe lungime de numai 25-30 m, pot trage foarte puternic si desface plasa / ava

2) TRESTIE: recoltarea tradițională, anuală

Snagovul are doua feluri de trestie.
In putine locuri creste trestia lunga si sanatoasa – ideala pentru undite, facutul sitelor pentru razboaiele de tesut, facutul suveicilor si a unei lungi liste de obiecte utile intr-o gospodarie. Ba chiar si un fluier cu piston (descoperit de Constantin Turmac prin 2009 – in fostul Turbati, la un batran, care stia cum se fac si spunea cum se jucau cu asa ceva, in copilaria lor de prin anii 193x-194x).
Cea mai multa trestie (aceeasi specie: Phragmites australis), la Snagov ca de altfel in tot jurul Bucurestiului si chiar si in Comana, este (in masura covarsitoare) de marime si grosime medie spre mica. Dar in lipsa de altceva, aceasta este cea “normala” si folosita de (cel putin) sute de ani la acoperirea caselor taranesti – probabil ca pe un areal de cel putin inca 60 km de jur-imprejurul Bucurestiului si Ploiestiului. Deci cu Snagovul – aflat la mijloc.  Si pentru ca lacul Snagov ingheata bine si a avut ceva locuitori dar si obiceiul si continuitatea in a vinde surplus de peste, iata ca “la caruta” si vanzare s-a stabilizat si vanzarea de carute de stuf (pe langa peste, gheata si ocazionale produse agricole). La intoarcere fiind aduse alte produse dar si ceva bani. 
Recoltarea stufului se face foarte usor: cu o razuitoare (preferabil cu “gura” metalica) care are 2 manere, pentru 2 persoane care imping amandoi odata si astfel “taie” stuful la nivelul ghetei. Exista si varianta lucrului individual cu scule mai mici, dar astfel, trestiile cad in directii diferite si devine greu sa le aduni in mici manunchiuri. Ar fi existat incercari si pentru a se trage cu calul (poate dupa ceva modele din Delta sau din alte tari). Stuful taiat se sorta in 2-4 calitati. Se lega cu snururi pregatite din vara-toamna din sovar si incarca in carute, apoi fiind stivuit cu grija prin curti, sub forma de “glugi” cu varful subitire in sus, cu grija sa nu traga ori intre apa (deci nicioadata la orizontala si direct pe pamant – decat pentru extrem de putin timp).

Lista utilizarii trestiei – este extrem de lunga. Si ar fi nevoie de memoria comunitatii locale pentru a o completa. Gardulete (cu rol de tarc si delimitari pentru pasari, zarzavat, flori si cu rol de decor / pentru leasa din peretii constructiilor / ca rulouri – pentru umbra in cursul verii urmatoare / la acoperisuri tuturor constructiilor dar si in tavanele false / ca izolatie termica in carute / la o multime de obiecte casnice … (probabil peste 15)
Resturile stufului “taiat” – era mereu incinerat. Probabil era un mix intre “teribilism” si “magia focului” si “teritorialitate”. Dar si benefic in unele locuri cu malul foarte lin, unde in primavara numai daca era curatat stuful, puteau localnicii sa intre cu picioarele goale in apa de 10-50 cm si sa prinda pestii care depun icrele. De prin 15.02 (prima fiind stiuca) pana prin 15-20.04 cand stuful nou iese la peste 10-15 cm din apa si nu mai poti vedea bine in apa mica.
Cert este ca totusi – nu se taia stuful pe mai mult de 30% din marginea lacului. Fata de prezent cand zone cu stuf au ramas de abia 30% insa zonele dintre maluri si banda stufului – a fost puternic distrusa de valurile salupelor cu motor si mai ales a sporturilor nautice motorizate. Ceea ce a distrus biodiversitate, in prezent ajungand la sub 5-10% din ce era acum 100 de ani

3) GHEAȚA: pentru ghețării + scorlele

Nota: cele 4 poze de mai sus nu sunt de la Snagov
Ghetării știute:

Pe malul drept si stang al lacului:
d1) la circa 5-7m de strada, in curtea fostului staroste al pescarilor – Nicolae Pescarul (langa iesirea la lac Y)
d2) in curtea fostului restaurant (din aval de fosta librarie)
d3) in curte la Vila 10 (intrarea “din spate” – din dreptul lui Giva Vlad, actuala vila a lui Sxxx)
d4) la Muntenia (nu mai stiu exact locul …)

d5) la vila 26 (si a mai fost una mai in amonte)
d6) Vila 72 (a avut ceva mai mic)
s1) Pacea a avut … 
s2) vilele jandarmerie – 87 (e posibil sa fi avut)
s3) pe la ICAB (anii 197x) in cateva ierni s-a scos gheata si dus cu camioanele in diferite locuri (chiar si la Bucuresti)

s4) restaurantul Pescarus a avut
s5) hanul Vlasia (sub conducerea Hotel Ambasador a avut o groapa)
s6) vila Rustica a avut o groapa
s7) palatul Snagov a avut o groapa
s8) Silistea Snagovului (in sat) a avut o groapa si se si vindea ce adunau iarna acolo

Extragerea de gheata din lacul Snagov, este cel mai probabil a fi inceput cel mai devreme prin ani 193x, odata cu derularea organizata a turismului la Snagov. (Anterior fiind doar o suita de initiative private, ale unor intreprinzatori destoinici din randul unor padurari (de peste lac) si a unor pescari si tarani isteti – din Dobrosesti (care au si inceput sa puna la dispozitie si inchirieze camere – de prin 192x).
Gheata folosea la racirea bauturilor pe timp de vara – pentru turisti. Astfel ca (aparand cererea – nevoia), cineva a adus “know-how-ul”  de undeva si local s-a materializat sub forma de gropi in pamant, in apropierea malurilor dar totusi pana la nivele aflate deasupra nivelului lacului. Gropi captusite termic cu stuf sau coceni, pe jos cu paie sau frunze de stuf. Si mereu cu acoperi la 45-30 de grade tot din stuf – schimbat anual – cand se golea groapa, curata, ajusta peretii, umprea cu straturi de gheata trase cu caii cu chinga si carlige, pe mal – pe zapada sau spartura de gheata. Marimea placilor – preferabil – rectangulare era cam de 100 x 120 cm si de grosimi – specific perioadei – de circa 15 – 30 cm. Intre straturile de gheata se punea alt strat termoizolator, din stuf si cu ceva paie si coceni, care sa ramana de cel putin 1-3 cm (deci initial trebuia sa fie de circa 5-10 cm).

Apa lacului Snagov a fost atat de cristalina incat Sadoveanu spunea (de regasit sursa) ca el nu intelege cum apa lacului Snagov poate fi atat de limpede ca se poate vedea si la 5-6 metri adancime, fiind aici la ses la fel de limpede ca cea de la munte.

Apoi, unii pescari gateau ciorbe cu apa din lac.
Copii erau pedepsiti daca faceau pipi in lac (chiar si tatal meu, fiind de numai 3-5 ani a fost de mai multe ori mustruluit – la scalda cu altii – fiind) cand copii faceau asa ceva in zona malurilor.

Apoi, chiar si la inceputul anilor 197x, gheata dusa de la Snagov la Bucuresti – ajungea la hoteluri precum Intercontinantal – nu doar pentru a raci bauturile ci chiar si pentru a fi puse direct in bauturi.
Iar la localurile din zona Snagov, cei mai multi chiar asa si faceau. Caci (in anii 196x – 197x) vilele (putine) aveau sistem de canalizare a apelor uzate, cu repompari catre linia 1 a padurii (unde si in prezent se mai regasesc canalele si tevile si robinetii cu diametre de circa 16 cm). Deci, in lacul Snagov, in perioada comunista, in mod normal (prin proiectele existente) – nu existau deversari in lacul Snagov. Asadar, calitatea apei nu era poluata de oameni (a rezultat ulterior ca totusi din ingrasamintele agricole si apoi din 2-3 deversari de la crescatoriile de la Peris – punctual au existat cateva poluari). Neregasite ca remanente sau relevante in analizele (cu carotari) din 2017 (Babes Bolyai – cere detalii la Fundatia Snagov).

Lacul Snagov are cateva izvoare proprii. Cu apa din care unii pescari reuseau chiar sa isi umple niste ulcioare scufundate rapid cu greutati si gura prinsa cu ceva panze dese. Iar Snagovul are si apa geotermala la adancime – insa in zona Fundul Sacului (in punctele X1 si X2, temperaturile la circa 1,5 – 3 metri adancime sunt chiar surprinzator de mari si iarna, fiind o dovada a unor propagari sau schimburi de caldura care ar merita cercetate suplimentar). Desi proiectul eeconomic si benefic comunitatii de exploatare geotermala (via FORADEX din 1984) a fost distrus de primarii perioadelor 1990-2004).

SCORLELE: cand lacul este puternic inghetat, se vad pe gheata precum “acoperisurile” unor case, pe latimi de circa 80-150 cm, cu unghiuri de 20-45 grade. In aceste zone gheata este mai subtire (ingheata cel mai greu si tarziu lacul). Cauza este combinatia de apa a izvoarelor subterane, a debitului si temperaturii acestora. A modului in care se formeaza termoclinele in straturile lacului, avand in vedere si curgerea apei mai cu viteza pe la adancime – si de-a lungul axului central, sinuos, in care se aduna atat cursul de apa provenit tocmai de la Bilciuresti cat si aceste 3-5 izvoare subterane ale lacului Snagov.
Zone in care se formeaza scorle: 
a) intre capatul peninsulei Plaja Snagov si Dolce Vita
b) intre zona aceasta si debarcaderul central din Snagov sat
c) intre liceul Snagov si spre ferma palatului Snagov. In unii ani, se formeaza de la vilele rusilor cam spre fosta vila Rustica
d) cam de la vila 1 (Fundul Sacului) spre debarcaderul insulei 
e) din fata stufului (deschiderea intrarii in golful cozii Catelului) – tot spre Insula Snagov
f) ocazional ar mai apare in zona centrala a deschiderii dintre Baza Veche si cimitirul Ghermanesti
g) ocazional si in dreptul Izvoranilor (si mai amonte sau aval cu cateva sute de metri – pe unde ar mai fi o biserica de lemn scufundata – ale caror ramasite au mai fost reconfirmate cu ocazia largirii si decolmatarii lacului Snagov din anii 192x-193x), de acolo si pana la DN1

Asadar, amploarea “fenomenului” “scorla” are variatii importante (chiar in cadrul aceleiasi perioade de circa 2 luni cu gheata solida (de tinea sa mergi pe ea). Inclusiv in sensul in care unele sunt foarte mari in unii ani si cu variatii importante, pe cand altele parca nici nu mai apar.
Cert este ca grosimea ghetii poate sa fie si zero (sau doar 1-2 cm in zona scorlelor) pe cand media grosimii ghetei este si 25 cm in alte locuri (cum am putut constata personal in cateva ierni dintre 1975 – 1982)

4) COPIII satului și joaca pe gheață + întâmplări 

Vatra Dobrosestiului corespundea cu iesirea principala la lac – de la actualul Debarcader Central.
Acolo ar fi fost (iarna) si derdelusul copiilor.
Chiar si pana prin 2014, iarna (pe gheata) – aici este cea mai mare concentrare a tinerilor pe gheata si a diferitelor jocuri (fotbal, alergaturi, diferite trante mai aparte etc.

Un alt loc de derdelus (mai putin cunoscut  – dar mai spectaculos – a fost la actualul Snagov Club, fosta Muntenia, in zona gardului acesteia cu vila din amonte. Locul se numea “la râpă”. Cu aceleasi caracteristici: panta mare a solului fata si pana la lac. Palc masiv de salcii batrane. Unele zone cu apa mica dar si unele “gauri” cu apa (brusc) adanca (si de 2-3 metri – foarte aproape de mal)

Dintre jocurile copiilor:
1) sanius (cu intrare pe gheata – ca prelungire a pantelor)
2) (un fel de) “țaca” pe gheata. Adica luai bucati de gheata (din copci) si le aruncai la ceva tinte (tot pe gheata) la distante de 6-10 metri (cand faceai ceva concurs de precizie) – catre alta bucata de gheata (si cand loveai era si ziceai  “țaca”). Sau “care sa mai tare” si sa vedem “pana unde se duce” la tine sau la mine. Si de regula ajungea la 40-70 metri …
Pusti fiind – putea fi distractiv sa incerci fie sa dai “la tinta” si dupa pasari (care stateau in ceva stoluri pe ici – colo). Sau chiar sa dai spre ele cand acestea isi intretineau ceva ochiuri cu apa neinghetata (si e mult de povestit cu acestea stiu sa isi intretina mult timp un ochi de apa neingjhetat si cum… / pana au aparut cainii abandonati si muritori de foame peste iarna – si pe malurile lacului)
Depindea mult de cat de lucioasa era gheta (ceea ce tinea cateva zile cand ingheta lacul si apoi mai apareau 2-3 reprize – cand se topea si reingheta suprafata, de la ceva cicluri de cald – rece. Si deci astfel se refacea luciul …

3) patinaj (cu felurite improvizatii).
Pentru ca acestea nu se puteau fixa bine de talpi (mai ales ca insasi incaltamintea copiilor erau un fel de alte “invelitoare” cam moi in toate cele) – de fapt “mergeai” cu patinele propulsandu-te cu un “bold”. Adica aveai un bat care in cap avea un cui. Si te chinuiai sa tii picioarele cat mai drepte pe acele “patine” instabile iar cu boldul te impingeai in gheata, impungand printre picioare, in spate. Dupa ce te urneai de pe loc (in invatai sa tii talpile – glezenele) drepte, paralele si sa nu te lovesti cu boldul – incepeai sa iei repede viteza chiar mare. Eu cand am mers cu patine facute din corner (si legate cu sarme peste cizme) – am fost teribil de bucuros pentru viteza comparabila cu mai mult decat maraton si mai putin decat o fuga cu viteza mediocra … (poate 7-10 km/ora?)
La Colectiile Muzeale Snagov sunt expuse 2 variante (de la tata – anii 1951-53 si bunicul – anii 1937, de fapt un fel de crampoane de mers pe gheata). Din discutii am inteles ca se mai faceau ceva variante fie din lemn cu cant metalic (sarma groasa sau ceva tabla indoita), fie chiar ceva solutii temporare (de cateva zile) din oasele mari de la picioare de la vaca – vitel ori porci. Oase fierte bine cu ceva substante pentru a le mai intari, apoi usca bine pe sobe si mai dadeau cu ceva pe ele. Cert este ca tot se cam toceau repede

4) sa te lasi dus de vant (mai puternic) pe gheata. Cu ceva placaje legate de spate. Si cu ceva curaj pentru a fi pregatit sa treci (sari) peste zonele cu scorle (cu gheata mai subtire – sau denivelari etc.)
* Chiar si eu am facut in 2 ani, cam 4 astfel de reprize, cu vant dinspre Padurea Fundul Sacului spre Muntenia. Pe centrul lacului. Cam din dreptul vilelor rusilor pana pe la vila 10 – Muntenia. Cu ceva emotii in dreptul Debarcaderului Central (caci pe centru erau urme de scorle

INTAMPLARI (neobisnuite):
1) cred ca pana prin 1982, nu era copil (mai ales baiat) la Snagov sat (cel putin) care sa nu fie atras si sa nu mearga pe gheata. De fapt sa stea cu orele. Explorand si jucandu-se in multe feluri …
Asa ca pe iarna, in medie “luai apa” de la brau in jos de macar 2 ori si macar odata la doi ani – un “cu totul”. E adevarat ca in 90% din cazuri, chiar in zona malurilor si la intrare / iesire si mai ales in perioada in inghetare/dezghetare a lacului.
Asa ca cine nu are macar o scufundare in copilarie de “pana la piept” – nu cunoaste distractiile de iarna si cu gheata pe lacul Snagov …
2) tatal meu (copil fiind), alergand dupa alti copii cu ceva patine improvizate si propusat cu bold, a ajuns la o copca mare (a pescarilor) – camuflata de un inghet subtire si ceva fulguiala proaspata. Cam in asa ceva s-a rasucit scurt sa se opreasca si de fapt a intrat cu totul sub gheata …
Mi-a povestit ca a fost atat de surprins de intamplare si de apa rece si de faptul ca nu a cazut (cum mai tot cazi in apa rece) ci ca s-a dus cu totul si la fund – adanc – ca nici nu a mai incercat sa faca ceva …
La un moment dat, deschizand ochii (ceea ce toti copii fac sub apa la Snagov – si avea sens cand apa lacului era limpede, iar iarna era cel mai limpede!) a vazut in sus 3 locuri luminoase mai mari. Nu isi mai putea da seama prin care intrase. Isi dadea seama ca pe unde a intrat s-a rupt gheta cu el. Ca zapada depusa era mai groasa unde nu era lumina. Dar acum catre care sa porneasca? Daca nimereste alta gaura si nu o sa poata sparge gheata – venind de jos in sus? S-a speriat la asa gand, si-a luat un avant cat mai mare, apoi viteza si s-a repezit cu capul in una din locurile luminoase. Zice ca nu mai stie exac ce si cum .. dar ceva mai tarziu, dupa ce a ajuns acasa ajutat de copii (fiind ud leoarca), cand a revenit a inteles ca a iesit pe alta gaura cam la 7-8 metri departare de cea prin care  a intrat. Poate nu e mult pentru un adult. Dar pentru un copil este. Poate pare incredibil pentru un adult – dar nu pentru un copil de la Snagov, cu reflex – obicei sa deschida ochii sub apa, sa ia decizii rapide si sa inoate foarte bine … 
Important este ca nu a murit si eu acum pot sa scriu aceste randuri 🙂 

5) ÎNECAȚII “de iarnă” + credințe

Lacul Snagov, in fiecare an isi lua “portia” de inecati …

a) Asa spuneau batranii.
Intr-un documentar (“Limba clopotnitei”) – re-sustin si scriitorii locali Constantin Georgescu si se intreaba retoric si Anatolie Panis (ambii confirmand ca batranii locului – asa tot zic) …

b) Alte directii de explorat si detaliat: 
> mitologie locala: .. inecul este cea mai mare cauza a mortilor (+relevante) …
> 145x – 185x: detinutii de pe insula, prefera sa nu incerce sa evadeze (inec, lupi, blesteme = moarte sigura)
> 1853 = circa 54-57 detinuti se ineaca la trecerea catre insula …
> 197x-198x = apare “moda” absolvenitilor de liceu din Bucuresti (cei te top/fite) sa faca petrecerea de absolvire la Snagov. Si numai intre 15-25.06, mureau anual intre 1-4 tineri
Intre 195x-1989, anual se ineaca (in medie) 1 sportiv
> Interesant este ca nr. de localnici inecati este spre zero (cel putin din 193x-2000). Datorat (probabil) si obiceiului local ca parintii sa mearga special cu cei de 3-5 ani la lac (la o iesire publica) si sa ii invete sa inoate (repede, “simplu” – macar caineste ..)

> Sportiva (.. Radu Tudoran): link
Sportivi morti (de-a lungul timpului)?
> Cam prin ce ani / in ce loc / de unde erau / ce sport practicau / prin ce club venisera?

c)  Asa am apucat si eu (in perioada constienta si cu amintiri) dintre 1973 – 1987.
Per an, cam intre 5-9. Cei mai multi (cam 2/3) in saptamana petrecerilor de bacalaureat – cu baieti de la oras. La care se adauga 1-2 sportivi (care nu stiau sa inoate). Si poate cate un betiv sau caz ciudat (sinucidere – sau crima).
Iarna era cel putin 1 caz si maxim 3.
Vara, tinerii pareau a muri din combinatia de alcool si sperietura (cand simteau plantele acvatice in jurul loc). Astfel ca unii au murit chiar si de infarct (desi erau tineri si unii chiar sportivi sanatosi. Dar se pare ca auto-sugestia, le-a fost fatala).
Iarna, poate socul termic – ducea (similar) la o sperietura urmata de panica si inactivitate.
Pe mine (si copii de la Snagov), apa rece ne “pornea toate motoarele” – dar nu ne speria (desi tremurai si ti se bataiau toate: gura, maini, picioare spate etc…

Eu am evitat sa ma apropii de circa 3 locuri cu inecati (proaspat) scosi din lac …

c1) * Si am vazut indeaproape un caz – pe care nu il pot uita.
Intr-o iarna (1979-1982?) in care am locuit in Snagov sat (la casa parintilor mei din actuala Zorelelor), lacul fiind inghetat si fiind publice localurile Muntenia si Vila 23, obisnuiam sa intru printr-ul loc si sa ies prin altul.
Intr-o zi de iarna, ca sa ies pe la Vila 23, m-am indepartat de poteca (prin zapada) de pe gheata – caci lumea care mergea la servici, cand tinea gheta, incepea sa mearga cu bicicleletele pe gheata ca era mai scurt si nu mai ocoleau pe sosele. 
Deci o iau direct prin zapada catre debarcaderul Vila 23. Acolo mai erau 3-5 persoane. Pe masura ce ma apropiam, aud un tipat puternic si apoi pe unii care tipau sa ajutor ca se ineaca si apoi ca s-a inecat …
Speriat si eu (totusi eram doar un adolescent) – ce era sa fac? Drumul meu (acum) era pe acolo. Ma sui pe debarcader si trec pe langa garaj. Usa era semi-deschisa si unii fugeau in sus spre vila … Am intrat sa vad. Nu mai stiu de ce. Sa ajut sau de curiozitate … 
Acolo am vazut cum gheata (neacoperita de zapada – ca nu putea sa ninga acolo – fiind acoperit), era (cum stiam) transparenta si mult mai subtire. In special in jurul pilonilor de lemn si apoi spre mal – unde este si mai adapost si jos este strat de sedimente care tine “adapost”.
Concret, in apa limpede de vedeai (cu iluminatul limitat de acolo) cam la 2,5 metri adancime, in dreptul usii – era in apa, in picioare si cu capul la circa 10-15 cm sub nivelul apei, un om stand in picioare, cu mainile intr-o pozitie cam ca a unui boxer dar cu o palma deschisa si cu o alta inchisa. Parea un om foarte linistit – doar impietrit. Eu nu am vazut nimic de speriat ori de groaza. Nici un val ori miscare in apa. 
Parea clar ca in urma cu cateva ore, cumva a calcat si s-a rupt cu el stratul de circa 2-3 cm de gheata transparenta. Sprijinit de perete – pe interior – era o bicicleta. Am mai stat putin. Eu nu am vorbit cu nimeni (deja altii erau implicati in intamplare). Am mers acasa, nu prea tulburat. Doar mi-a ramans (si in prezent) in minte si emotional, imaginea si oarecum pacea si calmul – chiar molipsitor – al celui din apa. Statea cu fata spre largul lacului. 
Peste cateva zile aveam sa aflu (nu stiu daca o fi si adevarat) ca era unul din cei care lasau bicicletele in garajul vilei 23 (multi asa faceau, cand veneau de aiurea pe “celalalt” mal si de acolo mergeau la treaba lor).
Iar inecatul era si beat si cumva nu a vazut sau s-a dezechilibrat. Cert este ca nu parea sa fie fost ceva cu violenta sau drama. Imi amintesc cum in masa apei era un fel de lumina galbena difuza – putin ireala dar intreg contextul – bine luminat si cu apa relativ limpede.
Cumva (pe credinta batranilor) – lacul s-ia luat iarasi “tributul” – dar a facut-o cu un fel de mila, chiar de “omenie”. Nu l-a mai chinuit pe cel in cauza (i-a dat o moarte usoara).

6) CURIOZITĂȚI:

1) mersul cu bicicletele – pe gheața lucie. 
Pentru Snagoveni, era ceva obisnuit sa mearga (si) pe gheata lucie, cu bicicleta (la servici – chiar multi km, dus- intors zilnic).
Singurul moment mai deosebit (si de atentie marita) este cand te urci si pornesti. Am mers si eu si nu am cazut niciodata. Acum imi explic cate ceva: cred ca am inceput sa merg cu bicicleta cand era si zapada (total sau partial ori cel putin luciul mai “zgrumturos”. Apoi, dupa ce “te linistesti” – cand mergi cu bicicleta si tii echilibrul in modul “inconstient” (fara sa te mai gandesci) – cred ca daca si cand apare si gheata alunecoasa, cumva – nu mai conteaza. Apoi, mai trebuie sa fii atent cand cobori …
Ramane totusi ceva surprinzator sa vezi (in acelasi timp) multi oameni pe bicicleta si pe gheata .. Oameni de varste diferite … Si sa vezi si oameni si mai ales femei mai in varsta, care chiar si pe gheata merg (fara sa cada) cam cu aceleasi “intepeneli” care si pe uscat te fac sa te gandesti .. oare nu cade?

2) cu mașinile pe gheață Personal am vazut Dacie pe gheata de doua ori in jurul insulei Snagov. Ulterior (si am auzit si vazut si ceva la TV) – ar fi fost chiar si staretul de la Manastirea Snagov – cu masina pe gheata.
Apoi am vazut de cel putin 10-14 ori, ATV-uri pe gheata.
Am mai vazut de 3 ori, cate 1 si apoi cate 2 persoane care aveau un fel de panza (vela) prinsa de ei si un fel de placa de schi si deci erau tarati de vant si ei faceau slalomuri si sarituri pe gheata
Apoi am mai vazut sportivi de la cluburi, in grupuri, facand ceva gen schi-fond pe lac (mergand in ritm impus si in grupuri).
Am mai vazut un pescar care isi tinea libelulele in gura (pentru a nu ingheta de la ger).
Am mai vazut un om care statea cu picioarele in apa (si se lauda cu asta). Asa l-am gasit, l-am vazut circa 4 minute, apoi am plecat si chiar si dupa alte circa 7-10 minute cand m-am uitat inapoi – nu parea sa isi fi schimbat pozitia.
Am studiat cum isi pastreaza pasarile un ochi de apa neinghetat (mult timp si cand este sub zero grade) si e un subiect care merita povestit … (desi pare incredibil).
M-am amuzat sa aprind cu bricheta bulele acumulate de gaze – de sub gheata – in zonele cu vegetatie “cazuta” pe fund … 
De multe ori (impreuna cu alte persoane) am mai adunat din semintele lotusilor indieni (caci semintele acestora se pare ca ar putea sa ramana viabile chiar si multi ani – daca sunt conservate acceptabil. 

7) BIODIVERSITATE:

1) câinii abandonați de după 1989 – sperie fauna, păsările sălbatice 2) au fost distruse malurile naturale (cu zona de protecție – cu vegetația specifică – critică atâtor specii, dependente unele de altele …

7) FRAGMENTE de dialog si amintiri ale localnicilor (din Facebook, 18-20.02.2021):

Puzderica Stelian:
Bună seara, vin si eu cu o amintire de prin anii 80, Florin Marcu avea o Dacie 1100 si sa urcat cu ea pe gheață si a mers până la Parc si înapoi.
.. numai zic cât fotbal si hochei jucam pe gheață in dreptul IREB si multe altele ..

Geta Chiric >Constantin Turmac:
1) îmi povestea tatăl meu cum plecau de aici (?) la Turiști (?) cu săniile pe gheață.

2) Intr o iarna dl.Paste, Un localnic bețiv a intrat cu căruța cu caii pe gheață. S-a rupt gheața cu el si a sărit tot satul de a salvat animalele.
3) Cred ca stii despre ghetaria din satul Snagov, cat si cea de la Muntenia.
Anual, se organiza punerea unui mari cantități de gheața în paie, în ghetarie. Gheata era folosită în restaurantele zonale, vara.

4) Echipa de marinari care vara conduceau vapoarele, iarna erau pescarii care dădeau cu navodul la peste.
4.1) Era o frumusețe cand scoteau ?angoasele pline de peste iar năvodarii dădeau cate un ispol de peste copiilor care veneau să-i admire.
4.2) Peste era vândut în magazine de aici pînă la Buftea.
4.3) Tot pe iarna oamenii mai săraci curatau pădurea de vin a vis de crengile uscate, cazute din cauza vântului.
Era benefic pentru puietul care se putea dezvolta primăvara. dar nimeni nu îndrăzneala să taie vreun pom sănătos.
4.4) Splendoarea era atunci cand gheața era lucie,neagra/verde , cu grosimea peste 20 cm si cand copii din satele vecine lacului ieșeau la patinoar.
4.5) la început cu patine făcute din lemn cu sârmă pe mijlocul tălpii, să poată aluneca si cu legături în jurul gloanțelor. Aveau si un băț cu cui în mijloc, pentru viteza.

5) Mai era o îndeletnicire. Majoritatea mergeau la tăiat de trestie uscate.
Cele dreapte erau tăiate pentru a fi folosite la acoperirea construcțiilor (case, grajduri, magazii, ghetarii etc.). Cele rupte de vânt erau folosite la agricultura ca araci la rosii sau la confecționarea leselor pentru pereții caselor,
Asa se face ca an de an malurile lacului aratau bine, trestia era curată și nici ?tentați nu erau vară pentru ca erau distruse ouăle.
Cum pădurile erau destul de dese si diversificate toate păsările își găseau locuri de iernat pe malul lacului in stufaris si în tufele si arborii pădurilor.
Totul era intr o ordine.

6) Tot frumos era si pescuitul la copca.
La sfârșitul săptămânii, iarna, lacul era plin de pescari la copca localnici.

7) Patinatul era veselia copiilor. Noi tinerii acelor vremuri plecam pe patine de la debarcader si ajungeam la Restaurant Vila 87 unde ne încălzeam cu cate un coktail cu piperment.
Apoi ne întorceam tot pe patine. Chiar daca era noapte – nu era nici un pericol.

8) În fiecare zi, copii satului veneau cu saniutele la asa zisa pârtie de la debarcader.
Acolo unde s-a făcut Promenada – a fost totdeauna partia copiilor.
Ce veselie, ce zgomot, ce splendoare, ce socializare.

9) Scuze, daca am scris mai mult despre locul si lacul Snagov, dar eu iubesc nespus aceste locuri, Chiar dacă acum sunt treptat distruse – și splendoarea lor.
Păcat ca prea puțin sunt cei care au ramas si carora le pasă. Mie da.
O zi binecuvântată.

+++
Geta Chiric > Constantin Turmac:
corectez plecau de la Dobrosesti la Turbați cu săniile cu cai.

Dumitru Radu > Geta Chiric:
când era ger noaptea,gheata troznea. Adevarat?

Geta Chiric > Dumitru Radu :
trăsnea, șuiera, urla, crapa – de ne îngrozea

Dumitru Radu > Geta Chiric :
pe la vilă, la UGSR, se mai făcea și scorlă

Geta Chiric > Constantin Turmac:
am uitat să îți spun de nopțile ff geroase când gheața trăsnește, șuieră, urlă, căci se crapă gheața. Se zicea că urletul cere morți înecați sub gheață. De multe ori se întîmpla …

Geta Chiric > Dumitru Radu :
în dreptul lui Costică Micuța si Vila 55/59 si după Liceu – la Ruși.
Acolo s-a îmbrăcat un om din Snagov din cauza ca apă nu era înghețată.
Dumitru Radu > Geta Chiric :
a lu’ Metru…

Geta Chiric > Dumitru Radu :
da. A vrut să vâneze rațe dar nu s-a gândit probabil că dacă alea pluteau, apa nu era înghețată

  • Multumesc localnicilor care gasesc timp si impartasesc (se si ne completam unii pe altii – cu amintiri).
    Si astfel refacem (si completam cu detalii) – lucruri importante despre Zona Snagov – care altfel se pierd  …

    >> Tare bine ar fi daca prezentul articol ar mai fi comentat / ajustat de macar alti 2-3 localnici. Ca ceea ce rezulta, sa fie si mai complet .. 
    >>> Imi propun sa mai complez cu cel putin 8 din circa 12 poze relevante pe care le am, despre cele mai sus desrcise.

© Vă rugăm să nu preluați texte ori imagini din acest articol ori site (fără acordul explicit și în scris al Fundatiei Snagov). Unele materiale au apărut deja (..) și au și cod ISBN în biblioteci, alte sunt în curs de publicare (..) iar altele sunt în lucru (..). Mai multe detalii la [email protected] Tel: 0720762468

Open chat
Concret: CUM putem - ajuta?